Potrivit sursei citate, "Copiii din miez de noapte", carte apărută în România la Polirom, în 2007, a mai câştigat premiul Booker în 1981 iar, în 1993 a fost distinsă cu premiul Booker of Bookers, singura dată când un premiu special de acest gen a fost decernat.
Lista scurtă pentru The Best of the Booker a fost stabilită de un juriu format din romancierul şi criticul Victoria Glendinning (preşedinte al juriului), scriitoarea şi jurnalista Mariella Frostrup şi John Mullan, profesor la University College din Londra. Votul final a aparţinut publicului.
Când liniile de votare s-au închis, pe 8 iulie, 7.801 de persoane au votat pentru unul dintre cei şase scriitori premiaţi, iar 36 la sută din voturi au revenit romanului "Copiii din miez de noapte". Voturile au venit din toată lumea, 37% provenind din Marea Britanie şi 27% din America de Nord.
"Cititorii şi-au spus părerea cu miile şi credem că au ales corect", a declarat Victoria Clendining.
Salman Rushdie, care în prezent este în turneu de promovare a celui mai recent roman al său, "The Enchantress of Florence", nu a putut fi prezent la eveniment şi a trimis un mesaj de mulţumire înregistrat.
Fiii săi, Zafar şi Milan, au venit la ceremonia de la Southbank Centre pentru a primi trofeul, în numele tatălui lor.
Salman Rushdie a spus, în înregistrare: "Nişte veşti minunate! Sunt pur şi simplu încântat şi aş vrea să le mulţumesc cititorilor din toată lumea că au votat «Copiii din miez de noapte»".
Pe lângă romanul lui Rushdie, pe lista de nominalizări au figurat "The Ghost Road" (1995) de Pat Barker, "Oscar and Lucinda" (1988) de Peter Carey, "Disgrace" (1999) de JM Coetzee, "The Conservationist" (1974) de Nadine Gordimer, şi "The Siege of Krishnapur" (1973) de JG Farrell.
Romanul "Copiii din miez de noapte" este povestea celor 1001 copii născuţi la miezul nopţii dintre 14 şi 15 august 1947, când India îşi proclamă independenţa faţă de Marea Britanie.
Toţi aceşti copii sunt înzestraţi cu puteri supranaturale, iar romanul urmăreşte îndeaproape destinele a doi dintre ei: Saleem, fiul nelegitim al unei femei hinduse sărace, şi Shiva, singurul moştenitor al unei familii musulmane înstărite, destine care se încrucişează în chip straniu, în clipa în care cei doi sunt schimbaţi la naştere.
Salman Rushdie (născut Ahmed Salman Rushdie în 19 iunie 1947, la Bombay India) este un autor şi un eseist din Regatul Unit de descendenţă indiană. Ficţiunile au loc în majoritatea lor pe subcontinentul Indian. A crescut în Mumbai (care se numea Bombay) a urmat Rugby School, Warwickshire, apoi King's College, Cambridge în Anglia, cu o diplomă în istorie. Rushdie a lucrat zece ani în publicitate (pentru celebra firmă Ogilvy & Mather cu Ayer Barker), apoi a devenit scriitor full-time. Stilul său narativ, un amestec de mit şi fantezie cu realitate, a fost pus în descendenţa realismului magic . În 2004, Rushdie s-a căsătorit pentru a patra oară de data aceasta cu un model şi o actriţă faimoasă din India Padma Lakshmi.
Rushdie este de asemenea autor al mai multor romane şi volume de eseuri care privesc lumea contemporană cu luciditate şi uneori cu sarcasm. Şi-a făcut debutul editorial în 1975 cu romanul Grimus, iar între 1981 şi 1999 a primit nu mai puţin de 22 de premii literare între care se numără şi:
* Booker Prize for Fiction,
* Prix du meilleur livre etranger,
* Whitebread Novel Award,
* James Tait Black Memorial Prize
* Arts Council Writers Award
* English-Speaking Union Award
* Booker of Bookers cel mai bun roman dintre cele care au primit premiul Booker pentru Ficţiune
* Prix du Meilleur Livre Etranger
* Writers' Guild Award
Rushdie a devenit brusc celebru în lumea întreagă după sentinţa de condamnare la moarte pronunţată împotriva lui de un tribunal islamic iranian, în urma publicării romanului Versetele satanice (1988), socotit blasfemiator la adresa profetului Islamului Mahomed
Imediat după publicarea romanului Versetele satanice în luna septembrie 1988, lumea islamică a fost străbătută de un fior. India a interzis cartea pe 5 octombrie; Africa de sud a făcut acelaşi gest pe 24 noiembrie iar Pakistan, Arabia Saudită, Egipt, Somalia, Bangladesh, Sudan, Malaezia, Indonezia şi Qatar au urmat doar la câteva săptămâni exemplul indian. Cartea a fost arsă într-o piaţă din Bradford, Anglia, pe 14 ianuarie, 1989, în timpul unei acţiuni de protest a musulmanilor englezi. Pe 12 februarie, cinci manifestanţi au fost ucişi de poliţie în timpul unui miting anti-Rushdie din Islamabad.
Pe 14 februarie 1989, o fatwa promiţând execuţia sa a fost citită la postul de radio din Teheran de ayatolahul Ruhollah Khomeini, liderul spiritual al Iran, care a caracterizat cartea drept „o blasfemie la adresa Islamului“. Deşi a scris o carte în 1990 ca să-şi exprime respectul pentru Islam, Iranul nu şi-a retras fatwa, ba chiar în 1999 a pus pe capul lui Rushdie o recompensă record de 2.8 milioane de dolari. Ea este valabilă şi în prezent. Din fericire, Serviciile Secrete Britanice şi FBI au reuşit să-l protejeze pe romancier. Se pare că autorul trăieşte ascuns undeva în New York(http://ro.wikipedia.org/wiki/Salman_Rushdie).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu