COMUNICAT DE PRESĂ
Ziua Imnului Naţional - 29 iulie
DISCURSUL PRIMARULUI GENERAL SORIN OPRESCU
Doamnelor şi Domnilor,
Au trecut aproape douăzeci de ani de la revoluţia din 1989, unul dintre cele mai recente momente care au pus România pe harta Europei şi au readus-o pe drumul unui progres pe care oamenii şi-l doreau, dar în care credeau din ce în ce mai puţin în acele momente.
Comunismul nu numai că a deviat o Ţară şi milioane de destine de la un drum plin de speranţe în perioada interbelică, ci a încercat să confişte istoria, re-scriind-o în moduri stranii, convenabile conducătorilor acelor timpuri.
Momentul 1989 nu a fost doar unul al schimbării unui regim strâmb, nu a fost numai unul al ieşirii din cenuşiu şi izolare al unui popor, a fost de fapt momentul în care destinul nostru comun a fost din nou legat de trecutul nostru comun, de valorile noastre comune. Această revitalizare a spiritului şi destinului românesc nu a fost concentrată în lozinci sau discursuri ale anilor 1989-90, ea fusese scrisă cu un secol şi jumătate în urmă, la 1848, şi şi-a găsit, din nou la momentul unei revoluţii, ecoul în stradă, în mintea şi sufletele celor care au cântat împreună "Deşteaptă-te române".
Istoria recentă a omenirii a schimbat radical modul în care cetăţenii unui stat se raportează la simbolurile acestuia - teritoriu, limbă, credinţă, cultură, istorie, imn naţional, drapel.
Libertatea, unul dintre principalele deziderate ale finţei umane, îl luăm în zilele noastre ca un dat, nici nu ne mai punem problema că ceva ar mai putea interveni în destinul naţiei noastre şi în destinele noastre personale.
Revoluţia, schimbarea, "acum ori niciodată", par a-şi fi comercializat sensurile şi a se fi îndepărtat de semnificaţiile profunde pe care aceste cuvinte le dădeau deunăzi unui popor, unei naţii, unei istorii.
Superficialitatea, însă, este una dintre cele mai mari greşeli în care liderii unui popor pot cădea, pentru că, după ei îi vor trage pe toţi cei pentru care ei sunt modele. România, de facto şi de jure, este astăzi parte a lumii civilizate, parte a lumii care a îmbrăţişat valorile liberalismului democratic şi care ne ţine departe de conflicte şi confruntări de tipul acelora care au măcinat în secolele trecute continentul nostru. România are în prezentul şi în istoria ei toate componentele esenţiale unui stat membru al Uniunii Europene. După cum ştim, această instituţie a Europei contemporane şi-a creat, şi-a căutat elemente de identitate pentru o construcţie europeană completă. Uniunea Europeană şi-a inventat simbolurile ei - drapelul, imnul, moneda, crezul…România le are şi trebuie să le respecte, pentru că ele fac parte din identitatea noastră europeană.
Imnul nostru naţional vorbeşte despre originea noastră latină şi mândria descendenţei din daci şi romani. Imnul nostru parcurge istoria principatelor române, prin câteva din numele definitorii - Mihai, Ştefan, Corvin... Imnul nostru naţional vorbeşte despre fraternitate, unitate, despre limba română şi credinţa creştină.
Aceste lucruri sunt sfinte pentru noi românii şi nu trebuie să cadă niciodată în superficial şi formal. Esenţele poporului nostru sunt strânse în strofele imnului naţional. Să le respectăm, pentru că nu este vorba doar de trecutul nostru, nu este vorba despre o colecţie de muzeu, este vorba despre viitorul nostru, despre identitatea noastră într-o lume cu valori din ce în ce mai difuze.
Vă mulţumesc!
PRIMAR GENERAL SORIN OPRESCU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu