Un discurs interesant

Discursul Primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu în cadrul şedinţei comune a Senatului şi Camerei Deputaţilor

„Domnule Preşedinte al Senatului,
Domnule Preşedinte al Camerei Deputaţilor,
Domnilor miniştri,
Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,
Începem astăzi una dintre cele mai importante dezbateri a anului din plenul Parlamentului: dezbaterea pentru aprobarea Bugetului pe 2008. Nu întâmplător spun acest lucru! Am tras o linie şi am făcut un bilanţ de final de an al discuţiilor din Parlament. A fost un an în care cu toţii am consumat în această sală multă energie, şi puterea şi opoziţia, în dispute politice!
Poate că, nu o dată, cetăţenii s-au întrebat în timp ce urmăreau la televizor interminabilele schimburi de replici mai mult sau mai puţin acide: „Ce mă priveşte pe mine ce se vorbeşte acolo?” Dezbaterea pentru bugetul pe 2008 face ca Parlamentul să revină la locul său de drept: în viaţa de zi cu zi a cetăţeanului!
Modul în care va fi stabilit Bugetul pe 2008 prin votul dumneavoastră va contura viaţa de zi cu zi a românilor! Îi va face să trăiască mai bine sau mai rău, şi nu doar în anul ce vine, ci şi în anii următori. Desigur, luptele politice din acest an şi sezonul electoral din 2008 – 2009 îi pot face pe unii să cedeze tentaţiilor politicianiste.
Eu fac apel la responsabilitatea dvs şi, dincolo de considerente electorale şi politice, vă propun să atingem un obiectiv comun, în interesul tuturor românilor: să votăm un buget pentru dezvoltarea României!
Guvernul pe care îl conduc a proiectat un buget pe anul 2008 care îndeplineşte această condiţie!
Am avut în vedere două obiective când am elaborat acest buget:
- Cum poate România să reducă mai repede decalajele ce o separă de celelalte ţări europene?
- Cum se poate regăsi dezvoltarea economică mai bine în viaţa de zi cu zi a cetăţeanului?
Am promis, în decembrie 2004, la votul de investitură, să reconstruim bunăstarea. Am avut această promisiune în minte clipă de clipă, la fiecare decizie pe care am luat-o!
Acest lucru s-a văzut şi din politicile economice şi bugetare pe care le-am practicat în cei trei ani de mandat de până acum. Au fost trei ani de mandat care au reprezentat pentru România trei ani de creştere economică ridicată, constantă şi sănătoasă!
Politicile liberale au făcut ca economia românească să sfideze condiţiile nefavorabile şi să aibă o creştere medie anuală de 6% în această perioadă, comparativ cu media de 5,4% în primii ani ai guvernării trecute.
Pentru anul 2008, avem în vedere o creştere similară. Scopul nostru este să valorificăm cu responsabilitate această creştere economică şi să generăm dezvoltare pe termen lung. Vrem ca ea să se regăsească atât în buzunarele românilor, cât şi în investiţii suplimentare de la buget, în acele domenii care transformă pe termen lung viaţa de zi cu zi a cetăţeanului: educaţie, sănătate, infrastructură şi transporturi.
Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,
Am construit proiectul de buget pe 2008 pornind de la şapte principii fundamentale:
Primul principiu: Nu poţi cheltui mai mult decât produci !
De aceea, mergem cu acelaşi deficit bugetar ca şi cel prognozat pentru anul 2007 – 2,7%. Menţinem, aşadar, deficitul bugetar sub 3%, în concordanţă atât cu criteriile Maastricht, cât şi cu exigenţele unei economii sănătoase. Aceasta înseamnă să folosim banul public în mod responsabil şi pragmatic.
Dacă o vor permite condiţiile economice, este posibil să reducem această ţintă de deficit, la fel cum încercăm să facem şi în acest an.
Echilibrele macroeconomice reprezintă acele echilibre care există în bugetul fiecărei familii între venituri şi cheltuieli, astfel încât prosperitatea să fie asigurată pe termen lung. Aşa cum se întâmplă în orice familie, dacă am cheltui acum mai mult decât producem, riscul ar fi ca, într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat, să constatăm că, în loc să devenim mai prosperi, am devenit mai săraci!
De aceea, în acest proiect de buget, am aşezat cheltuielile publice pe o bază solidă şi sănătoasă.

Este o bază care poate să susţină nu doar dezvoltarea economică, ci şi programele sociale în derulare. Potrivit tuturor măsurătorilor, sărăcia din România a ajuns la un nivel minim al ultimilor 18 ani. Prin programele pe care le vom finanţa în 2008, vom întări în continuare coeziunea socială, astfel încât toată lumea să resimtă beneficiile creşterii economice, fără ca indicatorii macroeconomici să fie dezechilibraţi.Al doilea principiu: Politica noastră fiscală şi, în special, cota unică de impozitare, care au fost un succes, vor fi menţinute.

Reforma fiscală promovată la începutul anului 2005 a avut drept coordonate principale:
o reducerea per ansamblu a fiscalităţii,
o simplificarea sistemului fiscal şi creşterea bazei de impozitare, în locul creşterii fiscalităţii,
o utilizarea eficientă a pârghiilor fiscale pentru a ameliora comportamentul economic al contribuabililor.
Prin proiectul de buget pe 2008 propunem să menţinem o stabilitate fiscală fără precedent în România modernă. Nu creştem impozitele şi taxele şi nici nu introducem impozite noi!
Urmărim să creştem veniturile bugetare însă, concomitent cu menţinerea unei fiscalităţi reduse. Dar vrem ca bugetul să fie alimentat din creşterea economică, din îmbunătăţirea disciplinei fiscale şi din lărgirea bazei de impozitare.
Guvernul a adoptat măsuri ferme în lupta împotriva evaziunii fiscale, prin aplicarea sistematică a procedurii de executare silită a creanţelor bugetare. Am eliminat practicile de scutire sau de re-eşalonare a datoriilor la bugetul public, fapt ce transformă obiectivul creşterii veniturilor bugetare în 2008 într-unul realizabil.
Vom lărgi baza de impozitare a veniturilor, prin câteva măsuri:
o eliminarea plafonului de 5 salarii medii brute la plata contribuţiilor la pensii, corelat cu eliminarea plafonului de pensie;
o egalizarea bazei de impunere pentru pensii şi şomaj;
o includerea tuturor veniturilor în baza de calcul pentru contribuţiile sociale.
La aceşti bani se mai adaugă şi sprijinul pe care România îl va primi din partea Uniunii Europene, în perioada 2007-2013, inclusiv prin fluxurile de fonduri structurale şi de dezvoltare rurală şi agricolă.
În tot ansamblul politicii bugetare a Guvernului pe care îl conduc, piatra de temelie rămâne la locul ei: Cota unică de 16%. Vă asigur că, atâta vreme cât voi fi Prim-Ministru, cota unică va rămâne fundamentul indispensabil al politicilor noastre fiscale.
Când am introdus cota unică, chiar în prima zi de mandat, criticile au fost intense şi au venit din mai multe părţi. Fondul Monetar Internaţional susţinea că veniturile bugetare vor scădea, însă au uitat sa ia în calcul efectul pro-activ al scăderii taxelor.
Opoziţia a criticat atunci introducerea unei taxe unice, situate la acelaşi nivel pentru bogaţi si săraci, însă am constatat împreună în ultimii ani că această măsură a adus veniturile la suprafaţă şi a încurajat munca, ceea ce este extrem de important.
Departe de a pierde din încasări, am avut creşteri ale veniturilor faţă de anul anterior de 18% în 2005, de 24% în 2006 şi este preconizată o creştere de peste 30% în 2007. Efectele benefice s-au tot multiplicat în timp. Motivul este evident: creşterea încasărilor din Taxa pe Valoarea Adăugată a compensat taxarea veniturilor din impozitul direct. România se aliniază astfel tendinţelor europene, prin taxarea consumului şi nu a veniturilor.
Ba mai mult, cu taxe mai mici, vom încasa la buget în anul 2008 - 39,3% din PIB, comparativ cu aproximativ 29% din PIB în anul 2004. Este o creştere spectaculoasă, care este bazată pe scoaterea la suprafaţă a unor venituri, pe toleranţa zero vizavi de cei care nu îşi plătesc taxele la buget şi ruperea oricăror legături între sfera politică şi cea economică. Putem asigura astfel resurse suplimentare pentru şcoli, pentru spitale, pentru drumuri, pentru agricultură şi pentru asistenţa socială.
Al treilea principiu: Scăderea fiscalităţii este o măsură de esenţă liberală, care a condus la creştere economică prin motivarea firmelor să aibă profituri mai mari şi să investească mai mult.
Profituri mai mari şi planuri sigure de afaceri, însoţite de costuri de firmă mai mici în raport cu salariile, înseamnă mai multe locuri de muncă.
Un obiectiv central al Programului de guvernare urmărit constant de Guvern este stimularea mediului de afaceri şi a iniţiativei private, concomitent cu reducerea economiei ascunse. În acest scop, am urmărit oficializarea activităţilor ne-declarate prin reducerea poverii fiscale şi a îmbunătăţirii sistemului de ajutor social. Am urmărit, de asemenea, în paralel cu relaxarea fiscală, creşterea capacităţii de administrare fiscală.
În programul de guvernare ne-am angajat la scăderea contribuţiilor la asigurările sociale cu 10 puncte procentuale. Am acţionat constant în cei trei ani de mandat pentru a reduce progresiv cotele de contribuţii ale angajatorilor:
o pentru asigurările sociale de stat, am redus de la 22% în 2005, la 19,75% în 2006 şi la 19,5% în anul 2007,
o pentru asigurările pentru şomaj, am redus de la 3% în anul 2005, la 2,5% în 2006 şi 2% în anul 2007.
Care a fost efectul acestor măsuri, suprapuse peste beneficiile taxei unice? Valoarea contribuţiilor de asigurări sociale în Bugetul asigurărilor sociale de stat a sporit în 2006, faţă de 2004, cu 41,7%, în termeni nominali, fiind programată o creştere suplimentară cu 11,7%, în termeni nominali, în 2007 faţă de 2006.
După o scădere cu 4 puncte procentuale în ultimii trei ani, facem un pas curajos şi decisiv, prin care ne îndeplinim integral angajamentele: din 2008, contribuţiile sociale vor scădea cu 6 puncte procentuale, reduceri ce vor fi distribuite în ianuarie şi decembrie 2008 pentru angajator, respectiv în iulie - pentru angajat.
Aşa cum politica noastră fiscală nu a atras o diminuare a veniturilor pentru asigurări sociale în perioada 2005-2007, bugetul pe care îl propunem pentru 2008 prevede o creştere a veniturilor bugetare pentru asigurările sociale cu 35% faţă de 2007 şi cu 114% faţă de 2004, în termeni nominali.
Valoric, proiectul de buget pentru 2008 prevede o creştere a veniturilor bugetare din contribuţii de asigurări sociale la 30.500 de milioane lei, faţă de 22.546 milioane de lei, în anul 2007.
Această creştere se bazează pe lărgirea bazei de impozitare şi pe sporirea gradului de conformare voluntară a operatorilor economici la plata obligaţiilor fiscale. Datorită acestor politici fiscale coerente şi consistente, am putut să investim şi în reducerea inechităţii în societate. Cel mai elocvent exemplu este creşterea pensiilor, măsură ce este susţinută prin bugetul pe 2008, pe care vi-l propunem astăzi.
Scăderea cu 6 puncte procentuale a cotei de contribuţie la asigurările sociale este cea mai semnificativă diminuare a taxării muncii din 1990 încoace! Vreau să subliniez acest lucru pentru că s-a vorbit extrem de mult şi foarte multe observaţii şi analize au indicat că nivelul contribuţiilor sociale este extrem de ridicat în România. Prin urmare, această măsură este una firească, naturală, care trebuia să fie luată.
Reducând contribuţiile de asigurări sociale permitem investitorilor să angajeze suplimentar salariaţi, fără să se teamă de povara impozitelor.
Evident, această politică este soluţia cea mai bună de ieşire din sărăcie şi pentru zonele ţării unde şomajul încă mai este o problemă şi o sursă de amărăciune pentru mulţi români!
Al patrulea principiul: Politica de salarii trebuie corelată cu modul în care economia creşte.
Veniturile individuale ale cetăţenilor au crescut datorită creşterii economice susţinută de investiţii şi nu al unei politici sociale derapante.
Dovada stă în recordurile înregistrate în expansiunea investiţiilor – 16% în 2006, 25,3% în primele luni din 2007. Aceste investiţii vor reprezenta suportul creşterii bunăstării viitoare. Important este că, în aceşti primi trei ani, formarea brută de capital fix a crescut într-un ritm mediu de aproape 18%, comparativ cu numai 9% în perioada 2001-2003.
Creşterea economică se resimte în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor, atunci când duce la creşterea nivelului de trai al fiecăruia. Sunt mândru că salariul real s-a majorat an de an în timpul mandatului nostru.
În luna octombrie a acestui an, salariul mediu brut a ajuns la 1.471 de lei, ceea ce înseamnă o creştere de 75% faţă de anul 2004. În acelaşi timp, salariul mediu net, atingând nivelul de 1.084 de lei, acumulează o creştere de 79% faţă de 2004, conform Institutului Naţional de Statistică.
Măsurile întreprinse pentru creşterea nivelului de trai al angajaţilor din România sunt completate de stabilirea cuantumului de 500 de lei pentru salariul minim în anul 2008.
Acest cuantum ar putea să crească până la 540 de lei de la jumătatea anului viitor, în măsura în care condiţiile economice o vor permite.
Am agreat cu partenerii sociali un nivel al salariului minim care să nu fie punitiv pentru companii şi care, în acelaşi timp, să ofere o creştere importantă faţă de anul trecut pentru salariaţi.
Principiul numărul 5: Grija pentru pensionari a fost şi trebuie să fie un element continuu al oricărei guvernări. Ne-am propus şi am reuşit şi am găsit soluţiile pentru a asigura resursele financiare necesare măririi pensiilor.
In anul 2005, prima noastră grija a fost eliminarea inechităţilor din sistem, prin recalcularea pensiilor pe principiul “la aceeaşi contribuţie, pensie egală”. Recalcularea pensiilor a reprezentat o reparaţie importantă şi o promisiune îndeplinită faţă de peste un milion şi jumătate de pensionari.
S-a pus deseori problema cu ce vom acoperi creşterea pensiilor pe care am anunţat-o de curând şi pe care am inclus-o în propunerea de buget pe anul 2008. După cum bine ştiţi, unul din obiectivele prevăzute în programul de guvernare era creşterea pensiilor cu 30% în termeni reali.
În anul 2008, pensia medie lunară de asigurări sociale va fi de 551 de lei, pentru cei peste 5 milioane şi jumătate de pensionari. Este o creştere reală de 88% faţă de 2004, de trei ori mai mult decât ne propusesem. Ea va putea fi susţinută din fondul de pensii.
Este o creştere fără precedent în istoria de după 1989! Pun o întrebare: Ne puteam permite ca acum, când România este stat membru al Uniunii Europene, atât de mulţi români să trăiască sub nivelul minim de subzistenţă? Răspunsul este, evident, nu!
În plus, prin demararea sistemului de pensii administrate privat, vom reuşi să rezolvăm una din problemele majore cu care s-a confruntat economia românească de tranziţie: pensionarea să nu mai fie asociată cu sărăcirea!
Principiul şase: Impulsionarea creării mai multor locuri de muncă este cea mai bună modalitate de reducere a sărăciei. Reducerea nivelului de şomaj şi mai mult este soluţia cea mai sigură, cea mai directă, pentru diminuarea sărăciei.
Reducerea şomajului a fost una dintre preocupările fundamentale aflate pe agenda de lucru a Guvernului. În momentul de faţă, avem un şomaj foarte redus - 4,1% în luna octombrie a anului 2007.
În consecinţă, ceea ce ne interesează este să creştem gradul de participare al românilor în economia noastră.
Dacă în anul 2004 erau angajaţi 4.468.000 de salariaţi, în 2008 estimăm că vor fi angajate 4.865.000 de persoane. Adică aproape 400.000 de persoane îşi vor fi găsit un loc de muncă în perioada 2005-2008, datorită politicilor economice pe care Guvernul le-a condus. Sunt numeroase zone ale ţării în care nivelul de şomaj în momentul de faţă se situează la cote între 1 şi 2%. Prin urmare, cred că acest obiectiv de reducere a şomajului a fost unul dintre obiectivele pe care le-am realizat şi atins cu succes.
Datorită scăderii ratei şomajului, am propus diminuarea bugetului asigurărilor pentru şomaj faţă de 2007, dar programat cu excedent de 191 milioane lei. Măsura nu va influenţa alocarea pentru măsuri active, deoarece bugetul cuprinde, pe lângă fonduri proprii, şi credite externe, prin care se vor finanţa măsurile active.
O mare parte din măsurile active vor fi susţinute prin Programul Operaţional Sectorial privind dezvoltarea resurselor umane, care este finanţat din fondurile structurale europene.
Cel de-al şaptelea principiu: Bugetul concentrează resursele către cele 4 domenii prioritare ale guvernării: educaţie, sănătate, infrastructură şi agricultură.
În anul 2008, la fel ca în precedenţii trei ani de guvernare liberală, investim masiv, decisiv, în cele patru priorităţi strategice ale României:
• pentru educaţie, avem alocat un buget record de 6% din PIB - adică 26,4 miliarde de lei noi. Este o premieră pentru România şi o decizie promiţătoare pentru viitorul copiilor noştri! Această sumă este cu 27% mai mare decât în 2007. De asemenea, finanţăm cercetarea la un nivel record de 0,75% din PIB, adică de cinci ori mai mult decât în 2004.
• Pentru sănătate, am alocat un buget de 4,5% din PIB, pentru continuarea Programului naţional de sănătate. Urmărim creşterea accesibilităţii şi a calităţii actului medical. Începem construcţia a opt spitale regionale universitare de urgenţă şi a 20 de spitale judeţene. În ultimii trei ani, un program de reabilitare a spitalelor a fost demarat în fiecare judeţ.
• În domeniul transporturilor, am alocat un buget de 4% din PIB. Lucrările la Autostrada Transilvania au avansat astfel încât acum se pot turna primii metri de asfalt. Am inaugurat recent centura ocolitoare a Piteşti-ului şi sunt în plan şosele de centură pentru majoritatea oraşelor mari ale ţării. Un obiectiv prioritar este finalizarea autostrăzii Bucureşti-Constanţa.
• Pentru agricultură, am alocat cu 13% mai multe resurse decât în 2007, în condiţiile în care bugetul pe 2007 pentru acest domeniu este dublul bugetului pe 2006. Fondurile vor fi alocate pentru refacerea terenurilor afectate de inundaţii, pentru lucrări de reîmpădurire, precum şi pentru stimularea transformării gospodăriilor ţărăneşti în ferme agricole eficiente. Programul „Fermierul” va continua, mai ales că avem deja succese importante în acest domeniu.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,
Am creionat până acum fundamentul şi direcţiile prioritare ale bugetului pe anul 2008 pe care vi-l propunem spre aprobare.
Este evident, aşadar, din tot ce am arătat că este un buget al dezvoltării, orientat spre cetăţean.
Este un buget normal pentru o Românie proaspăt intrată în Clubul european, care vrea să îşi consolideze statutul de ţară membră şi să valorifice şansele de dezvoltare pe care integrarea europeană i le creează.
Racordarea economiei româneşti la ritmul european şi programele operaţionale sunt doar două din noile deschideri pe care le avem. Fondurile structurale acordate de Uniunea Europeană se ridică la 19,5 miliarde de euro, şi adăugând coparticiparea românească vor ajunge la 25 de miliarde euro.
Aceşti bani vor finanţa proiecte ce vizează infrastructura, mediul, competitivitatea, întărirea capacităţii administrative, retehnologizări şi investiţii, dezvoltarea resurselor umane şi proiecte regionale. La acestea se vor adăuga fondurile pentru dezvoltare rurală şi pentru agricultură, constând în 8 miliarde de la Uniunea Europeană şi aproape 2 miliarde din fonduri naţionale.
Statutul de ţară membră a Uniunii Europene presupune însă şi o serie de obligaţii, nu doar drepturi.
Trebuie să avem un deficit care să se înscrie sub 3% din PIB, indiferent de presiunile pe partea de cheltuieli. Proiectul pe care vi-l propunem îndeplineşte această obligaţie, având un deficit responsabil de 2,7% .
Trebuie ca datoria publică să fie sub 60% din PIB, iar noi avem în prezent aproximativ 18%.
Trebuie ca inflaţia să tindă spre 3%, ori noi am reuşit în acest an o inflaţie moderată faţă de alte ţări comparabile. Anul viitor prognozăm o scădere a inflaţiei faţă de nivelul din 2007.
Trebuie să avem o convergenţă reală a economiei româneşti cu economia Uniunii Europene.
Dezvoltarea durabilă, pe termen lung, vine din îmbinarea responsabilă a două elemente :
- menţinerea echilibrelor economice, fie că e vorba fie de echilibrarea cheltuielilor cu veniturile, fie de echilibrarea productivităţii cu nivelul salariilor;
- împărţirea beneficiilor dezvoltării cu cei care au cea mai mare nevoie de ea: pensionarii, profesorii tineri, medicii, asistentele medicale sau cei cu salarii apropiate de nivelul salariul minim.
Am respectat aceste condiţii în proiectul de buget pe care vi-l propunem. În acelaşi timp, bugetul pe 2008 pe care l-am elaborat continuă filozofia liberală de încurajare a iniţiativei de sprijin pentru dezvoltarea unei economii private libere şi de creare a unor condiţii de prosperitate pentru companii şi angajaţi, fie că sunt în sectorul public sau în sectorul privat.
Din toate aceste motive, sunt premise ca să privim anul 2008 cu optimism. Am construit, cu responsabilitate, o platformă de creştere pentru toţi românii, indiferent de categoria socială din care fac parte şi un buget al dezvoltării, care oferă şanse de progres pentru toţi.
De aceea, în încheiere, reiau apelul la responsabilitate politică pe care vi l-am lansat la începutul intervenţiei mele. Votând bugetul pe 2008, în forma prezentată de Guvern, cu toate amendamentele convenite, dăm şansa României de a-şi continua dezvoltarea şi dăm şansa fiecărui român în parte de a se bucura de această dezvoltare!
Vreau să subliniez că acest buget se caracterizează prin două elemente fundamentale. Este un buget care să permită continuarea creşterii economice a României, dezvoltarea economică exagerată. Un ritm de creştere economică care să aducă bunăstare pentru fiecare român.
Al doilea element fundamental: se continuă politica de diminuare a poverii fiscale prin reducerea contribuţiilor cu 6 puncte procentuale, măsură stimulativă pentru mediul economic, dar şi pentru angajaţi, pentru că dorim, pe de o parte crearea de mai multe locuri de muncă, mai bine plătite, stimularea muncii – elemente fundamentale pentru o prosperitate individuală a cetăţeanului şi pentru ca România să poată să diminueze decalajele care o separă faţă de celelalte ţări europene
Vă mulţumesc pentru atenţia pe care mi-aţi acordat-o şi sper ca dezbaterile care vor urma să fie marcate de puncte de vedere realiste, responsabile şi lipsite de accente politicianiste sau demagogice!
Vă mulţumesc!”