Preşedintele României, Traian Băsescu, va participa la lucrările Sommet-ului de la Paris pentru Mediterana (13 iulie a.c.) şi la celebrarea Zilei Naţionale a Republicii Franceze (14 iulie a.c.).
Şeful statului a susţinut, astăzi, 13 iulie a.c., la Aeroportul internaţional Henri Coandă, o declaraţie de presă înainte de plecarea la Sommet-ul de la Paris pentru Mediterana.
Vă prezentăm, în continuare, textul declaraţiei:
„Bună ziua ,
Plec la Paris având două obiective. Primul este legat de evenimentul care se desfăşoară astăzi, începând de la ora 15:00. Este vorba de summitul pentru Mediterana. Cel de al doilea este legat de ziua de mâine, Ziua Naţională a Franţei, unde, alături de şefii de stat şi de guvern care participă la summitul de astăzi de la Paris, summitul pentru Mediterana, sunt invitat împreună cu soţia să particip la evenimentele organizate în capitala Franţei cu ocazia Zilei Naţionale. Legat de primul eveniment care este evenimentul major şi motivaţia principală a deplasării, aş vrea să fac scurte comentarii. Ele vor fi întregite de o declaraţie legată de declaraţia finală a summitului pe care o voi face după terminarea lucrărilor în această seară.
Summitul pentru Mediterana vizează lansarea procesului Barcelona, o uniune pentru Mediterana. Sub acest generic, se urmăreşte atingerea câtorva obiective, plecând de la realităţile relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi statele mediteraneene. În primul rând, totul este privit prin prisma relaţiei tradiţionale între Uniunea Europeană şi state ale Uniunii Europene şi ţări non-Uniune Europeană riverane Mării Mediterane. Este vorba de dimensiunea culturală, dimensiunea tradiţională a acestei relaţii. Cea de-a două dimensiune este legată de nevoia imperioasă de a căuta soluţii la problemele comune pe care le au statele Uniunii Europene şi statele mediteraneene.
Aş menţiona câteva din elementele care vor fi subiect de dezbatere în interiorul summitului. În primul rând, se va dezbate problema dezvoltării economice a statelor din regiunea mediteraneană. De asemenea, un punct important va fi legat de criza alimentelor şi un altul legat de criza energiei sau de soluţii pentru a preveni o criză a energiei. Dacă în momentul de faţă avem o criză a preţului energiei, trebuie prevenite situaţiile în care energia ar fi insuficientă, iar în zona mediteraneană sunt ţări furnizoare de materie primă energetică cu un procent extrem de important în nivelul de aprovizionare al Europei, dacă ne referim la Algeria, la Libia şi la alte ţări mediteraneene. O altă problemă care va fi pe agendă este legată de problema migraţiei, migraţia din nordul Africii către statele Uniunii Europene, ca de altfel şi problema educaţiei. O altă problemă deosebit de importantă este legată de securitatea transporturilor în zona mediteraneană, cu un accent deosebit pe transportul maritim, şi aici pe două paliere: transportul maritim ca un furnizor de poluare în Marea Mediterană şi, de asemenea, transportul maritim ca un risc la securitatea cetăţenilor, în mod deosebit a acelor imigranţi care ajung în Europa utilizând mijloace de transport, având un nivel de securitatea extrem de redus, ceea ce duce la pierderea a mii de vieţi omeneşti anual. Un alt element care va fi discutat în cadrul summitului este legat de protecţia civilă, în situaţii de dezastre, nivele de asistenţă pe care Uniunea Europeană le poate oferi statelor mediteraneene, precum şi supravegherea evenimentelor de alertă în Marea Mediterană. Dacă observaţi aici, este şi un element de coincidenţă cu acţiunile NATO, la care România este parte în Marea Mediterană, mai ales dacă privim la faptul că pe agenda summit-ului se află şi problematica legată de terorism şi extremişti, iar Marea Mediterană este o punte de transfer al acestor riscuri către Uniunea European[.
La summit vor participa, oficial, în momentul de faţă, 40 de state, în afară de cele 27 din UE, mai participă Egiptul, Marocul, Algeria, Tunisia, Libia, Israelul, Autoritatea Palestiniană, Iordania, Siria, Mauritania şi Albania şi de asemenea au solicitat să primească statutul de membri ai Procesului Barcelona state din Balcanii de Vest şi nu numai, Muntenegru, Bosnia-Herţegovina, Croaţia şi Monaco - pentru aceste patru state se va lua o decizie la începerea summit-ului. România va susţine acceptarea celor patru ţări ca parte a Procesului Barcelona.
Din punctul de vedere al României, poziţia noastră este de susţinere a procesului, solicitând în acelaşi timp o abordare echilibrată, în raport cu politica estică de vecinătate a Uniunii Europene, care trebuie aşezată pe elementele de politică externă deja existente ale Uniunii Europene, adică sinergia Mării Negre şi politica de vecinătate a Mării Negre, orientată către Est. De asemenea, din punctul nostru de vedere este extrem de important că la aceast proces, care vizează şi dezvoltarea sau are ca pilon principal dezvoltarea, procesul include de data aceasta, sub sigla Uniunii Europene, ţări precum Egiptul, Marocul, Algeria, Libia, Siria, Mauritania, cu care România are relaţii economice tradiţionale şi pe care în ultimii doi ani a început să le redezvolte, dar este extrem de convenabil pentru noi că procesele de dezvoltare şi de întoarcere masivă a firmelor româneşti în aceste ţări se face pe un sistem politic garantat al relaţiei dintre UE şi statele mediteraneene. De asemenea, de mare interes pentru noi este prezenţa în acest proces a Israelului şi Autorităţii Palestiniene, fiind cunoscut interesul nostru pentru conflictul israeliano-palestinian şi contribuţiile tradiţionale ale României în încercarea de a se găsi soluţii acestui conflict. Procesul ne oferă posibilitatea să aducem experienţa diplomaţiei româneşti în regiune într-o altă formă mult mai puternică, de data aceasta transferând experienţă către Uniunea Erupeană care va fi un factor extrem de activ, inclusiv în soluţionarea conflictului israeliano-palestinian.
Cam acestea sunt elementele care vor defini acest summit - noi îl considerăm extrem de important pentru România. Şi din punct de vedere economic se creează un alt vehicol, vă pot spune că ideea este ca statele europene să-şi încurajeze propriile firme să participe la procesele de dezvoltare din ţările mediteraneene, dar de data aceasta nu pe o relaţie strict bilaterală, ci pe o garanţie a relaţiei dintre Uniunea Europeană şi statele mediteraneene. Cam acestea sunt cele ce cred că la acest stadiu trebuie cunoscute. După ce se termină summit-ul, voi avea o declaraţie mai aplicată, legată de hotărârile adoptate. Ce vă pot spune este că de mai bine de o lună şi jumătate diplomaţia românească participă la forma finală a declaraţiei care va fi adoptată astăzi, în jurul orei 19.
Vă mulţumesc, vă doresc un week-end plăcut.”
 |  |
 |  |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu