joi, februarie 21, 2008

Partidul Civic Maghiar

Observatorul de Covasna:
Partidul Civic Maghiar înregistrat oficial
Szasz Jeno mare.jpgMagistraţii Tribunalului Bucureşti au admis, marţi, cererea de înregistrare a Partidul Civic Maghiar - Magyar Polgari Part - în registrul partidelor politice din România. Decizia nu este definitivă, putând fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti de una dintre părţile implicate în acest dosar, respectiv Partidul Solidarităţii Democratice sau Parchetul.
Fondatorul noului partid este Uniunea Civică Maghiară (UCM), condusă de Szasz Jeno, primarul municipiului Odorheiu Secuiesc. PCM se doreşte o alternativă la UDMR, despre care Szász Jenő spune că „deţine monopolul politic al maghiarilor din România“. La ultimul termen al procesului, procurorul de şedinţă a solicitat respingerea cererii de înregistrare a Partidului Civic Maghiar, pe motiv că articolul 13 din Constituţia României prevede că limba oficială este limba română, iar în denumirea completă a partidului este inclusă şi traducerea în limba maghiară, denumirea completă fiind „Partidul Civic Maghiar - Magyar Polgari Part“ (PCM-MPP).
Gazda Zoltán: „Cele două formaţiuni vor trebui să colaboreze”
Conducerea Uniunii Civice Maghiare Sfântu-Gheorghe (UCM) consideră necesară o întâlnire între preşedintele Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, Markó Béla, şi Szász Jenő, liderul noului Partid Civic Maghiar, pentru a discuta despre principalele probleme şi obiective ale comunităţii maghiare, dar şi despre alte aspecte, cum ar fi, spre exemplu, banii publici administraţi de UDMR. Preşedintele UCM Sfântu-Gheorghe, Gazda Zoltán, a declarat, la scurt timp după ce Tribunalul Bucureşti a dat undă verde Partidului Civic Maghiar, că înregistrarea acestuia reprezintă o victorie, deoarece comunitatea maghiară va avea în sfârşit parte de un pluralism politic autentic şi va pune capăt statutului de „partid unic“ deţinut de UDMR timp de mai bine de un deceniu şi jumătate. Gazda Zoltán e de părere că cele două formaţiuni politice vor trebui să colaboreze, dar acest lucru nu se va putea face fără a se stabili o poziţie de egalitate între ele. „UDMR va trebui să accepte că sunt şi alte formaţiuni civice şi politice reprezentative pentru maghiarimea din Transilvania, cu care va trebui să împartă banii pe care îi primeşte de la Guvern, dar va trebui totodată să recunoască greşelile pe care le-a făcut în toţi aceşti ani, cât a deţinut monopolul asupra comunităţii maghiare“, a declarat Gazda Zoltán.
Îngrijorări repetate în UDMR
Liderii UDMR şi-au exprimat în repetate rânduri îngrijorarea faţă de apariţia pe eşichierul politic a Partidului Civic Maghiar care ar putea, în opinia lor, diviza comunitatea maghiară din România şi afecta reprezentarea acesteia în Parlamentul României în condiţiile în care niciuna dintre ele nu va atinge baremul de 5% necesar pentru intrarea în Parlament. Preşedintele fondator al Partidului Civic Maghiar (PCM), Szász Jenő, şi-a exprimat satisfacţia faţă de înregistrarea acestei formaţiuni în registrul partidelor politice, după decizia pronunţată de Tribunalul Bucureşti. „Este o satisfacţie uriaşă pentru toţi cei care credem că trebuie asigurată libertatea alegerilor pentru maghiarii din România, dar nu numai pentru ei“, a spus Szász Jenő. El a adăugat că PCM se doreşte a fi un partid modern, european, care nu se va gândi doar la problemele comunităţii maghiare. „Ne vom strădui să avem soluţii şi pentru problemele generale ale tuturor cetăţenilor din România“, a afirmat liderul PCM. Szász Jenő susţine că libertatea alegerilor nu va slăbi, ci va întări comunitatea maghiară, iar succesele vor fi şi mai mari, lucru demonstrat la scrutinul europarlamentar când maghiarii din România au avut de ales între UDMR şi episcopul Tökés László. „Astăzi ne aflăm în situaţia de a avea un cadru juridic şi instituţional pentru alternativa la UDMR şi pentru mine personal, care sunt promotorul ideii, că există viaţă politică şi în afara Uniunii este un rezultat excepţional”, a menţionat Szász Jenő. El a spus că PCM începe pregătirea pentru alegeri, singurul său scop fiind “asigurarea libertăţii alegerilor pentru concetăţenii maghiari”. Szász Jenő nu a exclus, însă, o colaborare cu UDMR atât la alegerile locale, cât şi parlamentare. „Principiul democraţiei este pluralismul politic, dar nu exclud posibilitatea de a colabora cu UDMR la alegerile locale, în anumite localităţi. Vor fi însă excepţii care întăresc regula”, a mai spus Szász Jenő. Oana Negrea (Rompres)
UDMR Covasna va iniţia o întâlnire cu liderii PCM
Preşedintele UDMR Covasna Trei Scaune de Jos, Albert Almos, nu s-a arătat surprins de înregistrarea Partidului Civic Maghiar (PCM) şi spune că va iniţia o întâlnire cu liderii acestui partid, pentru ca aceştia să facă publice care sunt doctrina şi intenţiile lor. “În sfârşit au ajuns să facă înscrierea corect, nu cum au mai încercat în urmă cu câţiva ani, cu semnături false. Oferă comunităţii maghiare o variantă, o posibilitate de alegere între ceva mai bun sau mai puţin bun, fiecare cum consideră. Dacă vor doctrină, oamenii vor alege partidul, dacă vor democraţie, ne vor susţine tot pe noi, Uniunea”, a declarat Albert Almos. Potrivit acestuia, la sfârşitul lunii februarie se va iniţia o întâlnire între cele două formaţiuni, astfel încât să se facă publice intenţiile PCM, doctrina, şi a se vedea ce diferă între cele două – UDMR şi PCM. “Să spună public ce doresc”, afirmă liderul local UDMR. În altă ordine de idei, referitor la o posibilă colaborare pe plan local sau la parlamentare, la alegeri, Albert Almos apreciază că deşi ar fi bună o colaborare, nu crede neapărat în aceasta, întrucât PCM nu sar fi înscris pentru colaborare. “Colaborare puteau avea şi acum câţiva ani sau când doreau”, susţine Albert, cu menţiunea că este însă prea devreme să se tragă concluzii cu privire la colaborarea la parlamentare. Ana Sidon (NewsIn)
Reacţii la înfiinţarea PCM
Deputatul PD-L Petre Străchinaru consideră că înfiinţarea PCM este un act democratic, care oferă electoratului maghiar o alternativă la UDMR. „Partidul Civic Maghiar este mai în legalitate decât UDMR-ul care e ba uniune culturală, ba formaţiune politică. Nu îmi fac prea mari iluzii în privinţa discursului PCM, va rămâne unul naţionalist şi extremist, de aceeaşi factură cu al UDMRului. De altfel, sunt convins că îşi vor da mâna”, ne-a declarat Petre Străchinaru, care mai crede că alegerile locale de anul acesta vor fi prilejul unei adevărate confruntări electorale între cele două formaţiuni politice. Pe de altă parte, preşedintele PNL Covasna, Marius Obreja, este convins că nou-înfiinţatul PCM îşi va modera discursul extremist. „Să trăiască, dacă sau înfiinţat! Suntem o democraţie, trăim în pluripartidism. Înainte, ca UCM, această formaţiune nu a fost atât de vizibilă din punct de vedere politic şi era firesc ca discursul lor să fie unul mai radical. Acum sunt o formaţiune politică şi sunt convins că îşi vor cântări mult mai atent discursul şi strategiile. Vom vedea din sondaje, din voturile pe care le vor obţine, dacă PCM va reuşi să fie o adevărată forţă în regiunea Covasna”, spune Marius Obreja. (Bianca Stupu)


OK. De fapt vroiam mai mult informaţia că Uniunea Civică Maghiară a devenit Partidul Civic Maghiar, adică că este partid politic. Mă întreb şi eu, cum se împacă discursul separatist cu următorul articol din constituţie:
ARTICOLUL 8 - Pluralismul si partidele politice
(1) Pluralismul in societatea romaneasca este o conditie si o garantie a democratiei constitutionale.
(2) Partidele politice se constituie si isi desfasoara activitatea in conditiile legii. Ele contribuie la definirea si la exprimarea vointei politice a cetatenilor, respectand suveranitatea nationala, integritatea teritoriala, ordinea de drept si principiile democratiei.


Eu mă întreb de ce cei ce reprezintă pe fraţii maghiari atrag acest segment de electorat într-o luptă care nu poate face nici un bine culturii maghiare şi spiritului maghiar. Chiar atât de mult îşi doresc puterea domnii reprezentanţi încât sacrifică, cu bună ştiinţă, pe cei care în numele cărora vorbesc? Mai apropiat de realitate este că domniile lor sunt speriate de faptul că, după foarte mult timp, România şi Ungaria par a se înţelege dând uitării vechile dispute. Poate este momentul să hotărâm că ceea ce ne apropie este mai important decât diferendele de acum foarte mult timp şi că putem trăi împreună în aceiaşi casă europeană. Poate este momentul să acceptăm că problemele noastre zonale legate de accelerarea ritmului de creştere economică pentru a ajunge lumea occidentală reclamă înţelegerea şi nu dezbinarea.

Niciun comentariu: