duminică, iulie 13, 2008

Criza alimentelor şi migraţia din nordul Africii spre UE, pe agenda Sommet-ului de la Paris



Criza alimentelor şi migraţia din nordul Africii spre UE, pe agenda Sommet-ului de la Paris (Imagine: Mediafax Foto)
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, înaintea plecării spre Paris, la Sommet-ul pentru Mediterana, că pe agenda discuţiilor se vor afla dezvoltarea economică a statelor mediteraneene, criza alimentelor, criza energiei şi migraţia din nordul Africii către statele UE.

"Plec la Paris având două obiective; primul legat de evenimnentul desfăşoară astăzi, Sommet-ul pentru Mediterana, şi cel de-al doilea, Ziua Naţională a Franţei, unde, alături de şefii de stat şi de Guvern care participă la Summit, sunt invitat cu soţia să particip la evenimentele organizate", a spus şeful statului.

Băsescu a precizat că sommet-ul vizează lansarea Procesului Barcelona, totul fiind privit prin prisma relaţiei tradiţionale între UE, state UE şi ţări non-UE, riverane Mării Mediterante şi a dimensiunii culturale, tradiţionale a acestei relaţii.

O altă temă se va referi la nevoia imperioasă pentru găsirea de soluţii la problemele UE şi ale ţărilor mediteraneene, câteva dintre subiectele de discuţie la sommet fiind: problema dezvoltării economice a statelor din zona mediteraneană, criza alimentelor, criza energiei, soluţii pentru a preveni o criză a energiei. Dacă acum avem o criză a preţului energiei, trebuie să prevenim o criză a furnizării energiei, a precizat Traian Băsescu.

O altă problemă pe agenda sommet-ului este cea a migraţiei din nordul Africii către statele UE, dar şi problema educaţiei.

Conform lui Băsescu, o altă temă deosebit de importantă va fi securitatea transportului, cu accent pe cel maritim, cu două paliere - ca furnizor de poluare în Marea Mediterană şi ca risc pentru securitatea cetăţenilor, în mod deosebit a imigranţilor care ajung în Europa cu mijloace de transport cu nivel de securitate redus, care duc la pierderea de vieţi omeneşti.

Şeful statului a spus că la sommet vor participa, oficial, 40 de state. În afară de cele 27 de state din UE, mai participă Egipt, Maroc, Algeria, Tunisia, Libia, Israel, Autoritateea Palestiniană, Iordania, Libia, Siria, Mauritania şi Albania.

Traian Băsescu a afirmat că au cerut să primească statut de membru al Procesului Barcelona Muntenegru, Croaţia, Bosnia-Herţegovina, Monaco şi a precizat că România va susţine acceptarea acestora.

Poziţia României este de susţinere a procesului, solicitând în acelaşi timp o abordare echilibrată în raport cu politica estică de vecinătate a UE, care trebuie aşezată pe sinergia Mării Negre.

Potrivit lui Băsescu, din punctul de vedere al României, este important că la acest proces, care are ca pilon principal dezvoltarea, sunt incluse ţări precum Egipt, Siria, Mauritania, cu care ţara noastră are relaţii economice.

Preşedintele a precizat că după sommet va avea declaraţie mai aplicată, legată de hotărârile adoptate şi că, de mai bine de o lună, diplomaţia românească participă la forma finală a declaraţiei ce va fi adoptată la reuniunea de la Paris.

Pricipalii participanţi:

Albania: Sali Berisha (Prim ministru)

Algéria: Abdelaziz Bouteflika (preşedinte)

Germania: Angela Merkel (cancelar)

Autoritatea Palestiniană: Mahmoud Abbas (preşedinte)

Austria: Alfred Gusenbauer (cancelar)

Belgia: Yves Leterme (Prim ministru)

Bosnia-Herţegovina: Haris Silajdzic (prşedinte)

Bulgaria: Georgi Parvanov (preşedinte)

Cipru: Demetris Christophias (président)

Croaţia: Stipe Mesic (preşedinte)

Danemarca: Anders Fogh Rasmussen (Prim ministru)

Egipt: Hosni Moubarak (preşedinte)

Spania: José Luis Rodriguez Zapatero (Preim ministru)

Estonia: Andrus Ansip (Prim ministru)

Finlanda: Tarja Halonen (preşedinte)

Franţa: Nicolas Sarkozy (preşedinte)

Grecia: Costas Caramanlis (Prim ministru)

Ungaria: Ferenc Gyurcsány (Prrim ministru)

Irlanda: Brian Cowen (Prim ministru)

Israël: Ehud Olmert (Prim ministru)

Italia: Silvio Berlusconi (prreşedinte al consiliului)

Jordanie: Nader Dahabi (Prim ministru)

Letonia: Valdis Zatlers (preşedinte)

Liban: Michel Sleimane (preşedinte)

Lituania: Gediminas Kirkilas (Prim ministru)

Luxembourg: Jean-Claude Juncker (Prim ministru)

Malta: Lawrence Gonzi (Prim ministru)

Maroc: prince Moulay Rachid (fratele regelui)

Mauritania: Mohamed Ould Cheikh Abdallahi (preşedinte)

Monaco: prince Albert II

Muntenegro: Milo Djukanovic (Prim ministru)

Olanda: Jan Peter Balkenende (Prim ministru)

Polonia: Lech Kaczynski (preşedinte)

Portugalia: José Socrates (Prim ministru)

România: Traian Basescu (preşedinte)

Regatul Unit: Gordon Brown (Prim ministru)

Slovacia: Robert Fico (Prim ministru)

Slovenia: Janez Jana (Prim ministru)

Suedia: Fredrik Reinfeldt (Prim ministru)

Siria: Bachar al-Assad (preşedinte)

Republica Cehă: Mirek Topolanek (Prim ministru)

Tunisia: Zine el Abidine Ben Ali (preşedinte)

Turcia: Recep Tayyip Erdogan (Prim ministru)

Niciun comentariu: