Semnale trase de europarlamentarii români

---

Creşterea mondială a preţurilor la alimente, săracia în Europa, propunerea de revizuire a directivei privind eurovigneta sau defrişările masive care afectează mediul sunt câteva dintre temele de interes asupra cărora au atras atenţia deputaţii români în sesiunea plenară a Parlamentului European la Strasbourg.

Astfel, Daniel Dăianu a tras un semnal de alarmă cu privire la creşterea mondială a preţurilor la alimente, subliniind că reforma OMC trebuie să fie încadrată într-o schimbare a tuturor instrumentelor instituţionale care au legătură cu gestionarea provocărilor globale. În opinia sa, efectele provocate de încălzirea globală, criza financiară şi uriaşele dezechilibre economice internaţionale trebuie luate în seamă de liderii europeni şi ele trebuie corelate cu politici care ajută ţările sărace să-şi dezvolte propria agricultură. "Formidabila creştere a preţurilor la alimente va alimenta protecţionismul sau restricţiile, dacă nu ne vom concentra pe dezvoltarea producţiei alimentare pe tot globul, lucru care va determina creşterea instabilităţii generale. Alimentele vor fi văzute, tot mai mult, ca şi o problemă de securitate naţională atât în ţările bogate cât şi în cele sărace. De aceea, reforma politicii agricole comune, politicile de cooperare pentru dezvoltare şi cele energetice ale UE trebuie să fie examinate luând în considerare schimbările dramatice ale contextului internaţional", a spus Daianu. Cătălin Nechifor a subliniat la rândul său, necesitatea ca Parlamentul European să conştientizeze principiul solidarităţii, conform căruia regiunile rămase în urmă, sau mai puţin dezvoltate, trebuie să fie susţinute, inclusiv financiar, din bugetul Uniunii Europene. Nechifor a deplâns totodată politizarea excesivă a actului administrativ de la nivel central din România, care face ca ţara noastră să fie ineficientă la capitolul atragerea fondurilor europene. "La mai bine de un an de la integrarea europeană, România continuă să domine, din nefericire, clasamentul în ceea ce priveşte nivelul scăzut al Produsului Intern Brut pe locuitor la nivel regional, 6 dintre cele 8 regiuni existente regăsindu-se între cele 15 mai puţin dezvoltate regiuni ale Uniunii Europene, iar Regiunea de dezvoltare 1 Nord Est, din care provin, rămâne în continuare cea mai săracă dintre regiunile celor 27 de state membre", sustine Nechifor. El a atras atenţia asupra faptului că ritmul de creştere economică al României este insuficient în acest moment pentru a reduce într-o perioadă scurtă decalajele care o separă de restul UE, gradul extrem de redus al absorbţiei fondurilor structurale fiind cu certitudine una din cauzele care o plasează în primele locuri ale clasamentului sărăciei în Uniune. Adriana Ţicău a subliniat necesitatea angajamentului ferm al comunităţilor locale pentru realizarea obiectivelor UE de reducere a emisiilor poluante. Ea a informat că, în luna octombrie, executivul comunitar va veni cu o propunere de revizuire a directivei privind eurovigneta, bazată pe internalizarea costurilor externe, inclusiv cele legate de mediu. "Ca raportor de opinie TRAN pentru propunerea de directivă privind vehiculele curate şi eficiente energetic, apreciez ca fiind importantă calcularea costului unui vehicul pentru întreaga perioadă de utilizare a sa, ţinând cont nu doar de preţul iniţial de achiziţie ci şi de preţul carburantului utilizat, a emisiilor de dioxid de carbon, etc. Sper ca un număr cât mai mare de autorităţi locale să participe efectiv la consultări", a spus Ţicău. Pe de alta parte, Magor Csibi, a atars atentia asupra necesitatii combaterii exploatării ilegale de cherestea pe piaţa UE. El a solicitat Comisiei Europene să prezinte o propunere legislativă prin care să se interzică comercializarea pe piaţa UE a lemnului şi produselor din lemn provenite din exploataţii forestiere ilegale. Deputatul roman sustine ca, defrişările au atins o cotă alarmantă la nivel global de 13 milioane de hectar pe an şi reprezintă a treia sursă de gaze cu efect de seră. "Fenomenul este în strânsă corelaţie cu tăierile abuzive de păduri şi traficul ilicit de lemn şi produse din lemn. Chiar dacă defrişările ilegale sunt asociate frecvent cu ţările tropicale, tăierile abuzive de păduri sunt răspândite şi în UE, mai ales în noile state membre precum Estonia, Slovacia, România sau Bulgaria", mai spune Magor Csibi. El a cerut Comisiei ca propunerea sa legislativă trebuie să conţină o definiţie standard a tăierilor ilegale, reguli care să acopere toate produsele pe bază de lemn, un sistem de verificare performant, iar responsabilitatea prezentării dovezii legalităţii lemnului să aparţină companiilor. (Carmen DINU)