silva / lucus

---

(pădure / cherestea)
Căutam informaţii despre pădurile din Gorj. Din toate părţile am fost copleşit de oferte de vânzare.
Vand Padure Gorj
De vanzare padure in suprafata de 1.450 Ha, situat la altitudinea de 1100 m, populat cu ursi si alte animale salbatice, Compus din : 20% conifere: brad, pin, molid; 80% stejar, fag , paioase; Exista drum judetean asfaltat, drum forestier, nu exista pasune, dar este cariera de piatra, 8 Ha suprafata agricola, pe langa padure se scurge raul Jiu, util pentru transportarea lemnelor la vale, 80% din padure are mai mult de 60 ani, conform legii se poate exploata 20% din suprafata totala, mai batrana de 60 ani, cu conditia repopularii. Anual se pot exploata 275 Ha, pana acum nu a fost exploatat, in apropiere se afla un sat iar prima localitate se afla la 7 km. Padurea este proprietatea unei societati, se vinde cu firma cu tot.
(http://www.piatatm.ro/anuntul-6295-vand-padure-gorj.html)
sau
ID:10558: teren padure
GORJ - MOTRU
Vanzari » Imobiliare » Terenuri
225,000 EUR
Data adaugarii: 9 Nov 2007
Data Exp.: 9 Dec 2007
Nume: Suman - luminita
Telefon:
0724.XXX121
Views: 9
URGENT 7,58 HA PADURE VECHE PESTE 120 ANI,TOATE ACTELE O.K!
(http://www.adexpress.ro/home/adview.asp?id=10558)
sau
Zona : Valea Jiului
Pret : 5000EUR/ha
Suprafata: 1445 Ha
Tip Oferta : De vanzare
Descriere :
Padure in Valea Jiului,suprafata de 1445,7 ha,situat pe 2 versanti(1090 m si 1190m),acces la drum national,copaci de diferite esente, de 120-130 ani. (http://www.argus-imob.ro/imobiliare-detaliu.php?detaliu=13)
Alte ştiri mi-au amintit că românul este frate cu codrul. De exemplu:
Doi gorjeni si-au pus capat zilelor spanzurandu-se. Luni seara, politistii din localitatea Turburea au fost sesizati ca, in padurea din aproprierea localitatii, a fost gasit spanzurat un barbat. Echipa operativa formata din lucratori ai Politiei orasului Targu Carbunesti si cei ai postului de politie Turburea au stabilit ca este vorba despre Nicolae Vaduva, de 51 ani, din localitate, satul Cocorova, cunoscut cu viciul betiei. Cadavrul nu prezenta urme de violenta si a fost transportat la ...
Sursa: Impact In Gorj
(http://www.presaonline.com/stire/spanzurati-in-padurile-gorjului,67113.html)

Dar nu astfel de ştiri căutam eu. Doream să culeg ceva informaţii relative la situaţia pădurilor din judeţul Gorj. Am găsit, printre cererile de vânzare, si astfel de ştiri:
Jaf ca-n codru in padurea din Buduhala
• Rromii taie padurea, politistii par ca taie frunza la caini
• Romsilva marcheaza fara jena copacii oamenilor
Problema padurilor la nivelul judetului Gorj se accentueaza pe zi ce trece. Subprefectul i-a chemat in sedinta pe principalii sefi ai serviciilor descentralizate din judet pentru a pune capat acestor taieri necontrolate. Rezultatul este insa acelasi. Asa se face ca la Buduhala rromii fura lemne fara sa fie deranjati, in timp ce in padurea de la Telesti Romsilva marcheaza pentru taiere padurea oamenilor. Cand vor ajunge sa-si primeasca padurile mostenite, localnicii de aici vor mai gasi doar cioturile. Asta pentru ca in judetul Gorj totul este posibil.
Padurea din Somanesti, apartinand comunei Telesti, isi asteapta sfarsitul sub drujba celor de la Romsilva. Satenii sunt ingrijorati pentru ca padurarii au marcat copacii ce urmeaza a fi doborati. Localnicul Nicolae Barbu spune ca tatal sau a fost la prefectul Stefan Popescu Bejat care le-a promis sprijinul. Dar „a trecut o saptamana si n-a venit nimeni sa rezolve problema”, mai spune Barbu. Drept dovada si faptul ca cei de la Romsilva si-au permis sa marcheze copacii aflati in proprietatea oamenilor. Acesta mai spune ca au fost insemnati circa 900 de copaci si se teme ca in momentul in care va deveni proprietar peste padurea parintilor va mosteni doar butucile.
Nicolae Lazaroiu este un alt localnic al satului Somanesti care isi revendica drepturile de proprietate asupra padurii. „Am facut si cerere pe Legea 247/2005 pentru a-mi recapata ceea ce-mi apartine”, spune Lazaroiu. Tot acesta mai zice ca „au prins momentul acesta si au marcat ce-i mai frumos”. Referindu-se la atitudinea pe care o manifesta Romsilva fata de proprietatea oamenilor, batranul Lazaroiu se arata revoltat spunand ca „acesta-i jaf!”
„De ce mai taie din padure?!”, intreaba un alt localnic din Somanesti pe numele sau Nicolae Paicu. În varsta de 67 de ani, batranul spune ca are in padure 50 de ari mosteniti de la parinti si se teme ca vor fi doborati de Silvic.
Parerea primarului comunei Telesti, Constantin Draghici, referitoare la padurea oamenilor, este aceea ca „cetatenii au dreptate”. „Asa cum acesti copaci au putut sta nemarcati atata vreme, la fel ar fi putut sta si pana la definitivarea problemei in privinta proprietatii”, mai adauga edilul-sef.
În ceea ce priveste proprietatea Romsilva pe aceste terenuri, Draghici afirma ca „oamenii spun ca Silvicul n-a avut niciodata padure pe aici”. Cu toate acestea, in locul numit „La Militari”, Romsilva si-a marcat copacii pe care-i va scoate la vanzare. Desi oamenii cunosc faptul ca padurile le apartin prin mostenire, conducerea Romsilva, ca si in alte cazuri, taie fara sa-i pese de cel care va deveni in viitor proprietarul padurii.
„Padurea Plangerii”, la Buduhala
Sute de copaci au fost taiati si furati din padurea oamenilor din Buduhala. Localnicii spun ca aceia care fura de zor sunt rromii. În ciuda acestui fapt, desi situatia dureaza de mai bine de un an si jumatate, politia nu a fost capabila sa stopeze aceste furturi de lemne. Datorita profesionalismului de doi lei la acest capitol al politiei, un numar de 72 de proprietari de padure privesc resemnati cum rromii le fura si le vand lemnele din padure.
Ion ArcanuO suprafata de 33 de hectare este ciopartita de catre rromi fara ca functionarii numiti politisti, care apara legile si proprietatea, sa reuseasca stoparea acestui fenomen. La 70 de ani, Ion Arcanu este unul dintre aceia care au ramas, pana la acest moment, fara 150 de arbori. Este unul dintre cei peste 70 de proprietari dar si membru al Comisiei de aplicare a Legii Fondului Funciar de la nivelul comunei Telesti.
Batranul le-a adresat verbal politistilor din comuna rugamintea de a lua atitudine fata de acest fenomen. Modul in care s-au implicat si realitatea de la fata locului denota ca nu s-a ajuns nici macar la reducerea taierilor. Prin urmare, despre stopare nici nu poate fi vorba.
„Se fura mai al dracu’ ca-n Evul Mediu”
Dan Ilie Morega, subprefectul Gorjului, recunoaste existenta acestei probleme la nivelul judetului. Din cauza taierilor subprefectul a chemat la discutii pe toti sefii serviciilor descentralizate care au posibilitatea sa ia masuri pentru stoparea taierilor. Sedinta s-a incheiat, sefii au plecat si lucrurile au ramas cam la fel, cu mici modificari pe ici si colea. Pe de o parte, Romsilva marcheaza, iar pe e alta parte lemnele sunt furate in continuare din padure.
La momentul actual, subprefectul Morega este nemultumit de modul in care evolueaza lucrurile. „Se fura mai al dracu’ ca-n Evul Mediu” si „o sa ajungem sa dam cioate la oameni”, mai spune Morega. În opinia acestuia rezultatul actual este urmarea lipsei de profesionalism a unora dintre aceia care se afla pe functii pe care nu le merita.
Potrivit spuselor subprefectului exista unele persoane care „sunt adormite in hainele platite de Stat iar altii fura ca-n codru”. Starea actuala a taierilor de paduri, dar si a furturilor, are drept explicatie, in opinia subprefectului Morega, faptul ca „unii padurari inchid ochii iar militienii pactizeaza cu hotii”.
Daca am putut obtine punctul de vedere al subprefectului, nu acelasi lucru se poate spune despre prefectul Gorjului. Stefan Popescu Bejat nu raspunde la telefonul mobil drept pentru care gorjenii nu pot afla care este punctul de vedere al reprezentantului Guvernului despre ceea ce se petrece in padurile din Gorj.
IRINEL CEURANU (http://www.impactingorj.com/Arhiva/Septembrie2005/impact14.09/dezvaluiri.htm)

Pentru ca s-a facut proprietar pe padurea altora,
Mischie, actionat in judecata de Obstea
„Muntele Runcu”
Nicolae Mischie
Obstea „Muntele Runcu” si-a anuntat intentia de a-l actiona in judecata pe Nicolae Mischie si pe cativa apropiati ai acestuia, care sunt acuzati ca au primit ilegal circa o suta de hectare de padure aflate in litigiu. Terenul forestier a apartinut pana in 1947 obstii, dupa care a fost confiscat de comunisti. Dupa aparitia Legii nr. 1/2000, satenii din Runcu si-au revendicat obstea, dar au primit-o doar partial si nu doar pe vechiul amplasament. Nemultumiti, acestia au apelat la instanta pentru a cere si diferenta, dar au avut surpriza sa constate ca maharii judetului din acea vreme, in frunte cu Mischie, au primit cele mai bune suprafete de pe Valea Sohodolului, cele cu potential turistic mare. Obstea are peste doua mii de membri care sunt hotarati sa-si faca dreptate.
Obstea „Muntele Runcu” a cerut in instanta reconstituirea dreptului de proprietate pe 5.810 hectare, pe vechiul amplasament, conform actului de constituire al obstii din 1945. În prezent obstea este pusa in posesie doar cu suprafata de 2.369,3 hectare de teren cu vegetatie forestiera si 970,56 hectare teren cu pasune, pentru ca initial s-a luat in calcul situatia care era valabila in anul 1925.
Membrii obstii sunt optimisti, pentru ca pana acum au avut castig de cauza in instanta, doar ca Directia Silvica a apelat mereu la caile de atac. Trasul de timp a fost insa insotit de tot felul de abuzuri, dupa cum sustin reprezentantii obstii. Astfel, o suta de hectare de padure, aflate in vecinatatea complexului hotelier al OJT, cu mare potential turistic, au ajuns pe mana unora care nu au avut niciodata teren acolo. Directia Silvica a tras de timp si pentru ca in aceasta perioada sa castige bani din exploatarea masei lemnoase, precum si a vanatului aducator de zeci de mii de euro. Pentru toate acestea, Obstea Muntele Runcu va face actiuni in instanta, in vederea recuperarii prejudiciului.
Zona cu potential turistic a intrat pe mana maharilor
În jur de o suta de hectare, amplasate in apropierea vestitului Complex hotelier al OJT de pe Valea Sohodolului, au ajuns in proprietatea unor sefi ai administratiei, a unor angajati ai Directiei Silvice, precum si la apropiati ai primarului Nicolae Caramete. Printre acestia sunt Nicolae Mischie – la acea vreme presedinte al Consiliului Judetean Gorj, Gheorghe Campeanu – tatal viceprimarului din Runcu, David Popescu – padurar, Petre Milosescu – fost director al scolii generale Runcu, Emilian Radoescu – despre care se spune ca este nepot al lui Mischie. Acestia ar fi trebuit sa primeasca padure undeva in Muntele Plesa, la granita cu judetul Hunedoara, dar un schimb de terenuri care ar putea intra in atentia organelor de cercetare penala i-au adus pe acestia in punctul numit „Jelesel”. Unii dintre ei obtinusera si autorizatii pentru construirea unor obiective turistice, dar care au fost retrase atunci cand cei din obste au aflat de acestea. Reprezentantii alesi ai obstii au cerut in mai multe randuri primariei sa comunice in scris numele persoanelor care au primit padure in punctul „Jelesel”, precum si baza legala, dar nu a primit raspuns, astfel ca nu pot demara actiunea in instanta, mai ales ca nici hotararea judecatoreasca prin care li se recunosc cele 5.810 de hectare nu este inca definitiva.
Informatiile furnizate de presedintele obstii, Dumitru Pirici, au fost ieri confirmate si de primarul din Runcu, Nicolae Caramete, care a spus ca Ocolul Silvic Runcu i-a pus in posesie pe potentatii zonei, inainte ca obstea sa-si obtina hotarari definitive in instanta. „Nu am nici o hartie definitiva. Cand s-a intregit obstea si au castigat, ei nu au venit cu o hotarare definitiva pe acele terenuri. Doamna Bicescu are vreo 9 ha, tatal viceprimarului alte doua hectare, la fel unul Radoescu. Chiar eu am umblat la Arhivele Nationale pentru a scoate actul din 1925 cand s-a infiintat obstea. Am afisat ca cei care se regasesc ca fiind mostenitorii proprietarilor sa depuna cerere. Cei care au depus au fost pusi in posesie. Daca au hotarare definitiva pe acele terenuri sa vina sa stam de vorba”, a mai declarat Caramete, primar de la Revolutie in comuna Runcu.
Pirici sustine ca au fost pusi in posesie pe alte terenuri care nu le-au apartinut niciodata: „Am fost pusi in posesie intentionat gresit, pentru a nu se ajunge in punctul Jelesel. Ne-au intins pe laterale, in afara de aria noastra. Au luat unde sunt pozitiile bune: pasuni, paduri de conifere. Nu au construit nimic, dar detin proprietati, au paza asigurata. Au taiat lemne, au marcat, pe amplasamentul nostru, al obstii. Am inteles ca ar mai fi si unii directori din termo Rovinari care au construit in curtea OJT”.
Nicolae Mischie nu a raspuns ieri la telefon pentru a comenta noile acuze ce i se aduc.
Directia Silvica scoate bani frumosi din padurea oamenilor
Cele peste trei mii de hectare detinute in prezent de Obstea „Muntele Runcu” au adus in anii 2003-2004 venituri de aproximativ 3 miliarde de lei, dar care nu ii multumesc pe cei din conducerea obstii, care stiu ca se poate mai mult.
„Vrem sa ne constituim un ocol silvic privat, dar avem nevoie de minimum 7.000 de hectare pentru asta si inca nu am reusit sa ne intelegem cu alte obsti, cum ar fi cele din Dobrita sau Stanesti, dar continuam discutiile”, a spus Pirici. Acesta spune ca un ocol silvic privat va insemna o administrare mai buna: „Avem multe intentii bune, dar sa terminam mai intai cu retrocedarea. Vrem sa accesam si fonduri externe, sa facem turism, sa exploatam nu numai lemnul, ci si fructele de padure, ciupercile etc., dar in mod special vanatul. Noi am primit anul trecut de la Directia Silvica pentru vanat doar 5,2 milioane de lei si asta pentru ca i-am prins noi cu mistretul impuscat. Altfel nu vedeam nimic. Stiu din auzite, dar nu am dovezi, ca cei de la silvic au incasat 80.000 de euro din ce au vanat in padurea noastra, ursi, cerbi, mistreti etc.”.
Valea Sohodolului, blocata din toamna trecuta
Doua dintre cele mai importante surse de venit ale obstii sunt inca pe cale de a fi pierdute. Obstea „Muntele Runcu” este la un pas de a-i fi reziliat contractul de exploatare a masei lemnoase pe care il are cu SC ROBUR SA, din cauza ca drumul de acces spre padure a fost distrus de inundatiile urmate de alunecari de teren din toamna trecuta. Utilajele firmei sunt blocate, iar mijloacele de transport nu mai pot patrunde in padure.
„Calea de acces in Valea Sohodolului nu stim cum a fost trecuta in administrarea Consiliului Judetean. Soseaua e modernizata pe o distanta de cinci kilometri. Din punctul Bucium pana la hotarul cu Hunedoara e drum forestier, considerat tot DJ, dar nu modernizat. Nu e asfaltat, iar de 15 ani nu a pus nimeni o piatra. E impracticabil, rupt de viiturile de apa. S-au surpat zidurile de sustinere si s-au creat cratere. Daca pica o masina, o mai iei cu macaraua de acolo. Valea e blocata din noiembrie. Primaria nu a declarat drum distrus de ploi. Utilajele sunt parcate, vagonul de muncitori in fata, TAF-ul in curte. Robur a contractat 1000 mc material lemnos care nu se poate exploata”, a precizat Dumitru Pirici.
Desi arata ca un drum forestier, acesta figureaza ca drum judetean (DJ 672C), astfel ca obligatia repararii acestuia revine unitatilor din subordinea Consiliului Judetean Gorj, care ar trebui sa asigure finantarea necesara. Numai ca presedintele acestei institutii, Ion Calinoiu, spune ca pentru Consiliul Judetean nu este o prioritate acest drum, care este mult mai putin circulat decat altele. Acesta a declarat ieri ca ii asteapta totusi pe reprezentantii obstii la o discutie pentru a gasi o solutie: „Eu nu stiu de aceasta problema, nu am auzit ca acel drum ar fi blocat. Îi astept la discutii, poate gasim o formula de parteneriat. În acest moment, noi nu avem fonduri prevazute pentru reabilitarea acestui drum”.
Presedintele obstii spune ca situatia a fost adusa la cunostinta Consiliului Judetean prin doua adrese, la care nu a primit nici un raspuns. Desi nu au foarte multi bani, reprezentantii obstii ar accepta in ultima instanta sa repare drumul, daca acesta le va fi dat spre administrare.
Primarul interzice taxa de intrare in Valea Sohodolului
O alta sursa de venit pe care Obstea Muntele Runcu risca sa o piarda este cea provenind din taxa pe care o percepe turistilor la intrarea in Valea Sohodolului. De mai bine de un an, obstea a hotarat sa perceapa 30.000 de lei de la turisti, taxa pentru igienizarea zonei, dupa cum a fost denumita.
Primarul din Runcu a emis pe 3 mai 2005 o adresa prin care „interzice cu desavarsirea a mai taxa masinile de intra pe Valea Sohodolului, pe terenul proprietatea Primariei Runcu”.
Sefii obstii au replicat, spunand ca se intra pe terenul lor si este normal sa perceapa aceasta taxa, avand in vedere ca au angajat oameni care sa adune gunoaiele lasate de turisti si sa vegheze ca focurile aprinse de acestia sa fie stinse bine, pentru a evita producerea unor incendii. Adresa semnata si stampilata de primarul Caramete este destul de comica, motiv pentru care v-o prezentam in facsimil.
Anul trecut, obstea a incasat din „taxa de drum” sau „de igienizare”, cum i se mai spune, peste 80 de milioane de lei, ceea ce inseamna ca au trecut de bariera aproximativ 2.700 de masini cu turisti. Localnicii si padurarii nu sunt taxati.
În schimb, primarul Nicolae Caramete sustine ca la bariera unde se incaseaza taxa, cei din obste calca pe terenul primariei. „La intrarea in Sohodol trei kilometri apartin Primariei Runcu si nu au voie sa perceapa taxa acolo”.
Dumitru PiriciAmenintari
Dumitru Pirici, sustinut si de ceilalti conducatori ai obstii, a amenintat ca daca doleantele lor nu vor fi luate in calcul, membrii obstii vor bloca Valea Sohodolului si nu vor mai lasa pe nimeni sa treaca de bariera. „Mai asteptam pana la 15 mai atat un raspuns de la Consiliul Judetean pentru repararea drumului, cat si de la Directia Silvica pentru incheierea unui contract pentru vanat si pescuit. Nu vom respecta nici interdictia primariei de a nu mai percepe taxa, deoarece taxa este perfect legala. Oamenii obstii trebuie sa simta ca sunt proprietarii acestor mii de hectare, care ar fi normal sa fie o sursa de venit pentru ei, nu pentru altii”, a concluzionat Pirici.
Primarul Nicolae Caramete sustine ca a primit amenintari cu bataia si ca-si rezerva dreptul de a-l actiona in judecata pe Pirici pentru abuz in serviciu, deoarece percepe ilegal taxa de acces pe Valea Sohodolului.
ROXANA STOIAN şi IRINA IRINOIU
(http://www.impactingorj.com/Arhiva/Mai2005/impact06.05/dezvaluiri.htm)

Pădure distrusă de foc în Hunedoara
Gorj si Mehedinti - Diana MITRACHE
(citeste alte articole de acelasi autor »)
Un incendiu puternic care a izbucnit marţi după-amiază în apropierea rezervaţiei naturale Valea Streiului din judeţul Hunedoara a distrus şapte hectare de plantaţie de molid până ce echipele de intervenţie au reuşit să localizeze focul şi să-l stingă. Aproape 100 de persoane au fost mobilizate pentru stingerea incendiului, însă intervenţia a fost extrem de dificilă, deoarece nu s-a putut urca cu autospecialele, iar focul a fost stins doar cu ajutorul lopeţilor sau al altor unelte.
Comandantul detaşamentului de pompieri militari din Petroşani, Adrian Avram, a spus că intervenţia a durat până la miezul nopţii, adică aproximativ nouă ore, iar focul a mistuit molizi care aveau o vechime între 15 şi 25 de ani. „Din primele date rezultă că vinovaţi de producerea incendiului sunt culegătorii de fructe de pădure şi ciuperci, care au făcut foc şi l-au lăsat nesupravegheat“, a declarat Avram.
Potrivit pompierilor, dacă nu se intervenea la timp, focul risca să ajungă în rezervaţia naturală Valea Streiului, iar pagubele ar fi fost mult mai importante.
(http://www.gds.ro/Gorj%20si%20Mehedinti/2007-07-26/Padure+distrusa+de+foc+in+Hunedoara)

La vânătoare... de medalii
De zece ani visam să merg la vânătoare, ca să pot înţelege ce simt acei oameni ce stau de veghe zile în şir, pe ger sau prin zăpadă, ca să obţină valoroasele trofee, ce-i fac să scoată din buzunare până la o jumătate de miliard lei vechi, ca să plătească o astfel de partidă. Cum vânatul era, însă, în SRL, m-am ales cu o zi fără stres, mult oxigen în plămâni după o urcare în forţă pe firul unui pârâu, pentru în stand, în spatele vânătorului, în timp util şi o informaţie foarte importantă: peste 50 de străini au venit în acest an în Gorj la vânătoare, atraşi de valoarea trofeelor de la noi, multe dintre ele medaliabile cu aur.
Echipa noastră a însoţit vânătorii de la ocolul Padeş, care ieşiseră în teren pe valea râului Orlea, în scopul realizării cotei de recoltă la mistreţ, ei înarmaţi cu puşti şi cartuşe, noi cu cameră de filmat, trepied şi aparat foto, numai bune pentru a surprinde în imagini vânatul. Eu personal m-am pregătit şi sufleteşte, după ce, cu o seară înainte, am urmărit la televizor un documentar despre cum sunt atacate echipele de filmare de animalele sălbatice. Aşa că am luat foarte în serios pregătirea acţiunii, am participat la instructajul obligatoriu dinaintea vânătorii, după care am luat-o la picior plină de speranţe, mai ales că vânătorii mi-au arătat încă de la început urme proaspete de lup şi de mistreţ.
În aşteptarea vânatului
Vânătorii s-au împărţit în două echipe, una a bătăuşilor (sau gonacilor), care trebuiau să urce pe versantul din partea dreaptă a pârâului şi să facă zgomot ca să sperie mistreţii, pentru a-i aduce în bătaia puştii şi una a vânătorilor propriu zişi, care s-au înşiruit pe versantul stâng, în aşteptarea vânatului. Cum telefonia mobilă nu avea semnal în această zonă, s-a stabilit ca, după trei sferturi de oră de la despărţirea celor două echipe, să înceapă vânătoarea, ceea ce însemna că toată lumea trebuia să fie la post în acelaşi moment, în condiţiile în care nu se putea comunica în nici un fel. Dacă pentru pădurarii obişnuiţi cu zona şi cu mersul pieptiş prin pădure nu a fost nici o problemă, pentru noi, „băieţi de asfalt”, a fost un adevărat tur de forţă să ţinem pasul cu ei, mai ales că ne gândeam la două pericole: ori ne sfâşie fiarele pădurii, ori intrăm din greşeală pe linia de foc reuşind, în cel mai bun caz să încurcăm vânătoarea, dacă nu chiar să ne alegem cu nişte gloanţe sau alice prin organism. Aşa că am ajuns în ştandul destinat vânătorului ce ne-a primit în grijă, o dată cu el, chiar dacă a trebuit să tragem adânc aer în piept ca să oxigenăm plămânii suficient pentru un astfel de efort cu care corpul nu era obişnuit.
După care am aşteptat, am aşteptat, munţii au început să răsune de strigătul gonacilor, s-au auzit două focuri de armă care marcau începutul vânătorii, dar în rest nimic. Vânătorul ne-a consolat, însă, spunându-ne că vânătoarea va fi reluată pe valea unui alt pârâu, ceea ce nu ne-a fost foarte moale, ţinând cont că trebuia s-o luăm de la capăt. Şi mai mare ne-a fost dezamăgirea când s-a încheiat şi a doua acţiune la fel ca prima, iar de la pădurari am aflat că au fost partide de vânătoare la care s-a împuşcat ceva abia după 18 zile consecutive de ieşit în teren, motiv pentru care ne-am lecuit rapid şi am luat drumul oraşului, mai ales că reuşisem să-mi ating obiectivul, acela de a-i înţelege pe vânători.
50 de străini la vânat în Gorj
Dacă noi n-am avut noroc „să dăm piept” cu vânatul, nu înseamnă că pădurile Gorjului sunt pustii, ba dimpotrivă, sunt populate cu adevărate „trofee vii”, multe dintre ele medaliabile cu aur, potrivit cotaţiei stabilite de Comitetul Internaţional Cinegetic(CIC). Acest potenţial a fost exploatat corespunzător în ultimii ani, dovadă că, pe lângă vânătorii autohtoni, din 2002 încoace tot mai mulţi străini vin în Gorj să vâneze. Numai de la începutul acestui an, pe cele 15 fonduri de vânătoare ale Direcţiei Silvice Târgu Jiu s-au organizat vânători pentru 50 de străini veniţi din Statele Unite ale Americii, Germania, Spania, Belgia, Italia şi Ungaria, aceştia plecând victorioşi acasă, cu trofee medaliabile de la bronz până la aur. Cel mai valoros a fost un urs extras de un străin în luna aprilie de pe raza Ocolului Silvic Runcu, care a fost evaluat la 463 de puncte CIC (în condiţiile în care medalia de aur pentru un trofeu de urs începe de la 300 de puncte), costurile în ceea ce priveşte autorizaţia, cheltuielile cu partida de vânătoare şi valoarea exemplarului ajungând la 13.500 euro.
10.000 euro, premiu pentru capturarea braconierilor
Sportul nobil care este vânătoarea şi care, după cum am constat personal nu înseamnă numai să agăţi pe perete un trofeu (pe care, la banii ce se cheltuiesc pe o partidă de vânătoare, ai putea să-l cumperi) ci să te relaxezi în mijlocul naturii, e încă un motiv să fim mândrii de frumuseţile şi bogăţiile naturale ale Gorjului, ce pot fi valorificate în mai multe sensuri: turism, servicii, comerţ, locuri de muncă, bani la buget, impozite. În acelaşi timp, vânatul trebuie protejat, pentru a nu se crea dezechilibre ecologice, cotele de recoltă fiind stabilite în funcţie de efectivele existente. Singurul pericol îl prezintă braconierii, dar noua legislaţie adoptată anul acesta îi va pune, cu siguranţă, pe gânduri, persoanele autorizate care constată astfel de fapte primind până la 10.000 euro (adică 25% din valoarea de imputare a piesei braconate de făptaş).
Aura Stoenescu
(http://www.verticalonline.ro/arhiva/index.dex?page=news&arhivanr=106&ziar=106&cat=1703)

Mii de gorjeni încalcă legile silvice
Gorjenii proprietari de păduri nu s-au înghesuit să încheie contracte de pază cu Direcţia Silvică. Astfel, de la începutul anului şi până în prezent au fost încheiate doar 326 de contracte de pază pentru o suprafaţă totală de 1.178 de hectare, din totalul de 27.000 de hectare existente la această categorie. Alte 21 de contracte de pază au fost încheiate de persoane juridice pentru o suprafaţă totală 17.832 hectare. Directorul general al Direcţiei Silvice Gorj, Gheorghe Novac, a declarat că ITRSV Vâlcea va trece în perioada următoare la amenzi situate între 50 şi 100 de milioane de lei pentru cei care nu au încheiat până în prezent contracte de pază: „Li s-a interzis marcarea în zonele unde nu există contracte de pază, iar în perioada următoare se va trece la amendarea persoanelor fizice sau juridice care nu au astfel de contracte. Când vor veni la marcat vor observa că nu vor avea acest drept, pentru că pe lângă contractele respective, aceştia trebuie să aibă o cotă, cerere avizată de la primăria respectivă, precum şi copie de titlul de proprietate“.
Pentru un hectar de pădure contractat pentru a fi păzit, proprietarul persoană fizică trebuie să plătească suma de 350.000 de lei pe an, 500.000 de lei/ha pe an în zonele de deal, iar în zonele unde există probleme preţul urcă până la 800.000 de lei pentru un hectar pe an. Gheorghe Novac a mai adăugat că oamenii nu sunt obligaţi să încheie contracte de pază numai cu direcţia silvică, ci o pot face cu alte firme, care li se pare lor că practică preţuri mai avantajoase, însă în Gorj nu există alte firme care se ocupă cu paza în păduri.
Vin zilnic 80 de citaţii în diferite procese
Direcţia Silvică Gorj este asaltată zilnic de citaţii la instanţa de judecată. Astfel, zilnic în corespondenţa direcţiei silvice se înregistrează nu mai puţin de 80 de citaţii. Directorul general al Direcţiei Silvice Gorj, Gheorghe Novac, a declarat că unitatea are doar doi jurişti, care se ocupă de procese, dar de care s-ar putea lipsi, deoarece procesele sunt pierdute în instanţă: „Zilnic primim câte 80 citaţii, iar noi avem doar doi jurişti de care m-aş putea lipsi pentru că oricum pierdem procesele în instanţă la retrocedare“.
Printre procesele în care direcţia silvică este târâtă în instanţă se numără şi litigiile de muncă. Chiar dacă sunt procese mai dificile, şi acestea sunt pierdute de direcţie la instanţa de judecată, a mai completat Gheorghe Novac. Acesta a spus că nu ştie prin ce mijloace bătăliile sunt pierdute la instanţele de judecată: „Nu ştiu cum fac şi prin ce mijloace, dar în mare parte şi litigiile de muncă sunt pierdute în instanţă de noi, chiar dacă avem dreptate“. Gheorghe Novac spune că procesele de retrocedare a pădurilor sunt cele care predomină în ultima perioadă, mai ales de la apariţia legii proprietăţii.
Rodica ISTRATIE
(http://www.gorj-domino.ro/arhiva/2006.07.25/eveniment.html)
Joi, 13 decembrie 2007, ora 22:42 Revista de solutii informatice pentru management
Market Watch IT&C :: Numarul 93 [Martie 2007] :: Lumea geospatiala
Padurile din zona Targu-Jiu vor fi monitorizate cu ajutorul unei solutii geospatiale
Prin prezenta ei, padurea creeaza o serie de conditii care, in anumite situatii, pot fi mai importante decat productia de lemn. Impactul pozitiv al padurii asupra solului, asupra factorilor climatici si regimului hidrologic, asupra faunei si florei, dar si asupra vietii oamenilor, largeste importanta ei economica si sociala. (prof. ing. V. N. Stinghe)
GIS-1In Romania, aceste functiuni sunt analizate periodic la interval de 10 ani prin realizarea amenajarilor silvice (la nivel de ocol silvic), respectand principiile dezvoltarii durabile. In Targu Jiu, s-a mers mai departe si s-au creat deja toate premisele ca aceste aspecte sa poata fi analizate continuu prin integrarea intr-un Sistem Informatic Geografic (GIS) dezvoltat la nivelul Primariei Municipiului Targu Jiu si care poate comunica aceste informatii si altor institutii implicate in administrarea resurselor naturale, cum sunt Agentia de Protectia Mediului, Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta, societatile de minerit etc.
Scopul proiectului
Realizarea unei aplicatii geospatiale pentru monitorizarea padurilor in Ocolul Silvic Targu-Jiu are rolul de a ajuta managementul organizatiilor responsabile in protejarea padurilor din aceasta zona. Prototipul acestei aplicatii a fost realizat prin colaborarea dintre Agentia de Protectie a Mediului Gorj, Consiliul Judetean Gorj, Directia Silvica Gorj si Primaria Municipiului Targu-Jiu.
Modelul conceptual
Principalul scop al dezvoltarii aplicatiei geospatiale a fost integrarea datelor despre paduri, drumuri, zone urbane, limite administrative, pentru a furniza functionalitate adecvata pentru monitorizarea si analiza padurilor aflate in Ocolul Silvic Targu-Jiu. Proiectul a fost dezvoltat in trei etape, debutand cu identificarea cerintelor geospatiale ale protectiei mediului, administratiei silvice si administratiei locale privind padurile din zona Targu-Jiu, continuand cu definirea modelului geospatial si incheind testarea si implementarea aplicatiei geospatiale.
Rezultate
GIS-2Aplicatia geospatiala a fost deja testata pentru mai multe functii specifice managementului eficient si corect al padurilor. Cele mai reprezentative dintre acestea sunt prezentate pe scurt mai jos.
* Afisarea hartilor tematice dupa tip arboret, altitudine, panta si functionalitate a padurilor – Nivelul de conectivitate a parcelelor de padure arata cum contribuie fiecare parcela la padurea in ansamblu. Cu cat sunt conectate mai multe parcele in acelasi subansamblu forestier, cu atat sunt mai multe sanse pentru conservarea in bune conditii a habitatelor vietii salbatice.
Harta tematica prezentata in figura 1. este un exemplu de analiza a nivelului de conectivitate al parcelelor de padure, tipurile de arboret fiind reprezentate prin culori diferite. Etichetele afisate in fiecare parcela reprezinta tipul functional stabilit conform obiectivelor economice, ecologice si sociale reglementate de Normele tehnice pentru amenajarea padurilor Ordin nr. 1672 din 07.11.2000 al Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului).
Localitatea pe teritoriul careia se afla parcela de padure poate fi afisata imediat, datorita integrarii datelor privind limitele administrative.
Clasificarea parcelelor dupa altitudine ajuta la intelegerea mai buna a functionalitatii padurii. De exemplu parcelele aflate pe dealuri in vecinatatea localitatilor urbane au rol benefic impotriva inundatiilor si viiturilor datorita capacitatii de a retine apa in cazul precipitatiilor abundente. Pentru aceasta este folosita o harta tematica avand afisate altitudinile parcelelor de padure.
Calitatea padurii poate fi evaluata dupa marimea padurii, conectivitatea dintre parcele, panta, etc. Asa cum arata figura 1, pentru parcela selectata, aplicatia furnizeaza urmatoarele atribute: suprafata = 3.7 ha, tip arboret = „Ceret de dealuri de productivitate mijlocie (17%), altitudine = 240m, panta = 8 grade si grupa functionala = 1-4B (paduri in jurul municipiului Targu-Jiu).
* Calculul distantelor si ariilor
Masurarea distantei unei parcele fata de un drum se face imediat si ne ajuta sa intelegem potentialul acelei parcele. Daca este mai apropiata de un drum are potential mai mare de exploatare a lemnului, iar daca este mai departata ofera o mai mare diversitate a speciilor de plante si animale.
* Pregatirea interventiei in caz de incendiu la padure.
Departamentul de pompieri este interesat sa foloseasca aplicatia GIS in dispecerat pentru a putea avea un set de informatii rapide in cazul unui incendiu. Este important sa cunoasca tipul de arboret pentru ca de acesta depinde si procesul de ardere. De asemenea, este importanta suprafata de padure si distanta fata de zona urbana pentru a evalua pericolul incendiului. Aplicatia poate furniza distanta pe drum pana la cel mai apropiat punct al parcelei, dar si distanta si altitudinea prin padure care mai trebuie strabatuta de echipa de pompieri pana la punctul de interventie.
* Analiza spatiala pentru evaluarea parcelelor cu risc de eroziune si alunecare.
Consiliul Judetean Gorj este interesat in evaluarea riscurilor de alunecare si eroziune a terenurilor. Dupa tipul functional se pot analiza parcelele cu risc la eroziune si alunecare. Figura 2 prezinta parcelele cu risc la eroziune si panta mai mare de 30% colorate in rosu si parcelele care au substraturi de sol cu risc de alunecare colorate in mov.
* Urmarirea in timp a unei parcele
In cazul cand este schimbat temporar modul de folosinta al terenului, atributele parcelei vor evidentia momentul de timp la care a disparut parcela si momentul de timp la care a fost replantata. De exemplu, atunci cand o parcela este defrisata pentru exploatari miniere de suprafata, la finalizarea extragerii carbunelui, parcela de teren trebuie redata aceluiasi tip de folosinta. In acest fel, Agentia de Protectie a Mediului poate monitoriza parcelele de padure care temporar capata alta destinatie.
Schimbul de date cu alte tipuri de software geospatial
Prototipul aplicatiei GIS a fost implementat folosind pachetul software Geomedia al firmei Intergraph, platforma utilizata de Primaria Municipiului Targu-Jiu si Consiliul Judetean Gorj. Acest software are capacitatea de a integra si exporta date din/in alte pachete software incluzand cele ale solutiilor utilizate de Agentia de Protectie a Mediului Gorj si Directia Silvica Gorj. Astfel, a fost creat mediul optim pentru schimbul de date intre organizatiile care participa la acest proiect, dar si pentru dezvoltarea pe viitor a unei solutii exploatabile de catre mai multe institutii ale caror activitati sunt convergente in problema monitorizarii padurilor din jurul municipiului Targu-Jiu.
Avantajele dezvoltarii sistemului:
- integrarea seturilor de date, ceea ce va permite analize mult mai complexe si mai cuprinzatoare;
- imbunatatirea accesului la informatie a tuturor celor implicati in managementul acestor resurse;
- proces de luare a deciziilor mai informat, bazat pe date reale, furnizate mult mai rapid.
Mugurel_PredescuNe place sa credem ca, prin acest articol, am reusit macar sa exemplificam felul in care utilizarea tehnologiei geospatiale ajuta la luarea celor mai bune decizii pentru imbunatatirea mediului natural, fie ca vorbim de fauna, dar si de flora. Cum nu e un secret pentru nimeni ca orice actiune in directia conservarii mediului natural este de natura sa contribuie si la imbunatatirea calitatii vietii oamenilor, suntem convinsi ca zonele in care resursele naturale sunt administrate cu grija si responsabilitate reprezinta o optiune durabila pentru orice echipa de guvernare. Prin modelarea mai multor scenarii posibile si probabile, solutiile geospatiale pot oferi echipelor manageriale o avanpremiera virtuala a tuturor efectelor pozitive si/sau negative ale interventiilor umane asupra resurselor naturale, cum este padurea, inainte ca acestea sa se intample. Aceasta este cea mai mare contributie a solutiilor geospatiale la administrarea unei resurse pe cat de pretioase, pe atat de greu de revitalizat, o data distrusa.
Mugurel Predescu, coordonator informatica, Primaria Municipiului Targu-Jiu
(http://www.marketwatch.ro/articles.php?ai=2038&st=0)
Nu avem cu ce stinge incendiile de pădure
2007 08 02| de Ionuţ Teodorescu
Confruntate cu incendiile forestiere de proporţii din această vară, cauzate în mare parte de secetă şi de caniculă, autorităţile nu reacţionează. România nu are în acest moment echipamente împotriva incendiilor de pădure, şi nici nu intenţionează să achiziţioneze.
În Apuseni au ars ieri 40 de hectare de pădure şi de păşuni împădurite. În Gorj, flăcările au mistuit aproape 100 de hectare de pădure. Pompierii s-au luptat cu miriştile în flăcări şi cu incendiile de pădure în Caraş-Severin, focul nefiind stins nici la această oră, în ciuda eforturilor făcute de autorităţi. Titluri ca acestea sunt nelipsite în jurnalele de ştiri şi în paginile ziarelor de mai bine de o lună încoace. E trist, dar statisticile arată că numai în luna iulie, din cauza secetei severe şi a caniculei prelungite, au ars aproape 1.000 de hectare de pădure şi păşuni împădurite în toată ţara. Nu s-a ajuns prea greu la această cifră din moment ce, deşi nu recunosc, autorităţile s-au arătat depăşite de evenimente în faţa furiei flăcărilor. Imaginile şi fotografiile dovedesc acest lucru. Nimic din ceea ce vedem că se întâmplă în alte ţări, afectate mult mai des de incendiile de pădure: Statele Unite ale Americii, Australia, Grecia.
ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ. Experţii climatologi avertizează că România s-ar putea confrunta în viitor cu situaţii similare celor din această vară, în contextul încălzirii globale. Asta înseamnă că incendiile de pădure ar putea deveni un fapt obişnuit, România putându-se confrunta cu temperaturi ridicate şi secetă prelungită. Am încercat să luăm legătura cu reprezentanţii autorităţilor, pentru a vedea dacă există măcar în plan achiziţionarea unor avioane şi elicoptere care să fie folosite împotriva incendiilor de pădure, dacă cei în măsură ştiu care sunt ultimele tehnologii în domeniu şi, mai ales, dacă se ştie cât costă astfel de utilaje, cum trebuie ele folosite şi întreţinute. Deşi diplomatic, răspunsul unanim primit a fost "nu". Practic, la ora actuală, nici unul dintre ministerele sau direcţiile care s-ar putea ocupa de achiziţionarea unor astfel de aparate nu a făcut nici un demers în acest sens. Oricum, potrivit legii achiziţiilor publice, dacă procedurile ar începe astăzi şi s-ar urma toţi paşii legali, respectivele avioane şi elicoptere ar putea fi achiziţionate în aproximativ doi ani.
(http://www.jurnalul.ro/articole/98722/nu-avem-cu-ce-stinge-incendiile-de-padure)

Ce concluzii pot trage din aceste descrieri.
1. În România pădurile au devenit mai mult o marfă uşor vandabilă, o sursă de înavuţire rapidă.
2. Deoarece se pot face uşor bani din pădure, pădurea este tăiată uşor.
3. Abuzul de tăiere se face şi legal, semilegal dar şi ilegal, fără ca nimeni de la Ministerul Mediului să intervină.
4. Nimeni nu înţelege că tăierea pădurii poate duce la schimbări climatice, inundaţii, instabilitatea pământurilor şi avalanşe. De cele mai multe ori acest “poate” se schimbă cu “sigur”.
5. Grija pentru mediu şi îngrijorarea faţă de transformările climatice sunt încă la nivel de simple declaraţii în România.
6. Ca întotdeauna, orice reacţie a naturii împotriva românilor este o fatalitate. Nu există nici o preocupare reală în zona protecţiei civile, totul sunt nişte bifări pe o foaie de hârtie.
7. Un hectar de pădure este egal cu 5 televizoare cu plasmă cu ecran lat.

Am să închei spunând şi eu:
“Suprafaţa împădurită a României se situează sub media europeană de 30% şi sub limita ecologic necesară. La fel, această cifră se situează cu mult sub procentul minim, de 40%, determinat de condiţiile de relief şi climă ale ţării, potrivit unui studiu al Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS). În prezent, pădurile însumează aproape un sfert din teritoriul ţării.
În mai puţin de un secol, s-a tăiat jumătate din pădurea ţării
Spre comparaţie, până la sfârşitul secolului al 19–lea, pădurile acopereau 80% din întreg teritoriul României. Acestea se întindeau nu numai pe suprafaţa Carpaţilor, ci cuprindeau şi dealurile şi o mare parte din câmpii.
În ultimul secol şi jumătate, defrişările au avut un ritm halucinant, ajungându-se ca, la sfârşitul secolului al 19-lea, procentul de împădurire să se înjumătăţească. În intervalul 1829 -1922, aşadar în mai puţin de un secol, au fost defrişate peste 3 milioane hectare de pădure, mai ales la câmpie şi coline, procentul de împădurire reducându-se Ia 30%, în favoarea creşterii suprafeţelor agricole.” În rest, TOATE ACTELE O.K!