Nicolas Sarkozy, preşedintele Consiliului European
Nicolas Sarkozy a declarat că este onorat că are posibilitatea să se adreseze Parlamentului într-un moment critic pentru Europa, în care toţi trebuie să îşi asume propria responsabilitate pentru ieşirea din această criză. În opinia sa, "trebuie să depăşim dezacordul dintre noi şi să facem din diferenţele noastre o forţă în slujba Europei şi să oferim imaginea unei Europe care refuză imobilismul." Europeni "trebuie asiguraţi că Europa funcţionează pentru fiecare", a mai adăugat.
Chestiuni instituţionale: Nisa sau Lisabona?
Referindu-se la problema instituţională, preşedintele Franţei a reamintit că şefii de stat şi de guvern au aprobat Tratatul de la Lisabona, care, chiar dacă nu rezolvă toate problemele "este cel mai bun compromis." El a reamintit că, în cadrul campaniei electorale, şi-a asumat responsabilitatea de a ratifica Tratatul pe cale parlamentară şi a explicat această alegere politică, prin faptul că, chestiunile instituţionale trebuie aprobate de către parlament şi nu trebuie supuse unui referendum.
Potrivit preşedintelui francez, în perioada octombrie-decembrie, trebuie identificate soluţiile la nu-ul irlandez, "fără a ofensa însă cetăţenii irlandezi" şi decis pe ce bază vor avea loc alegerile europene din iunie 2009 (Tratatul de la Lisabona sau Tratatul de la Nisa).
El a mai subliniat că fără intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona nu va mai avea loc o altă rundă de extindere deoarece extinderea necesită noi instituţii, declarându-se, în acelaşi timp, în favoarea aderării Serbiei şi Croaţiei, state "indubitabil europene."
O Europa cu mai multe viteze este "o posibilitate de ultimă instanţă. Avem nevoie de o familie cu 27 de membri şi nimeni nu are voie să rămână în urmă."
Nicolas Sarkozy i-a solicitat preşedintele Poloniei, Lech Kaczynschi să îşi respecte cuvântul dat şi să ratifice Tratatul pe care el însuşi l-a semnat.
Schimbări climatice
O altă prioritate a preşedinţiei francez este adoptarea propunerii Comisiei cu privire la pachetul energetic. Europa nu are timp să aştepte deoarece "noi suntem ultima generaţie care mai poate preveni această catastrofă." Europa trebuie să dea un exemplu în acest sens. El şi-a exprimat încrederea că se va putea găsi o soluţie pentru statele membre (în special cele noi), care încă mai depind în mare măsură de resurse fosile.
O politică europeană pentru imigraţie şi apărare
Şeful statului francez a solicitat o politică comună a imigraţiei. "Este rezonabil ca fiecare state membru să îşi definească o politică de imigraţie fără a lua în considerare impactul asupra celorlalţi?" El a accentuat că Europa nu doreşte să fie o fortăreaţă, dar că nu poate accepta pe toţi care doresc să vină în Europa. Problematica imigraţiei şi a azilului trebuie dezbătute la nivel european.
În acest context Nicolas Sarkozy a menţionat că Franţa a luat dificila decizie de a-şi deschide piaţa muncii pentru toţi europenii.
În ceea ce priveşte conceptul unei politici europene de apărare, aceasta nu trebuie înţeleasă că s-ar afla în concurenţă cu NATO, ci ca un pas spre calea "unei securităţi independente."
Agricultură şi sănătate
Având în vedere că în 2050 pe glob vor trăi 9 miliarde de oameni, "nu este momentul ca Europa să îşi reducă producţia de produse alimentare", a declarat.
N. Sarkozy s-a mai referit şi la aspecte sociale, în special sănătatea, fiind de părere că anumite boli precum Alzheimer sau cancerul ar putea fi combătute mai bine prin intermediul unei cooperări europene.
Cultură şi Sport
Observând că există anumite excepţii ale pieţei interne în domeniul culturii, el a pledat pentru introducerea unor excepţii similare şi în sport, menţionând că nu poate accepta ca eforturile cluburilor de fotbal, de a antrena tinere talente, să fie distruse.
Politica monetară
Concluzionând, preşedintele Franţei a subliniat că este nevoie de o dezbatere între toate instituţiile europene şi în ceea ce priveşte strategia economică şi monetară, inclusiv nivelul ratei dobânzilor, întrebându-se dacă "Europa îşi poate permite o rată a dobânzii de 4,25% faţă de cea 2% aplicată în Statele Unite." El a mai declarat că nu pune sub semnul întrebării independenţa Băncii Centrale Europene, dar ar dori o dezbatere mai deschisă cu privire la anumite teme.
Declaraţiile Comisiei Europene
José Manuel Barroso a reliefat că Nicolas Sarkozy doreşte ca "Franţa să se reîntoarcă în Europa, ceea ce este o veste bună pentru noi." Cu această ocazie preşedintele Comisiei Europene a reafirmat sprijinul său pentru preşedinţia franceză.
Noile provocări - penuria carburanţilor fosili şi schimbările climatice - necesită soluţii comune, dar la fel de necesare sunt "reformarea economiei noastre, creşterea competitivităţii şi investiţiile în cercetare şi educaţie", declarând că "suntem cea mai mare putere comercială, dar avem nevoie de curaj pentru schimbare dacă dorim să ne protejăm."
Întorcându-se tocmai de la summitul G8 din Japonia, dl Barroso a evidenţiat discrepanţa în ceea ce priveşte percepţia Europei în interiorul UE şi "în afară, unde UE este văzută foarte pozitiv ca un jucător important pe scena mondială."
Preşedintele Comisiei Europene a subliniat că schimbările climatice şi dezvoltarea sunt arii unde Europa a întreprins iniţiative majore. "Statele Unite au aderat la obiectivele noastre cu privire la schimbările climatice", ceea ce reprezintă o mare realizare. Din acest motive s-a declarat "a fi mândru pentru rolul de lider al UE. Este un succes pe care l-am obţinut prin unitatea europeană."
Referindu-se la Tratatul de la Lisabona, a subliniat că acest tratat ar face Europa mai democratică, mai eficientă şi mai eficace, dar faptul că tratatul nu este în vigoare nu poate reprezenta un alibi pentru a nu răspunde la problemele cetăţenilor. "Trebuie să vorbim cu ei foarte deschis şi să le spunem adevărul, oferind dovezi că Europa funcţionează şi se concentrează asupra politicilor care aduc cetăţenii mai aproape de Europa şi care le pot schimba viaţa cotidiană."
Europa are nevoie de o politică a imigraţiei coordonată: "Trebuie să stabilim de ce tip de imigraţie avem nevoie, care sunt necesităţile Europei cu o populaţie în curs de îmbătrânire, dar şi să asigurăm o integrare demnă." Adoptarea "blue card" are putea fi un pas înainte, dar în opinia sa, trebuie abordată şi imigraţie ilegală "iar angajatorii care angajează muncitori ilegali trebuie penalizaţi."
Cu privire la măsurile sociale, el a subliniat că nu pot exista modele economice dinamice fără o politică socială care să ofere o anumită protecţie. În acest context a felicitat Franţa pentru noua sa agendă socială, declarând că nimeni nu poate fi lăsat pe stradă.
Dl. Barroso a salutat planurile pentru o politică de apărare europeană şi iniţiativa Uniunii pentru Mediterană care va fi lansată în următoarele zile.
Concluzionând el a mai menţionat că, "prima obligaţie a politicienilor este de a se confrunta cu provocările şi de a-şi dubla eforturile pentru face faţă cu succes acestor provocări." O cooperare strânsă a instituţiilor europene este cheia succesului pe care cetăţenii europeni o merită. "Putem identifica împreună soluţii concrete la probleme concrete."
Reprezentanţii grupurilor politice
Joseph Daul (PPE-DE, Franţa) a apreciat angajamentul politic al Franţei pe durata preşedinţiei. "Pentru construcţia europeană avem nevoie de sprijinul cetăţenilor", ceea ce înseamnă abordarea preocupărilor lor, precum creşterea preţurilor sau problemele sociale. "Dacă nu putem convinge cetăţenii că dosare majore precum schimbările climatice, energie şi imigraţie pot fi soluţionate la nivel european, avem o mare problemă."
Dl Daul s-a exprimat pentru continuarea ratificării Tratatului de la Lisabona de statele care nu au făcut-o încă. "Sperăm că după o perioadă de reflecţie, Irlanda va înainta sugestii pentru ieşirea din acest impas şi sper că vom putea încheia această dezbatere instituţională."
"Dacă avem curajul să facem nişte alegeri politice clare, cetăţenii noştri vor descoperi din nou că le place Europa", a concluzionat liderul PPE-DE.
Martin Schulz (PSE, Germania) a identificat două priorităţi pentru următoarele şase luni: pachetul referitor la energie şi schimbări climatice şi ratificarea Tratatului de la Lisabona. El a subliniat nevoia pentru mai multă transparenţă, democraţie şi un rol mai puternic al parlamentelor naţionale.
Cu privire la Europa socială a menţionat că este greşit să se creadă că problematica socială ar putea fi soluţionată mai bine la nivel naţional. Potrivit dlui Schulz, "progresul economic european generează mai multă creştere şi locuri de muncă, dar trebuie să genereze şi mai multă protecţie socială."
Liderul PSE a făcut referire la frica cetăţenilor europeni faţă de posibile greutăţi sociale şi necesitatea de a le oferi încredere cetăţenilor neinformaţi pentru care "progresul este doar în beneficiul firmelor şi al băncilor", şi că Europa poate aduce beneficii şi indivizilor.
"Franţa ne-a dăruit prima declaraţie a drepturilor fundamentale şi tradiţia protecţiei drepturilor omului" a subliniat dl. Schulz, solicitând sprijinul preşedintelui Consiliului în vederea stopării acţiunilor guvernului Berlusconi cu privire la romi.
Graham WATSON (ALDE, Marea Britanie) a susţinut că "decizia electoratului irlandez de a respinge Tratatul de la Lisabona, a făcut ca, preşedinţia franceză, pregătită într-o manieră impresionantă, să devină uşor problematică. A pledat pentru o Europă mai puternică decât niciodată, axată pe soluţionarea problemelor concrete. Pachetul energetic şi cel cu privire la schimbările climatice devine pe zi ce trece mai stringent. Reducerea TVA la combustibili reprezintă o măsură pe termen scurt". Europa trebuie să abordeze însă pe termen lung creşterea preţului la combustibili precum şi încălzirea globală. Este nevoie de investiţii substanţiale în energii regenerabile.
Pentru a stabiliza preţurile alimentelor, este nevoie de idei eficiente, precum reforma PAC susţinută de comisarul european Fischer Boel. Adevărul este că oamenii sunt mai interesaţi de creşterea preţului la petrol şi preţul pâinii, decât de scopul grandios al Uniunii.
Preşedinţia are de asemenea dreptate când se axează pe migraţie. Migraţia va deveni gestionabilă, numai în momentul în care vom aborda disperarea ce determină pe mulţi să rişte totul pentru a ajunge în Europa.
Poate părea optimistă cererea adresată preşedinţiei de a liberaliza pieţele, însă pentru a conferi securitate frontierelor noastre, trebuie să redăm speranţa aflată în spatele acesteia. Există o altă manieră în care această preşedinţie poate da naştere unui teren nou. Drepturile omului sunt fundamentale idealului european. Franţa a dat Europei, drepturile omului. Acum Franţa trebuie să ne conducă în a le apăra, prin utilizarea Uniunii pentru Mediterană, în a impulsiona ţările nord-africane în domeniul drepturilor omului şi prin a asigura că, China îşi respectă angajamentele.
Pentru a-i apropia pe cetăţeni de instituţii, Europa trebuie "să îşi revigoreze spiritul" prin promovarea originilor, valorilor şi ambiţiilor comune", a afirmat Cristiana Muscardini (GUEN, Italia), adăugând că pădurea de steaguri din faţa clădirii Parlamentului reprezintă simboluri ale idealurilor comune ale cetăţenilor.
"Europa are nevoie de obiective care să îi inspire pe tineri", a continuat, sugerând preşedinţiei să impulsioneze crearea unei "carte pentru drepturi şi obligaţii" inter alia cu scopul protecţiei mediului.
"Acolo unde regulile sunt diluate, democraţia şi libertatea sunt diminuate", a subliniat, nevoia unei noi relaţii cu Africa, bazată nu numai pe comerţ, ci şi pe combaterea fenomenelor grave cum a fi terorismul din Mogadishu şi abuzuri ale drepturilor omului în Zimbabwe.
Doamna Muscardini a subliniat, de asemenea, că întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă un "bun cultural" şi că, Consiliul trebuie să se asigure că regulile de comerţ sunt respectate.
Daniel Cohn-Bendit (Verzi/ALE, Germania) a felicitat angajamentul şi ambiţia domnului Sarkozy în ce priveşte Europa. "Este un drog de care depindem cu toţii", a susţinut, parafrazând un cântec cunoscut.
Cu toate acestea, "dacă suntem suficient de ambiţioşi să acceptăm pachetul pentru schimbări climatice, aceasta înseamnă că nu vom îngenunchea în faţa industriei auto germane", adăugând că "consumatorii plătesc preţuri ridicate la combustibili din cauza inacţiunii noastre."
Cu privire la imigraţie, dl Cohn-Bendit, a subliniat că Parlamentul trebuie să fie mai degrabă un partener autentic în conceperea unei politici de imigraţie legală, decât să se plângă doar de imigraţia ilegală. Imigraţia a creat Europa aşa cum este astăzi, şi "decât să avem oameni care încearcă să intre pe fereastră, mai bine deschidem uşile", a menţionat acesta.
Politica socială intră în sfera competenţei europene iar Parlamentul şi Consiliul trebuie să coopereze pentru a combate dumping-ul social şi fiscal, a adăugat europarlamentarul.
La final dl Cohn-Bendit l-a sfătuit pe dl Sarkozy să nu participe la deschiderea jocurilor olimpice din China, având în vedere antecedentele acesteia în abuzurile cu privire la drepturile omului.
Francis Wurtz (GUE/NGL, Franţa) a admirat luciditatea dlui Sarkozy în descrierea crizei de legitimitate a Europei şi disponibilitatea sa de a ţine cont de îngrijorări - nu-ul referendumului reflectă viziunea a milioane de alţi europeni, a comentat acesta.
Dl Wurtz consideră că dl Sarkozy a "ignorat totuşi dimensiunea socială" şi a adăugat, că, ne place sau nu, politicile sociale naţionale ar fi influenţate de deciziile Curţii Europene de Justiţie.
Ar trebui să admitem muncitori de pretutindeni cu drepturi egale, a spus dl Wurtz, întrebând de ce, în Saxonia Inferioară, muncitorii imigranţi din domeniul construcţiilor, câştigă doar jumătate faşă de ceea ce câştigă colegii lor germani.
Philippe de Villiers (IND/DEM, Franţa) a menţionat că popoarele Europei au fost nevoite să accepte în viaţa lor cotidiană politicile devastatoare ale Bruxelles-ului şi Frankfurt-ului şi să vadă cum puterea li se prelinge printre degete, fie în cazul OMG-urilor, pescuitului sau chiar al fotbalului.
El i-a spus preşedintelui Sarkozy, că preşedinţia franceză reprezentăo oportunitate de a determina Europa să se îndrepte din nou în direcţia corectă şi a solicitat ca votul poporului irlandez să fie respectat iar Tratatul de la Lisabona să fie proclamat mort.
Jean-Marie Le Pen (NA, Franţa) a declarat, de asemenea, că Tratatul de la Lisabona este mort," în ciuda tuturor manevrelor ce au loc."
A vorbit despre "un val demoralizant de imigranţi străini", care invadează graniţele deschise ale Europei şi despre viitoarele deschideri de graniţă şi competiţia liberă care permit restului lumii să profite de pe urma acestei deschideri. "Între timp, europenii nu au beneficiat de o creştere economică şi de locurile de muncă care le-au fost promise."
Referitor la eliberarea lui Ingrid Betancourt, dl Le Pen l-a acuzat pe preşedintele Sarkoyz că a negociat cu terorişti FARC din Columbia, afirmând că Franţa a ajutat teroriştii FARC, oferindu-le azil.
La final a susţinut că: "Europa urmează o cale greşită" şi este ruinată economic de liberalismul social; nu are forţe de securitate adecvate şi este doar un protectorat american; Voturile împotriva Constituţiei şi a tratatelor ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă."
Replica preşedintelui Sarkozy
Ca răspuns la critica adusă de anumiţi deputaţi europeni cu privire la participarea sa la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice, preşedintele Sarkozy a replicat că este imposibil să boicotezi şi să umileşti un sfert din populaţia globului, el fiind adeptul unui dialog cu China în vederea soluţionării altor probleme majore precum Darfur sau Iran, unde este nevoie de sprijinul Chinei.
Cu privire la pachetul energetic a răspuns deputaţilor că va exercita presiune asupra statelor mai puţin ambiţioase. Protecţia mediului poate fi considerată şi o oportunitate pentru dezvoltare, refuzând în acelaşi timp delocalizările. În continuare, a insistat asupra necesităţii unei politici energetice europene şi a promovării cercetării cu privire la sursele de energie regenerabilă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu