Foarte puţini bucureşteni mai ştiu de unde vine denumirea cartierului Foişor. Cei mai mulţi fac legătura cu „Foişorul de Foc”, construit într-o piaţetă din centrul cartierului cu acelaşi nume.
Un document emis la 2 Martie 1724, în timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat, aduce lămuriri în această privinţă. Din documentul respectiv aflăm că voievodul Neculai ridicase în partea de sud-est a Bucureştilor un „rând de case domneşti cu foişor şi grădină pentru plimbarea domniei meale şi a altor domni ce s-ar întâmpla a fi în urma domnii meale.”
Foto: Foişorul de Foc, fotografie de epocă
Întrucât aceste amenajări s-au făcut pe un teren care aparţinuse mănăstirii Radu Vodă, Nicolae Mavrocordat acordă mănăstirii o rentă anuală de 60 de taleri drept despăgubire pentru terenul respectiv. În jurul acestui teren şi a construcţiei domneşti cu foişor, s-a dezvoltat cu vremea o întreagă mahala, care şi-a luat numele de la foişorul respectiv.
Foto: Foişorul de Foc în 1923
Dar povestea „Foişorului de Foc” a început în anul 1890. Cu doi ani înainte fusese demolat „Turnul Colţii”, cel care servise, multă vreme, drept punct de observaţie asupra Bucureştiului. De acolo erau alarmaţi pompierii, în caz de pericol. În lipsa bătrânului turn, Primăria a construit o clădire înaltă, pentru continuarea observării oraşului. Turnul de 42 de metri înălţime urma să fie dotat cu un mare bazin, care ar fi trebuit să îmbunătăţească alimentarea cu apă potabilă a părţii de est a oraşului.
Foto: Domnitorul Nicolae Mavrocordat
De proiect s-a ocupat chiar arhitectul şef al Capitalei din aceea vreme, George Mandrea. La 28 februarie 1892, comisia de recepţie a constatat terminarea lucrărilor, dar şi faptul că pompele „Uzinei de Apă” din Grozăveşti nu aveau puterea necesară să ridice apa la înălţimea imensului bazin de compensare. În locul „fântânarilor” tocmiţi de primărie, au apărut „pândarii” de noapte care aveau şi atribuţii de pompieri.
„Postul de pompieri nr. 5”, numit de bucureşteni „Foişorul de Foc”, a păzit dar a şi dominat Capitala până după cel de-al doilea război mondial. Pentru ca turnul să nu rămână inutilizabil, Comandamentul Pompierilor a hotărât înfiinţarea unui muzeu naţional al pompierilor, ceea ce s-a şi întâmplat, începând din 16 septembrie 1963. (Ştefania Stan - Amos News)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu