Discursul Primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu la şedinţa de analiză a activităţii ministerului apărării în anul 2007

---

Domnule Preşedinte al României,
Domnule Ministru al Apărării,
Doamnelor şi Domnilor Miniştri şi Secretari de Stat,
Domnilor generali şi amirali,
Stimaţi invitaţi,
Doamnelor şi domnilor ofiţeri,
Îmi face o deosebită plăcere să mă aflu alături de dumneavoastră la şedinţa de bilanţ a Ministerului Apărării, şedinţă care se desfăşoară imediat după închiderea lucrărilor summit-ului NATO la Bucureşti. În acest sens, doresc să felicit Ministerul Apărării pentru eforturile depuse, pentru că ştiu că un număr important de angajaţi ai Ministerului au fost angrenaţi în acest eveniment atât de important.
Faptul că la patru ani de la aderare am devenit gazde şi organizatori ai summit-ului celei mai puternice organizaţii politico-militare din istorie spune multe despre locul pe care-l are România în cadrul Alianţei.
Desfăşurarea la Bucureşti a Summitul-ui NATO a confirmat încă o dată evoluţia pozitivă şi rapidă a ţării noastre, iar armata română a jucat un rol important în acest proces.
Aderarea României la cel mai cuprinzător sistem de apărare colectivă a confirmat nu numai apartenenţa ţării noastre la un sistem de valori democratice, dar şi capacitatea de a participa activ la politicile şi misiunile NATO.
După cum ştiţi, şi aderarea României la Uniunea Europeană a avut implicaţii directe asupra organismelor noastre militare, prin participarea la Politica Europeană de Securitate şi Apărare. România a făcut parte din misiunea EUFOR condusă de UE, în Bosnia-Herţegovina. În ultimii ani, demersurile noastre privind NATO şi UE s-au dezvoltat, practic, concomitent.
Începând cu anul 2005, am sprijinit consecvent direcţiile politicii de apărare, ce vizează atât consolidarea rolului ţării noastre în relaţia cu NATO şi UE, cât şi dezvoltarea de capacităţi de apărare credibile, capabile să susţină contribuţia la securitatea şi stabilitatea regională şi globală.
În prezent, armata este angajată cu trupe în multe teatre de operaţii, în care îndeplinesc misiuni cu grad ridicat de risc şi dificultate, sub egida NATO, UE, ONU şi OSCE. Misiunile desfăşurate în afara teritoriului naţional de către Ministerul Apărării au inclus mii de militari, rotiţi în teatrele de operaţiuni din Afganistan, Irak şi Balcani.
Ca Prim-Ministru, am constatat eforturile pe care le-a depus Ministerul Apărării în vederea bunei desfăşurări a misiunilor în teatrele de operaţii.
Doresc să transmit militarilor noştri din teatrele de operaţii faptul că Guvernul va aloca toate resursele posibile astfel încât înzestrarea militarilor din teatrele de operaţii să fie cât mai bună.
După cum ştiţi, deşi există deja un document cadru intitulat „Concepţie de Înzestrare a Armatei României în perioada 2006-2025”, încă nu au fost declanşate procedurile de lansare a programelor strategice de înzestrare.
Ştiu că etapele de realizare prevăzute de legislaţie sunt complicate, dar vă solicit accelerarea procedurilor. În ceea ce mă priveşte, nu pot decât să mă angajez că imediat ce se vor obţine toate avizele necesare, Guvernul va aproba în regim de urgenţă hotărârile necesare pentru declanşarea procedurilor de achiziţie pentru cele şase programe strategice.
S-au finalizat licitaţiile privind dotarea armatei cu 31 de transportoare de luptă blindate PIRAHNA, fabricate în Elveţia, dar şi cu 60 de autoturisme de teren blindate şi neblindate de tip VAMTAC 4C, produse în Spania.
Noile echipamente sunt în afara celor şase programe strategice şi trebuie folosite de trupele noastre din teatrele de operaţii, înlocuind tehnica de luptă depăşită.
În acelaşi timp, eforturile pentru echiparea şi dotarea armatei trebuie făcute pentru toate structurile din cadrul organismului militar, nu numai pentru cei ce desfăşoară misiuni externe.
O remarcă aparte vreau să fac în ceea ce priveşte unul dintre cele şase programe strategice, şi anume înzestrarea cu avioane multirol. Acest program presupune mobilizarea unor resurse pe termen lung din bugetul naţional. Investiţia în avionul multirol se face pe termen de până la 35 de ani, şi decizia privind alegerea unui anume tip de avion are o miză, evident, extrem de mare.
România nu îşi poate permite să facă o alegere nepotrivită, care să necesite ulterior alte corecţii bugetare majore. Ca Prim-Ministru mă interesează nu doar o simplă achiziţie de avioane, ci şi beneficiile pe care industria românească de apărare şi economia le pot obţine dintr-un astfel de proces de înzestrare.
Nu vă ascund faptul că există semne de întrebare cu privire la numărul de avioane multirol care trebuie achiziţionate. Rolul României în NATO, precum şi proiecţia bugetară a anilor ce vin ne fac să ne gândim la un număr de avioane multirol corespunzător. Cred că trebuie să avem în flota noastră aeriană un număr de aparate care să corespundă nevoilor de apărare, dar numărul lor trebuie să ţină cont şi de faptul că România nu mai este o ţară izolată, ci o ţară membră a NATO, deci efortul nostru de apărare nu mai este unul individual.

Suntem în plin proces de identificare a modalităţilor de consolidare a bugetului apărării, inclusiv prin fonduri extrabugetare, care să completeze în mod real resursele alocate.
Am mai spus-o şi cu alte ocazii: sunt preocupat în primul rând de fondurile pe care le alocăm, şi nu doar de procentul din PIB.
Un procent mare dintr-un PIB minuscul nu face cât un procent rezonabil dintr-un PIB solid. Sunt conştient că o bună parte din fonduri în momentul de faţă sunt folosite şi s-au folosit în procesul de reformă şi restructurare a armatei, de profesionalizare a forţelor. Ştiu că armata formată din recruţi era mai ieftină, dar mai ştiu şi că armata de profesionişti este drumul cel mai bun pe care şi noi l-am ales.
Guvernul are responsabilitatea de a asigura dezvoltarea echilibrată a tuturor sectoarelor, iar aceasta presupune alocarea corespunzătoare a bugetului.
În calitate de Prim-Ministru mă văd nevoit să-mi îndrept atenţia şi asupra unor priorităţi legate de infrastructură, sănătate, educaţie agricultură, dezvoltare rurală ş.a.
Vă asigur însă că apărarea naţională este şi ea o prioritate în cadrul şi limitele permise de dezvoltarea noastră economică.
În ultimii ani, Guvernul a alocat tot mai mulţi bani apărării. Începând cu anul 2004, creşterea a fost constantă de aproximativ 15% în fiecare an. Deşi bugetul armatei a suferit în acest an o rectificare negativă pe parcursul anului curent, vă asigur că armata nu a fost uitată.
Avem în atenţie ca următoarea rectificare să fie una pozitivă în ceea ce priveşte bugetul Armatei.
În plus, am cerut ministrului Apărării să prezinte rapid propuneri de declanşare a procedurilor pentru programele strategice a căror finanţare va putea ajunge până la 2,38% din PIB conform Bugetului aprobat pe anul 2008.
În schimb, vă cer să identificaţi o structură mai flexibilă a cheltuielilor bugetare în sensul alocării cu prioritate a fondurilor pentru dezvoltarea şi dotarea armatei.
Astăzi, peste 60% din bugetul dumneavoastră este destinat cheltuielilor de personal şi asistenţă socială. Vă solicit să aveţi în vedere o gestionare mai eficientă a resurselor alocate în conformitate cu obiectivele asumate, precum şi identificarea fondurilor extrabugetare necesare derulării programelor aflate în diferite stadii de desfăşurare.
Totodată, sunt necesare măsuri de valorificare a patrimoniului Ministerului Apărării în scopul scăderii presiunii asupra bugetului alocat.
La final, aş vreau să aduc un cuvânt de apreciere pentru spiritul de sacrificiu şi profesionalismul celor ce luptă în misiuni internaţionale. Din păcate, în anul 2007 România a înregistrat pierderi pe teatrele de operaţii din Afganistan şi Irak, ţara noastră înregistrând doi militari decedaţi şi 20 de răniţi.
Asigur familiile celor care s-au sacrificat în misiunile din afara ţării de toată atenţia Guvernului. În acest sens am apreciat eforturile realizate de ministerul Apărării, personal de către ministrul Meleşcanu, pentru sprijinul acordat familiilor celor răniţi sau decedaţi în teatrele de operaţii.
Vă mulţumesc domnule ministru Meleşcanu pentru felul responsabil în care vă îndepliniţi mandatul la acest minister important.
Şi în acelaşi timp, doresc să îi mulţumesc şi domului amiral Gheorghe Marin, şeful Statului Major General, dar în special tuturor militarilor români, femei şi bărbaţi, pentru că îşi îndeplinesc cu profesionalism toate misiunile interne sau internaţionale, profesionalism remarcat şi de partenerii noştri de Alianţă.
Vă mulţumesc.