Discursul Primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu la deschiderea "Bucharest Conference"

---

„Excelenţele voastre,
Doamnelor şi domnilor,
Dragi prieteni,

Este o mare onoare şi plăcere să vă urez bun venit aici, astăzi, împreună cu partenerii noştri de la Chatham House şi German Marshall Fund.
Am auzit mulţi români zilele acestea spunând că timp de o săptămână ţara noastră va fi centrul lumii.
Ei cred în acest lucru pentru că înţeleg că, după ce a devenit membru NATO şi UE, România şi-a redobândit în sfârşit locul care i se cuvine, într-o comunitate de naţiuni construită pe anumite valori universale durabile, aflate în centrul noţiunii de umanitate.
Reuniunea de astăzi are loc într-un punct culminant, urmare a unor decenii de eforturi susţinute, de preocupare constantă pentru a face ceea ce trebuie.
România este astăzi o economie în creştere, o ţară dinamică, o ţară mândră de cultura sa şi de patrimoniul său şi, în acelaşi timp, o ţară orientată către viitor.
Ne aşezăm acum la locul nostru cuvenit pe scena globală, ca egal al aliaţilor noştri din familia euro-atlantică.

Doamnelor şi domnilor,
Să nu uităm reuşitele enorme de după Războiul Rece, care ne-au adus la actualul stadiu de dezvoltare a Alianţei noastre lărgite.
Mulţi din noua generaţie au avut norocul de a creşte doar în această lume de mari oportunităţi. Nu au avut de înfruntat dificultăţi extraordinare. Poate de aceea, ei nu pot înţelege de ce mulţi oameni din această ţară au primit cu atâta emoţie momentul includerii noastre în instituţiile euro-atlantice sau de ce simţim o mândrie atât de intensă pentru că găzduim acest Summit NATO.
Nu trebuie nicicând să ne uităm istoria. Nu putem uita de unde venim. Este ceea ce ne face mai puternici. Este ceea ce ne face mai demni de încredere. Este ceea ce întăreşte importanţa valorilor pe care le împărtăşim în această mare Alianţă.
M-am întâlnit ieri cu un grup de tineri atlantişti din diferite ţări şi am fost impresionat de ataşamentul lor faţă de aceste valori. Am încredere că tinerii vor reuşi să ducă aceste valori mai departe.
Sunt convins că susţinerea democraţiei ca valoare universală rămâne un principiu fundamental al prezenţei şi acţiunii NATO în lumea de astăzi.
Din această perspectivă, am încredere că putem confirma îndemnul preşedintelui Franklin Roosevelt: “Nu întotdeauna putem pregăti viitorul pentru tineretul nostru, dar putem pregăti tineretul nostru pentru viitor“.
I-am încurajat pe tinerii noştri atlanticişti să fie, oriunde în lume, generaţia pregătită să se pronunţe în sprijinul democraţiei ca cel mai valoros bun al familiei euro-atlantice.

Dragi prieteni, Doamnelor şi domnilor,
Mediul strategic din vecinătăţile imediate ale NATO este foarte diferit acum faţă de cel de la începutul şi mijlocul anilor 1990.
Totuşi, pentru ca NATO şi UE să-şi menţină credibilitatea, trebuie să urmeze fidel viziunea pe care au exprimat-o de-a lungul timpului.
Trebuie să joace roluri de lideri în ancorarea ţărilor din Balcani şi din regiunea Mării Negre în spaţiul euro-atlantic de securitate şi valori.
Există o aşteptare clară, chiar un sentiment de urgenţă printre popoarele regiunii, pentru ca acest lucru să se întâmple.
Aderarea la NATO este o confirmare clară a asumării cu succes a valorilor pentru care Alianţa se pronunţă, incluzând progresul în reformele democratice, economice şi sociale. Acest proces întăreşte baza pentru o viitoare aderare de succes la Uniunea Europeană.
Acelaşi lucru s-a întâmplat, de fapt, şi în cazul valurilor anterioare de extindere, când au fost incluse ţările din Europa Centrală şi de Est.
Cu toţii suntem de acord că extinderea umbrelei de securitate a NATO asupra ţărilor din Balcani şi din regiunea extinsă a Mării Negre este echivalentă cu promovarea reformelor interne, cu construirea stabilităţii economice şi sociale şi cu consolidarea opţiunilor democratice.
Summit-ul NATO de la Bucureşti ne oferă o fereastră de oportunitate unică pentru a materializa atât interesele noastre de securitate, cât şi angajamentele politice ferme pe care ni le-am asumat.
Este posibil ca politica uşilor deschise practicată de NATO să atingă un punct final în viitor. Dar atât timp cât această politică rămâne valabilă, NATO trebuie să continue pe acest drum, prin acceptarea liberei opţiuni a unor naţiuni suverane, de a adera la organizaţii care le sporesc securitatea.
În acest spirit, România se aşteaptă ca Alianţa să adreseze invitaţii de aderare pentru cei trei parteneri din Balcanii de Vest, Croaţia, Albania şi Republica Macedonia.
Sperăm de asemenea ca Ucrainei şi Georgiei să li se ofere o relaţie cu NATO consolidată şi din ce în ce mai apropiată.
Ar trebui transmis un semnal clar în favoarea unor legături mai strânse cu NATO şi către Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru şi, bineînţeles, Serbia.
România susţine, de asemenea, forme de cooperare dezvoltată cu Republica Moldova, Armenia şi Azerbaidjan, dar şi cu statele din Asia Centrală.
Dorim să reconfirmăm, ca Aliaţi, importanţa pe care regiunea Mării Negre continuă să o prezinte pentru securitatea euro-atlantică.
În felul acesta, NATO poate dovedi că este o organizaţie capabilă să traducă energiile esenţiale ale regiunii în proiecte destinate eliminării decalajelor de dezvoltare şi depăşirii obsesiilor separatiste şi naţionaliste.
Să nu uităm câteva dintre ingredientele vitale ale stabilităţii regiunii noastre: conectare în loc de izolare, acţiune solidară în loc de excludere, extinderea infrastructurilor de legătură.
Dar nu putem să construim stabilitate sustenabilă fără coeziune socială, instituţii funcţionale şi statul de drept.
Aceasta este o lecţie pe care am învăţat-o cu toţii pe parcursul procesului nostru de aderare la Uniunea Europeană şi NATO.
Aceasta este o lecţie desfăşurată pe parcursul unui deceniu de cooperare regională în sud-estul Europei.
Aceasta este o experienţă ca poate fi benefică vecinătăţii imediate a Europei.

Doamnelor şi domnilor,
Trăim într-o lume a “securităţii deschise”, unde graniţele geografice încep să îşi piardă relevanţa.
Nimeni nu se mai îndoieşte de faptul că ameninţările la adresa securităţii energetice sau infrastructurilor strategice sunt de fapt ameninţări la adresa bunei funcţionări a societăţilor noastre.
Încă de la Summit-ul de la Riga, experţii NATO caută modalităţi concrete în care Alianţa ar putea adăuga valoare în domeniul securităţii energetice.
Ar trebui să ne aşteptăm cu toţii ca la Summit-ul de la Bucureşti să vedem rezultate ale acestui efort. Acestea ar putea pune bazele unui concept strategic cuprinzător al securităţii energetice, incluzând nevoia de a proteja infrastructurile critice.
Nu vom putea sublinia îndeajuns de mult faptul că Europa are nevoie de o abordare comună şi coerentă pe plan politic a acestui subiect.
Având în vedere cererea în continuă creştere, Europa trebuie să îşi diversifice şi să îşi securizeze sursele de energie, furnizorii şi coridoarele de transport.
Securitatea energetică ne va elibera de tensiuni şi ne va permite să creăm un mediu al prosperităţii şi al dezvoltării comune.
Noile provocări ale globalizării, schimbărilor climatice, liberalizării pieţelor, ar trebui să descurajeze abordările separate.
Suntem încrezători că lărgirea cooperării la Marea Neagră, întărirea parteneriatelor euro-atlantice cu ţările din regiunea caspică vor spori şi eficienţa politicilor privind securitatea energetică pentru Europa în ansamblul său.

Doamnelor şi domnilor,
NATO are ca raţiuni de a fi libertatea, democraţia şi prosperitatea. Să nu uităm acest lucru!
Tocmai din acest motiv, tinerii români sunt mândri să fie alături de tinerii europeni şi nord-americani, umăr la umăr, în zone de pe tot cuprinsul globului.
Suntem prezenţi în întreaga lume, în eforturile de menţinere a păcii şi în misiunile de luptă împotriva terorismului, tocmai pentru că ştim cât de important este să-i ajutăm pe cei care, asemenea nouă, aspiră la o lume şi o viaţă mai bune.
Extinderea geografică a misiunilor recente ale NATO subliniază importanţa obiectivului strategic de a proiecta stabilitate dincolo de frontierele spaţiului euro-atlantic, inclusiv prin activităţi de reconstrucţie post-conflict, operaţiuni de stabilizare, misiuni de instruire şi antrenament.
Experienţa NATO în aceste regiuni a demonstrat că succesul depinde în mod esenţial de o cooperare eficace între componentele militară şi civilă şi de accentul pus pe “cucerirea inimilor şi a minţilor”.
Misiunea din Afganistan ne oferă şansa majoră de a susţine şi consolida convergenţa graduală dintre NATO, UE şi ONU în ceea ce priveşte eforturile pentru stabilizare şi securitate în zonele de interes comun.
Angajamentul reînnoit al comunităţii noastre transatlantice este vital pentru acţiunea actuală din Afganistan.
Acest teatru de operaţiuni va influenţa, în bună măsură, modelarea viitoarelor opraţiuni ale NATO.
Toate acestea ne fac să credem cu tărie că misiunea noastră din Afganistan trebuie să reprezinte un succes şi că Summit-ul de la Bucureşti va reconfirma larga noastră solidaritate în îndeplinirea acestui obiectiv!

Doamnelor şi domnilor,
Trebuie să transformăm Alianţa, să remodelăm parteneriatele acesteia şi să lucrăm pentru soliditatea viitoarei sale viziuni strategice.
Nu este o sarcină uşoară.
De calitatea acestei transformări depinde nu numai securitatea unui grup de ţări, ci securitatea însăşi a valorilor care stau la baza lumii noastre.
Doresc să mulţumesc partenerilor de la German Marshall Fund şi Chatham House pentru implicarea lor în abordarea acestei agende impresionante şi să vă doresc dezbateri fructuoase!
Vă mulţumesc!”