(metropolă - cultură)
De la început anului nu am sesizat decât o singură zonă de profit de pe urmă integrării în Uniunea Euorpeană: Capitala Culturală Europeană a crescut cifrele de afaceri a peste 54% din firmele din judeţul SibiuIntuiţia mea spune că acest succes are mult de a face cu conducerea primăriei Sibiului.
PRIMAR: KLAUS WERNER JOHANNIS
Apartenenţa politică: FDGR (Forumul Democrat al Germanilor din România)
Data şi locul naşterii: 13 iunie 1959, Sibiu
Profesia: Profesor
şi
VICEPRIMAR: CIORUGA EUGEN ION
Apartenenţa politică: PD
Data şi locul naşterii: 10 iunie 1957, Sibiu
Profesia: Inginer
Primarul Klaus Johannis premiat la Berlin de Societatea Germană
După participarea la ceremonia de închidere a Capitalei Culturale Luxemburgheze, primarul Klaus Johannis va fi prezent în data de 11 decembrie în capitala Germaniei, pentru a primi Premiul Societăţii Germane pentru anul 2007.
Primarul Sibiului va primi această distincţie împreună cu domnul Wolfgang Schäuble, ministrul de interne al Germaniei, iar premiul îl va înmâna domnul Otto Schily, fost ministru de interne al Germaniei, care este şi cetăţean de onoare al Sibiului.
Societatea Germană este o organizaţie implicată activ în promovarea relaţiilor politice, culturale şi sociale în Europa, iar în Sibiu s-a implicat prin sprijinul acordat creşterii competitivităţii administraţiei locale şi în special Centrului Regional de Formare Continuă pentru Administraţia Publică Locală Sibiu.
„Primesc această distincţie în numele meu şi în numele Sibiului, oraş care s-a distins din totdeauna prin bunele sale relaţii cu Germania şi minoritatea germană. Deşi în număr mai mic ca altă dată, în prezent la Sibiu trăieşte o comunitate reprezentativă de germani, alături de maghiari, rromi, evrei şi populaţia majoritară română. Suntem mândri să putem spune că am convieţuit în bune relaţii timp de câteva secole, iar astăzi oraşul deţine o bogată moştenire culturală la care toate aceste comunităţi şi-au adus contribuţia. Multi-culturalismul nostru ne-a adus mai aproape de Europa şi pot spune cu certitudine că lui îi datorăm în mare pare obţinerea titulaturii de Capitală Culturală Europeană a anului 2007” a declarat primarul Klaus Johannis. (informaţie obţinută după site-ul primăriei sibiene)
Iată că începe să se vadă valabilitatea zicalei “Cine nu are nemţi, să-şi cumpere.”
Probabil că dacă la conducerea primăriei din Sibiu era unul dintre primarii cu care ne-am obişnuit, nu se făcea nimic. Iată însă că am asistat cu surprindere că Sibiul a devenit un oraş european, atât de european încât pare în afara României. A găzduit sute de evenimente culturale cu impact deosebit, probabil beneficiile acestui an se vor vedea mult timp de acum încolo. Poate că ar trebui să ne asumăm naţional obiectivul de capitală culturală a României. Ce spuneţi domnilor primari?
Dacă lăsăm cifrele să vorbească, acestea vor demonstra că şi cultura poate aduce bani atunci când ea este folosită “cu cap” şi nu cu lipsă de interes. Titlul de Capitala Culturală Europeană a adus Sibiului şi sibienilor un final pozitiv. Peste jumătate dintre firmele din judeţul Sibiu au raportat creşteri importante ale cifrelor de afaceri şi noi angajări. Acest lucru s-a reflectat şi într-un sondaj CURS (Center for Urban and Regional Sociology) şi Centrul de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii (CSCDC) realizat la cererea Ministerului Culturii.
Sondajul s-a realizat pe un eşantion de 279 de firme de pe raza judeţului Sibiu.
Potrivit sondajului, 96% din firmele chestionate consideră că "Sibiu 2007" a avut un impact mare şi foarte mare pentru dezvoltarea turismului, în timp ce 97% cred că a avut un impact mare asupra creşterii numărului de turişti, 72,5% - un impact mare pentru atragerea de noi investitori, 71,1% - un impact mare pentru dezvoltarea oraşului Sibiu, iar 66% - un impact mare pentru creşterea investiţiilor.
În plus, cea mai mare parte a firmelor chestionate - 68,2% - au raportat o creştere semnificativă a profitabilităţii în 2007, iar 7,1% - o creştere foarte mare, în timp ce 22,5% - nicio modificare.
Cel mai mare impact financiar se înregistrează în sectorul turismului, 95% din hoteluri şi pensiuni raportând un impact semnificativ şi mare al programului "Sibiu 2007" asupra activităţii lor. Cel mai redus impact financiar se înregistrează în sectorul producţiei creative şi serviciilor anexe, precum şi în sectorul închirierilor de bunuri imobile şi mobile.
În ceea ce priveşte cifra de afaceri, cel mai mare impact s-a înregistrat asupra Hotelurilor şi Pensiunilor (cu o balanţă netă de +80%), Tour-Operatorilor (+76%) şi Transporturilor (+75%). Per total eşantion, 54% din firme au înregistrat o creştere a cifrei de afaceri.
Operatorii de turism au înregistrat cele mai mari creşteri ale cifrei de afaceri în 2007, raportat la 2006, de 13,7%, firmele de transport călători, 10,9 %, operatorii din domeniul hotelier şi al pensiunilor, 10,5%, închirieri, 8%, restaurante/baruri, 7,9%.
Majoritatea firmelor din cele chestionate (57%) au raportat faptul că Programul Sibiu 2007 are un impact pozitiv asupra profitabilităţii lor.
La nivel de eşantion, firmele chestionate au raportat un număr de 930 noi angajări. Aproape 50 % din firmele investigate au efectuat noi angăjari în 2007. Personalul nou angajat a fost în medie de 3,3 salariaţi pe firmă. (MEDIAFAX)
Sondajul CURS a mai relevat şi date relative la nivelul populaţiei.
Sondaj CURS: Vizitatorii Sibiului cheltuiesc 100 de lei pentru cultură
Sâmbătă 08 decembrie 2007, 01:20
Peste 5% din populaţia României a vizitat Capitala Culturală Sibiu în 2007, potrivit unui sondaj realizat de Centrul de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii (CSCDC) şi CURS, iar cei mai mulţi vizitatori au cheltuit 100 lei pentru diferite activităţi sau produse culturale.
Mai bine de jumătate dintre cei care au venit în Sibiu în acesta an, 57,2%, au cheltuit între 8 lei şi 3.000 de lei pentru cultură, iar cei mai mulţi au cheltuit 100 de lei.
Potrivit sondajului, din cei care au fost în Sibiu, 40% au venit o singură dată, 28% de două ori, 5% de trei ori şi 8% de patru ori.
Principalele surse de unde românii au aflat despre Sibiu au fost televiziunea (94.72%), radioul (53,06%) şi presa scrisă (50,14%). Peste 18% dintre cei care au auzit de acest program au folosit internetul pentru a se informa. De asemenea, 41% dintre cei care au auzit de program au menţionat şi cercul de cunoştinţe ca sursă de informare şi promovare.
Sondajul mai indică faptul că 52,49% dintre cei care au auzit despre program au apreciat pozitiv mesajul general al campaniei publicitare. În cadrul studiului, respondenţii au fost rugaţi să evalueze pe o scală de la 1 la 10 (unde 1 înseamnă "nu m-au convins" şi 10 "m-au convins") reclamele Programului Sibiu 2007.
Dacă 14,88% dintre cei intervievaţi au dat nota zece, 8,36% au dat nota unu, susţinând că nu au fost convinşi de reclame să meargă la Sibiu. Cei mai mulţi dintre respondenţi - 15,80%, au dat nota 8. Potrivit studiului, media generală dată de respondenţi a fost 6,42.
CURS a realizat sondajul in intervalul iunie-iulie 2007 pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia României cu vârste de 15 ani şi peste. Eşantionul a inclus 1.205 de respondenţi la nivel naţional. Marja de eroare pentru eşantionul la nivel naţional este de +/- 2,38%. (Realitatea TV)
Am vrut să fac o listă a evenimentelor care s-au produs în acest an în Sibiu. Am descoperit, copleşit, că este vorba de un calendar care conţine 332 evenimente, peste putinţă de enumerat în acest blog. Puteţi consulta lista evenimentelor în acest LINK de pe site-ul primăriei din Sibiu.
Iată ce va fi important până la sfârşitul anului:
- 14 decembrie – Concert Eros Ramazzotti, locaţie: stadionul Municipal Sibiu
- 23-25 decembrie – Compania de teatru Carabosse – instalaţii de foc, locaţie: centrul istoric
- 30 decembrie – concert Loredana Groza şi Prietenii, locaţie: Piaţa Mare
- 30 decembrie – spectacol de dans – Fire of Anatolia
- 30 decembrie – concert The Prodigy, locatie: Piaţa Mare
- 31 decembrie – concert Reamonn, locaţie: Piaţa Mare
- 31 decembrie – concert Europe, locaţie: Piaţa Mare
9 comentarii:
Ultima data m-au purtat pasii prin
fermecatorul si tihnitul Sibiu in toamna anului 1995 cand l-am vizitat cu multa emotie si bucurie printr-un favorabil concurs de imprejurari mai degraba profesionale... Patina de cetate medievala conservata cu multa grija in centrul istoric si cultural al orasului m-a impresionat din prima clipa. Muzeul Brukenthal din Piata Mare care gazduieste o bogata biblioteca si importante colectii de arta de la sfarsitul sec. al XVIII-lea este primul muzeu din Romania, deschis in anul 1817 si una din emblemele culturale definitorii ale orasului. O alta atractie turistica care mi s-a intiparit adanc in amintire este faimosul Pod al Minciunilor sau minunata Dumbrava a Sibiului unde m-am cufundat intr-o oaza de liniste si relaxare cu totul speciala. Nu foarte departe, cam la jumatate de ora de mers cu masina este cochetul Paltinis, oras al sporturilor de iarna, dar si loc de suflet pentru filozoful Constantin Noica, aici aflandu-se atat casa lui memoriala cat si mormantul (la Biserica de lemn)...
Am ramas cu puternica impresie ca Sibiul este un oras viu, un oras alert si grabit sa marcheze noi evenimente orientate spre progres. Oferta atat de generoasa a sfarsitului de an 2007 in manifestari de prima talie artistica ne indeamna pe fiecare dintre noi sa participam macar cu gandul si cu sufletul la aceste evenimente.
Cinste edililor din fruntea urbei, dar si sibienilor care i-au ales !
Este atat de agreabil sa stii ca in Romania tulbure a zilelor noastre exista un loc binecuvantat in care zilnic sporesc faptele pozitive care vorbesc de la sine, pur si simplu...
Mi-a plăcut la acest 1/2 oră de mers cu maşina. Am ajuns foarte americani de un timp. Cam ce distanţă este între universitate şi Otopeni, 25 de minute, 6 ore? :)
Dar despre propunerea mea să facem pe plan local în fiecare an un oraş cultural Românesc? nimic?
:) Am apreciat distanta Sibiu - Paltinis prin prisma timpului mediu consumat pana la destinatie, plecand de la ipoteza ca viteza de deplasare este relativ constanta si regulamentara... Nu sunt decat 32 km de sosea usor serpuitoare de-a lungul unor peisaje de basm, parcursi in mod sigur mult mai repede de sprinterii motorizati...
Timpul este cel mai valoros reper la care ne raportam... tot ce facem este in competitie cu propriul nostru timp...
Iar distanta Universitate-Otopeni este foarte riscant de apreciat in aceeasi maniera temporala, intrucat aici intervin variabile multiple care trebuie luate in discutie (orele de varf, fluenta traficului, mijlocul de deplasare, ruta alesa intre cele 2 puncte, starea vremii si a drumurilor, profesionalismul si experienta soferului s.a)
Cat despre ideea ta de a se declara anual cate un oras cultural romanesc, o imbratisez si o sustin hotarat fara rezerve, dar ma tem ca vom ajunge din nou la trista concluzie ca numai factorii executivi prin initiativa programelor din Ministerul Culturii si Cultelor si impreuna cu fondurile alocate de Ministerul Economiei si Finantelor pot misca ceva in acest sens...
Pe ce butoane sa mai apasam ca se obligam anumite strategii publice sa produca efectele scontate ?
Ne putem baza pe cei 35 de Europarlamentari trimisi sa ne reprezinte in demersurile noastre ?
Poate butonul EJECT POLITICS! :)
SIBIENII MERITA LAUDE NU PRIMARUL SAS CARE DIN PACATE ESTE UN OM FARA CUVANT, DREPT DOVADA IL PARASESC PANA SI COLEGII DIN FORUMUL GERMAN ACUM IN PRAG DE ALEGERI...ESTE UN JEG UMAN
STEFA BRANDES
SIBIENII MERITA LAUDE NU PRIMARUL SAS CARE DIN PACATE ESTE UN OM FARA CUVANT, DREPT DOVADA IL PARASESC PANA SI COLEGII DIN FORUMUL GERMAN ACUM IN PRAG DE ALEGERI...ESTE UN JEG UMAN
STEFAN BRANDES
@ brandes
Eu nu vă contrazic, nu sunt din Sibiu.
Sunt absolut convins că sibienii sunt cei care fac totul. Oricât de bun ar fi un lider, tot poporul înalţă realitatea.
De la Bucureşti se vede că în timpul mandatului KLAUS WERNER JOHANNIS şi CIORUGA EUGEN ION, Sibiul s-a schimbat mult în bine. De ce anume s-a schimbat, nu ştiu. Poate că s-a schimbat pentru că Sibiul a fost capitală culturală, dar nu ştiu cine a muncit pentru ca Sibiul să fie Capitală Culturală. Poate că s-a schimbat Sibiul pentru că oamenii au devenit mai inimoşi, mai dornici de schimbare, nu ştiu însă cine a provocat această schimbare. Domnia voastră sunteţi din interior, cunoaşteţi mai bine aceste realităţi. Eu unul aş fi foarte fericit dacă sibienii au făcut totul de unii singuri, înseamnă că Sibiul va fi la fel indiferent de ce primar este la conducere şi, pentru mine, mai este o speranţă că, poate, şi bucureştenii se vor trezi la un moment dat şi vor face Bucureştii ce au fost odată, fără a mai ţine seama de primari.
Cititi in http://www.ronduldesibiu.ro/opinii/gala-sibiana/
urmatorul articol si spuneti-mi daca nu va aduce aminte de Ceausescu si sustinatorii lui
Gala sibiana
18. April, 2008 ora: 08:01 |
CRONICA TV si INCA CEVAGala Premiilor UNITER 2008 a consfintit faptul ca teatrul sibian, condus de magnificul om de cultura, Constantin Chiriac, a acces la o metafizica a suisurilor elevate. Magician al scenei (actor, producator, regizor, profesor, impresar…), descendand din stirpea marilor haraziti, don’ Costache, aceasta entitate de munca, talent si intuitie fabuloasa a fenomenului, ofera burgului o coloratura spirituala speciala, uluitoare, care ne obliga la adanca reverenta.
Consumatori, in general, de fericire plata, concitadinii au fost bulversati in pragul receptiv, de magnifica montare a unui “FAUST” covarsitor. %ntr-o fabrica dezafectata s-a produs un miracol cultural. Doar perfiziile tartuffiene, ce mai misca, uneori, in spatiul jurizarilor artistice, nu au acordat premiul suprem inegalabilului regizor Silviu Purcarete. Chiar Andrei {erban (premiantul), jenat evident de absenta nominalizarii lui Purcarete, a facut o observatie de bun-simt, legata de meritele marelui exclus. Dar, evidentele directe, palpabile, vizualizate fara echivocuri, nu au putut fi eludate. Astfel, geniala Ofelia Popii (ah! ma inunda, din nou, pana la uimire, retrospectii legate de arabescurile ei scenice, transfigurarile, metamorfozele unice, dictia paralizanta, sacrificul fizic pana la extinctie…) a convins pana la mutenie, iar Helmut Sturmer, monumental, ne plimba, inca, prin decorurile suprarealiste. Spectacol de neuitat si de revazut oricand! Regretam absenta din vitrina premiantilor a daruitei Florentina Tilea.
Cu infinita bonomie si vag gust al desertaciunii, (vezi expresia Domniei Sale citam: “Am primit premiul crepuscular”) maestrul total al scenei romanesti, Ion Besoiu, a fost sarbatorit pentru intreaga activitate. Firesc, si perfect motivat. Marcat de spatiul de sorginte (Sibiul), si obsedat de ce trebuie facut ca sentimentul national sa ne fie reactivat, OMUL TOTAL AL BINEI ne-a dat intotdeauna lectii de intelepciune, morala si conduita. Avand o cariera fulminanta, acoperind stralucitor o paleta larga si diversa de roluri, il surprindem, acum, pe Maestru, ipotecandu-si toata energia pentru promovarea burgului iubit. Adanca plecaciune, premiantilor!
Gand si inima buna!
P.S. Rascolit de mireasma florilor de april, penduland prin pietele cetatii (multumim, din nou, Marelui Sas pentru promenade) am poposit, poate in cea mai speciala cnaipe (cum ar zice, fonetic, nemtii) sau restaurant cochet din urbe. CROWN-COROANA, condusa, cu pricepere, sarguinta si chemare, dar mai ales cu amabilitate, de Alin Armenciu, a devenit reper culinar pentru gurmanzii targului. Cu preturi modice, iti satisfaci cele mai refinate dorinti gastronomice. Toate elogiile trebuie luate in considerare, deoarece vin din partea unui carcotas, a carui biologie revarsata de prea multe fineturi si cheltuieli, sta proba indubitabila. Ramane ca faima sa fie confirmata si in timp.
Nu, nu-mi aduce aminte de Ceauşescu şi nici de cei care îl susţineau. Dimpotrivă, jocurile aici sunt cât se poate de gregare şi de mercantiliste. Ce legătură avea Ceauşescu la premiile lui Tatulici când Arşinel a fost pe locul 1 şi mari actori pe locul 10 sau nici măcar pomeniţi. Şi asta pentru că, vezi doamne, oameni au votat aşa. Tot oameni vor vota trupe ca Exotic sau Lagună (le pomenesc pentru că nu mai există) în loc de Iris, Voltaj în loc de Holograf... Copilul Minune în loc de Gică Petrescu.
Îmi aduc aminte de Nichita Stănescu căruia i se lua un interviu după câştigarea unui premiu. Spunea atunci că premiul în sine nu înseamnă mare lucru pentru că nu poţi măsura în nici un fel un poet cu un alt poet, fiecare spune ceva în felul său, premiul poate arăta cel mult "mai popular", în nici un caz "mai bun".
Aş spune altfel însă, atunci când cineva stabileşte un astfel de top, este un mijloc facil de a cunoaşte acea persoană.
Trimiteți un comentariu