Parlamentul European solicită autorităţilor europene stoparea prelevării amprentelor digitale ale romilor din Italia

---

În urma depunerii a patru întrebări orale adresate Comisiei Europene din partea a patru grupuri politice (PSE, ALDE, Grupul Verzilor/ALE, GUE/NGL), la 7 iulie, deputaţii europeni au adoptat azi, 10 iulie, o rezoluţie referitoare la recensământul persoanelor de etnie romă din Italia pe criteriul apartenenţei etnice. Parlamentul European solicită autorităţilor italiene să nu colecteze amprentele digitale şi o mai bună integrare a romilor la nivel european.

Parlamentul European a adoptat cu 336 voturi pentru, 220 împotrivă şi 77 abţineri o rezoluţie propusă de PSE, ALDE, Verzi/EFA şi GUE/NGL în urma recentelor măsuri adoptate de guvernul italian.

Parlamentul European îndeamnă autorităţile italiene să nu colecteze amprentele digitale ale romilor, inclusiv ale minorilor, şi să nu utilizeze amprentele deja colectate, în aşteptarea evaluării anunţate de către Comisie a măsurilor propuse, deoarece acest demers ar constitui în mod clar un act de discriminare directă pe criterii de rasă şi origine etnică, interzis de articolul 14 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi, mai mult decât atât, un act de discriminare între cetăţenii Uniunii Europene de origine romă sau nomazi şi ceilalţi cetăţeni, cărora nu li se cere să se supună unor astfel de proceduri.

Drepturile copiilor
Este considerat inadmisibil faptul că se încalcă, cu invocarea obiectivului protejării copiilor, drepturile lor fundamentale şi că aceştia sunt trataţi drept infractori, precum şi preocupările exprimate de Consiliul Europei şi de numeroase alte organizaţii neguvernamentale şi comunităţi religioase. Modalitatea optimă de apărare a drepturilor copiilor romi o reprezintă garantarea accesului egal la un învăţământ, o locuinţă şi îngrijiri medicale de calitate, în cadrul politicilor de incluziune şi integrare, şi asigurarea protecţiei acestora împotriva exploatării.

Deputaţii invită statele membre să intervină cu fermitate în favoarea minorilor neînsoţiţi care ar putea fi exploataţi, oricare ar fi etnia şi naţionalitatea acestora. În cazurile în care identificarea acestora ar fi utilă în acest sens, invită statele membre să-i identifice prin proceduri ordinare şi nediscriminatorii, respectând pe deplin toate garanţiile şi protecţiile juridice.

Condamnarea rasismului şi a discriminării
Deputaţii europeni condamnă în modul cel mai ferm şi fără echivoc toate formele de rasism şi discriminare la adresa romilor şi a altor grupuri considerate drept „ţigani.” Politicile care accentuează fenomenul de excluziune nu vor fi niciodată eficiente în combaterea criminalităţii şi nu vor contribui la prevenirea acesteia şi la crearea unui climat de siguranţă

Statele membre sunt invitate să îşi revizuiască şi să abroge legile şi politicile care discriminează persoanele de etnie romă pe criterii de rasă şi origine etnică, direct sau indirect, şi invită Consiliul şi Comisia să monitorizeze aplicarea, de către statele membre, a tratatelor şi directivelor UE privind măsurile de combatere a discriminării şi libera circulaţie pentru a asigura punerea în aplicare consecventă şi integrală a acestora, iar, în caz contrar, să ia măsurile care se impun.

Parlamentul invită Comisia să efectueze o evaluare atentă a măsurilor legislative şi executive adoptate de Guvernul Italiei în scopul verificării compatibilităţii acestora cu Tratatele Uniunii Europene şi dreptul comunitar.

Starea de urgenţă
Europarlamentarii îşi exprimă preocuparea faţă de afirmaţia care figurează în decretele şi ordinele administrative emise de Guvernul Italiei potrivit căreia prezenţa taberelor de romi în împrejurimile marilor oraşe constituie o gravă urgenţă socială intrinsecă, care se repercutează asupra ordinii şi siguranţei publice, fapt ce justifică declararea stării de urgenţă pe o durată de 12 luni;

Totodată ei îşi exprimă îngrijorarea faţă de posibilitatea, oferită de declararea stării de urgenţă, a adoptării unor măsuri extraordinare prin derogare de la legislaţia ordinară de către prefecţii cărora le-a fost delegată autoritatea punerii în aplicare a tuturor măsurilor, inclusiv colectarea amprentelor digitale, în temeiul unei legi privind protecţia civilă în cazul „calamităţilor naturale, al catastrofelor sau al altor evenimente”, care este necorespunzătoare şi disproporţionată faţă de acest caz specific.

Strategie UE pentru romi
Consiliul şi Comisia ar trebui să consolideze într-o mai mare măsură politicile comunitare privind persoanele de etnie romă, prin lansarea unei strategii a UE pentru romi destinată susţinerii şi promovării acţiunilor şi proiectelor iniţiate de statele membre şi de ONG-uri, având drept obiectiv integrarea şi incluziunea romilor, în special a copiilor romi;

În cadrul strategiei pentru romi şi în contextul Deceniului de incluziune a romilor, Comisia şi statele membre ar trebui să adopte legi şi politici de sprijinire a comunităţilor de romi, promovând totodată integrarea acestora în toate domeniile şi să lanseze programe de combatere a rasismului şi a discriminării în şcoli, la locul de muncă şi în mass-media și să intensifice schimburile de experienţă şi bune practici.

În acest context se subliniază importanţa elaborării de strategii la nivelul UE şi la cel naţional, profitând pe deplin de oportunităţile oferite de fondurile UE, în scopul abolirii segregării romilor în învăţământ, al asigurării accesului egal la un învăţământ de calitate pentru copii romi (participarea la sistemul general de învăţământ, lansarea unor programe speciale de burse şi formare), al asigurării şi îmbunătăţirii accesului romilor pe pieţele de muncă, al asigurării accesului egal la servicii medicale şi ajutoare sociale, al combaterii practicilor discriminatorii în atribuirea locuinţelor şi al creşterii ratei de participare a romilor la viaţa socială, economică, culturală şi politică.

În final este salutată iniţiativa Comisiei de a crea un grup de lucru anti-discriminare compus din reprezentanţi ai tuturor statelor membre şi solicită asocierea comisiei competente a Parlamentului European şi asigurarea accesului deplin al acesteia la activitatea grupului de lucru; invită comisia competentă să stabilească un dialog cu parlamentele naţionale ale statelor membre pe marginea acestei problematici;

Dezbaterea parlamentară din 7 iulie 2008
În întrebările formulate, europarlamentarii îşi exprimă îngrijorarea faţă de faptul că această bază de date se bazează pe criterii rasiale şi etnice, fiind vorba despre o discriminare clară bazată pe rasă, origine etnică şi naţionalitate. De asemenea, prelevarea de amprente, inclusiv a minorilor, încalcă principiile drepturilor fundamentale. Faptul că obiectivul bazei de date, scopurile sale, accesul la aceasta şi alte garanţii legate de protecţia datelor, nu au fost clarificate, reprezintă motive suplimentare de îngrijorare.

Monica Frassoni (Grupul Verzilor/ALE, Italia) a subliniat că în Europa nu trebuie să existe loc pentru aceste "contabilizări etnice", iar criminalizarea grupurilor etnice roma şi sinti nu mai poate continua astfel. Europarlamentarul a apreciat că măsurile recente ale guvernului italian sunt "politici crude şi ieftine."

Jan Marinus Wiersma (PSE, Olanda) a considerat că "acest mod de a proceda a guvernului italian este inacceptabil" şi că nu există "nici o justificare pentru amprentarea copiilor." Comisiei Europene i se solicită să verifice măsurile iniţiate de autorităţile italiene "nu doar în conformitate cu influenţele politice ci şi cu prevederile tratatelor europene".

Având în vigoare că romii sunt o minoritate specială în Europa şi mulţi cetăţeni romi au devenit de curând cetăţeni ai Uniunii, este nevoie de politici integrate prin care să se combată izolarea socială. Prin discriminare nu se poate rezolva situaţia romilor, a concluzionat J.M. Wiersma

Victoria Mohácsi (ALDE,Ungaria) solicită ca Italia să fie sancţionată. Problema romilor are nevoie de o soluţie foarte concretă, şi anume una europeană. Potrivit eurodeputatului, segregaţia din şcoli reprezintă o formă de discriminare, şi, din păcate, directiva UE în materie nu stipulează că segregaţia în şcoală este un sinonim pentru discriminare.

Comisia Europeană
Potrivit comisarului european Vladimir Spidla, Comisia a constatat cu nemulţumire, din presă, că autorităţile italiene au iniţiat prelevarea de amprente ale romilor. Comisia Europeană a solicitat informaţii suplimentare autorităţilor italiene legate de măsurile luate şi cadrul legal al acestora şi şi-a exprimat disponibilitatea de a colabora cu autorităţile italiene odată ce sunt cunoscute caracterul şi consecinţele acestor măsuri. În acest sens, Comisia Europeană a solicitat un document suplimentar din partea autorităţilor italiene cu privire la scopul şi amploarea acestei baze de date. Se aşteaptă din partea autorităţilor de la Roma să elaboreze până la sfârşitul lunii iulie a unui raport complet privind această problematică.

Oficialul european a subliniat că Comisia Europeană este conştientă de tensiunile sociale cu care se confruntă Italia în această perioadă, dar atrage atenţia că excluziunea socială duce la aceste tensiuni. Statele membre şi Comisia trebuie să colaboreze pentru a garanta o coordonare mai bună, a concluzionat Vladimir Spidla.

Intervenţii ale deputaţilor europeni din România
Adrian Severin (PSE) a menţionat că extinderea UE a fost ultimul act de liberare a romilor, ei fiind în prezent cetăţeni europeni. "Probabil ei sunt cei mai europeni cetăţeni în termeni absoluţi fiindcă sunt doar europeni. Integrarea lor culturală, socială şi economică este o provocare europeană. De aceea ar trebui dispunem de o politică a romilor comună. O strategie care face doar recomandări statelor membre, lăsând la latitudinea acestora decizia şi responsabilitatea finală, pur şi simplu nu funcţionează" a declarat deputatul european.

Adina-Ioana Vălean (ALDE) consideră că începând cu anul trecut Italia a iniţiat "măsuri de securitate disproporţionate şi şocante."

"Este momentul să vedem Consiliul şi Comisia luând măsuri concrete pentru a determina Italia să se alinieze legilor şi valorilor europene. Avem nevoie de o evaluare a implementării directivei UE anti-discriminare, cât şi a celei privind libera circulaţie. Trebuie să intensificăm abordarea integrată şi implementarea Strategiei UE pentru romi. De asemenea trebuie să numim un comisar european însărcinat cu problemele romilor."

Marian-Jean Marinescu (PPE-DE) a reliefat că autorităţile române au elaborat o strategie de integrare a minorităţii roma, aprobată şi urmărită de Comisia Europeană. Strategia cuprinde o serie de acţiuni, în special în domeniul educaţiei şi al accesului pe piaţa muncii, respectând în totalitate standardele europene.

"Ceea ce s-a cerut României trebuie să se ceară acum oricărui alt stat membru: programe de integrare coerente bazate pe principiile europene. Aceste programe trebuie să evite cu desăvârşire acţiuni discriminatorii, cum este recenta decizie a guvernului italian de amprentare sau acţiuni în forţă care pot aduce prejudicii cetăţenilor corecţi."