Confederatio Helvetica

---

(Confederaţia Elveţiană)
În 1291, reprezentanţii cantoanelor Uri, Schwyz şi Unterwald au semnat Scrisoarea de Alianţă, care le-a unit în lupta contra autoritatii sporite a Austriei, deţinǎtoarea din acea perioadă a tronului german imperial al Sfântului Imperiu Roman. În bătălia de la Morgarten din 1315, elveţienii au înfrânt forţele habsburgilor, asigurându-şi cvasi-independenţa faţă de aceştia.
În Tratatul de la Westfalia din 1648, ţările europene au recunoscut independenţa Elveţiei faţă de Sfântul Imperiu Roman şi neutralitatea ei. În 1798, forţele revoluţiei franceze au cucerit Elveţia. Congresul de la Viena din 1815 a restabilit independenţa elveţiană, iar puterile europene au acceptat să recunoască neutralitatea elveţiană definitivǎ.
Elveţia a adoptat o constituţie federală în 1848, revizuită profund în 1874, care a stabilit responsabilitatea federală în afacerile interne, apărare şi comerţ. De atunci se continuă cea mai bună politică economică şi socială care a caracterizat Elveţia de-a lungul timpului.
Elveţienii sunt cunoscuţi pentru neutralitatea lor istorică şi pentru că nu au participat militar în nici un război mondial. În 2002 Elveţia a devenit membru cu drepturi depline al Organizatiei Naţiunilor Unite.
Preşedintele Traian Băsescu s-a întors din vizita oficială efectuată în Elveţia. Domnia sa a găsit cu cuviinţă să critice la Berna faptul că sistemul politic românesc nu ţine cont, spre deosebire de cel elveţian, de voinţa poporului.
El a avut o întâlnire cu preşedintele Confederaţiei elveţiene Micheline Calmy-Rey, alături de care a susţinut o declaraţie de presă.
Pentru început, preşedintele Traian Băsescu a ţinut să mulţumească omologului elveţian pentru sprijinul pe care Confederaţia Elveţiană l-a acordat României în perioada 1992 – 2006 prin programe de pregătire a României pentru integrarea europeană.
În continuare, şeful statului român a declarat că, în timpul discuţiilor, a făcut o prezentare a situaţiei economice a României, lansând un mesaj de încurajare companiilor elveţiene “să participe la programele structurale ce vor fi dezvoltate în România începând cu anul viitor”. În acest context, preşedintele Confederaţiei Elveţiene a precizat că România este principalul partener economic al ţării sale în Sud-Estul Europei, relaţiile comerciale dintre cele două state fiind în continuă creştere. La rândul său, preşedintele României a subliniat nevoia de creştere a schimburilor comerciale, “având în vedere potenţialul celor două ţări” şi a reînnoit invitaţia adresată investitorilor elveţieni în acest sens.
În legătură cu dreptul de liberă circulaţie preşedintele Micheline Calmy-Rey a afirmat, răspunzând unei întrebări din partea presei române, că speră ca negocierile Elveţiei cu Uniunea Europeană, cu privire la extinderea acestui drept către România şi Bulgaria, să se finalizeze “la sfârşitul anului 2007, cel târziu, în primele luni ale lui 2008”.

Întrebat de către presa română despre tradiţia elveţiană a consultării populaţiei prin referendum preşedintele României, Traian Băsescu, a declarat: „Am discutat cu doamna preşedinte Micheline Calmy-Rey chiar subiectul referendumului, am vrut să înţeleg mai bine mecanismul participării populaţiei la deciziile politice şi cred că cel mai important lucru pe care putem să îl învăţăm de la Elveţia este că ţara este foarte mult influenţată de deciziile cetăţenilor ei şi că elveţienii sunt extrem de implicaţi în viaţa ţării lor, ei fiind cei care decid şi confirmă intenţiile politicienilor. Dar marea deosebire, faţă de legislaţia noastră, este că în Elveţia referendumurile sunt iniţiate de populaţie, pe când la noi, de către Preşedinte sau Parlament. Elveţienilor le pasă de marea majoritate a deciziilor care se iau în numele lor. În Eleveţia sistemul este Guvern-Parlament-Populaţie, la noi este Guvern-Parlament şi Populaţie, din acest motiv şi disocierea aspiraţiilor unora de aspiraţiile celorlalţi.”
Departamentul de Comunicare Publica 04 Decembrie 2007