Blogul ratiunii, un site de (dez)informare politica si culturala: Guvernul României...

Declaraţiile de presă ale Primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu, la finalul întâlnirii cu primarul general al municipiului Bucureşti, cu primarii de sectoare, şi prefectul municipiului Bucureşti
Călin Popescu-Tăriceanu: Consider că Guvernul are o obligaţie suplimentară faţă de Bucureşti, pentru că Bucureştiul este, dincolo de cel mai mare oraş din ţară, capitala politică, administrativă, culturală şi economică a României. Prin urmare, responsabilităţile Guvernului sunt mult mai mari decât faţă de oricare alt oraş. Aici este creierul administrativ, politic şi economic. Ca atare, interesul ca oraşul să poată funcţiona corect, ca cetăţenii să trăiască în mod normal şi să nu fie sufocaţi de un trafic care este scăpat de sub orice control, de problemele legate de urbanism, pe care le întâlneşte Bucureştiul, pentru ca activităţile economice să se poată dezvolta normal, cred că este necesară o implicare a Guvernului.
De aceea, astăzi am discutat în principal de proiectele majore de infrastructură ale Bucureştiului: în primul rând, transportul subteran, metroul, dezvoltarea reţelei de metrou, legătura dintre Gara de Nord şi Aeroportul Otopeni, care va deveni din ce în ce mai necesară, precum şi celelalte soluţii care pot să ducă la descongestionarea traficului în Bucureşti, fie că este vorba de pasaje subterane sau de porţile de intrare de pe centura existentă a Capitalei, care urmează să fie complet modernizată şi extinsă la două benzi de circulaţie pe sens, în aşa fel încât să permită intrarea şi ieşirea traficului în condiţii cât mai bune.
Din discuţiile pe care le-am avut cu dl. primar general şi cu colegii domniei sale au reieşit şi alte probleme cu care se confruntă administraţia, iar rolul nostru este de a găsi soluţiile în colaborare pentru ca aceste probleme să fie rezolvate. De aceea am decis să constituim două grupuri comune de lucru: pe de o parte Guvernul, în care vor fi reprezentanţi ai Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, Ministerului de Finanţe, Justiţie, Ministerului Culturii şi Lucrărilor Publice, iar, pe de altă parte, administraţia locală. Aceste grupuri de lucru vor lucra, pe de o parte, pe proiectele tehnice de infrastructură şi dezvoltare urbană, şi celălalt grup de lucru pe problemele cu care se confruntă în momentul de faţă administraţia locală legată de statutul proprietăţii private. Sunt foarte multe mici enclave de terenuri private care împiedică proiecte importante la nivelul municipalităţii, fie că este vorba de spaţii verzi, de construirea de obiective sociale, pentru educaţie, etc. Vrem să găsim o soluţie în comun pentru ca Bucureştiul să se poată dezvolta în mod normal şi să nu fie blocat de cauze artificiale.
Abordarea pe care am făcut-o astăzi cu administraţia locală a fost aş spune golită de orice componentă politică. Cred că pentru ceea ce se numeşte administraţia locală a Bucureştiului, şi nu numai, în general recomandarea mea ar fi ca să lăsăm deoparte jocurile şi interesele politice, pentru a putea servi în interesul cetăţeanului. Şi mă bucur că în discuţia de astăzi nu am sesizat nuanţe polemice sau politice ci într-adevăr cu toţii s-au referit şi m-am referit numai la chestiunile care ni se par importante şi de perspectivă pentru oraş.
Sigur, că avem şi alte probleme care ţin de resortul guvernului şi al administraţiei care vor trebui şi ele abordate în câteva discuţii separate. Am să vă dau două exemple: în primul rând, solicitările primarilor de construcţie de grădiniţe. Bucureştiul este într-o situaţie extrem de critică, cu un număr insuficient de locuri în grădiniţe pentru copii. Şi, cum bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării are o dimensiune foarte consistentă, sunt convins că discuţia pe care o va avea dl. ministru Adomniţei cu primarii de sector va duce la identificarea soluţiilor corecte pentru continuarea lucrărilor sau începerea lucrărilor la grădiniţe noi.
De asemenea dl. primar general ne-a prezentat o problemă care este de interes major pentru Bucureşti şi cetăţeni, problema costului gigacaloriei, datoriile pe care le are RADET, regia care funcţionează în subordinea primăriei şi care furnizează energia termică la populaţie, datorii către electrocentrale. Mie mi se pare că, aşa cum se întâmplă în foarte multe locuri, cheltuielile publice nu suportă un control riguros. De aceea ne întâlnim cu costuri exagerate, fie în ceea ce înseamnă producţia de energie termică, fie în ceea ce înseamnă costurile pe care le înregistrează furnizorii de utilităţi în general, nu numai RADET. De aceea, i-am propus primarului general ca din partea Guvernului să desemnăm o firmă de audit la Întreprinderea de Electrocentrale Bucureşti, care furnizează energia termică, pentru a vedea care este structura costurilor şi unde se pot face reducerile necesare, în aşa fel încât costurile să nu fie împovărătoare pentru cetăţeni. Sigur că, trebuie să adaug, decizia pe care guvernul a luat-o în ceea ce priveşte subvenţiile pentru încălzire, ţinând cont de majorarea preţurilor la energia electrică şi la gazele naturale, care vor rămâne în vigoare. Această firmă de audit nu va anula decizia pe care noi am luat-o de a subvenţiona pentru categoriile sociale defavorizate costurile pentru energia termică, dar cred că este de obligaţia noastră să facem acelaşi lucru. Dl. primar o să vă prezinte care este acţiunea, decizia pe care Primăria o va iniţia în această chestiune, pentru că an de an ne întâlnim cu costuri din ce în ce mai ridicate, dar şi materia primă cunoaşte o evoluţie, din păcate crescătoare, care nu are cum să se reflecte în cost. Dar vrem să vedem dacă această majorare este corect reflectată în cost sau ni se ascund alte cheltuieli.
Am discutat şi alte probleme, cum ar fi: situaţia bazelor sportive din Bucureşti, pe care eu cred că ar fi corect să le trecem în administrarea Primăriei Generale sau a primăriilor de sector. Voi discuta cu Autoritatea Naţională pentru Sport, cu preşedintele acestei autorităţi, dl. Octavian Belu, cu privire la soluţiile juridice, legale pe care să le dăm acestor baze sportive în aşa fel încât ele să poate servi unui număr cât mai mare de cetăţeni; desfăşurarea activităţilor sportive şi de timp liber, şi totodată să poată să fie asigurate şi sursele necesare de investiţii, astfel încât ştranduri sau baze sportive foarte vechi din Bucureşti să fie aduse la un minim standard de dotare, conform aşteptărilor tuturor celor care le utilizează.
O ultimă chestiune la care doresc să mă refer este transportul public în zona suburbană Bucureşti - Ilfov. Am căzut de acord cu dl. primar general ca această problemă să fie rezolvată. Dl. primar general mi-a spus că urmează ca, îndată ce problema licenţelor de transport va fi rezolvată, practic la 1 septembrie se va rezolva sau se va relua transportul suburban. Mie mi se pare că acest transport între Bucureşti şi Ilfov este important din punct de vedere economic, pentru că permite locuitorilor din zona suburbană să aibă acces la locurile de muncă din Bucureşti. În Bucureşti suntem confruntaţi cu o criză de forţă de muncă. Dar sigur că nu numai aceasta este problema pe care o rezolvă transportul public. Sunt copii care vor să meargă la şcoală, cetăţeni care vor să vină în Bucureşti pentru a-şi rezolva problemele de ordin administrativ, etc. Deci, eu cred că este necesar - şi aici eu am făcut apel la posibilităţile mai mari ale Primăriei Bucureştiului în raport cu Ilfov -, de a asigura o soluţie pe termen lung pentru acest transport, alături de formele de transport privat care trebuie să fie concurenţiale, dar care trebuie să respecte şi condiţiile de siguranţă ale traficului, pentru că ceea ce se întâmplă în momentul de faţă, transportul asigurat cu microbuze improvizate, care sunt frecvent implicate în accidente de circulaţie, datorită lipsei unui control tehnic riguros, nu poate să ne lase indiferenţi. De aceea, cred că soluţia unui transport public asigurat de RATB este mult mai bună în comparaţie cu ceea ce se întâmplă în multe din traseele pe care ar trebui să le asigure, să fie acoperite de transport.
Ca o concluzie, mă bucur că am avut o discuţie utilă şi fructuoasă. Rămâne să ne mai întâlnim şi problema mare pe care o avem în vedere este aceea de a discuta pe baza Planului de Urbanism General, modul în care se dezvoltă Bucureştiul nu numai la nivelul traficului, dar şi al dezvoltării urbane. Rămâne ca o problemă foarte actuală şi acută ceea ce se numeşte zona metropolitană. Ea se poate realiza în mai multe feluri. Există posibilitatea creării unui sindicat al comunelor, Bucureşti plus localităţile învecinate. Când spun comune nu vă gândiţi la comune rurale, comune în sens de comunitate. Se poate gândi o formă mai elaborată, dar sigur că nu vreau ca acest proiect să fie promovat pe baza unei decizii unilaterale a guvernului, vreau ca acest lucru să fie în consens cu administraţia locală a Bucureştiului şi cu comunele şi oraşele învecinate deoarece Bucureştiul, pentru o dezvoltare de perspectivă, are nevoie să respire. Sigur că, şi aceste localităţi învecinate profită de pe urma dezvoltării Bucureştiului şi cred că este în interesul tuturor să ne coordonăm planurile şi acţiunile şi să se armonizeze proiecte. Altfel, nu avem decât o dezvoltare haotică, care ne va crea probleme suplimentare probabil în timp şi mă bucur că există receptivitate pentru acest subiect. Vă mulţumesc.

Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu i-a informat, la începutul şedinţei de Guvern, pe membrii Cabinetului despre întâlnirea pe care a avut-o ieri cu primarul general al capitalei şi cu primarii de sector.
Şeful Executivului a declarat că a avut o discuţie consistentă, fără elemente politice, despre soluţiile care trebuie adoptate la nivelul Bucureştiului.
Premierul Tăriceanu a afirmat că s-a luat hotărârea de a se constitui două grupuri de lucru, la nivelul Guvernului şi a primăriei. Aceste comisii vor lucra pe proiectele tehnice de infrastructură şi, respectiv, pe elementele de legislaţie.
Tot la începutul şedinţei de astăzi, primul-ministru a mai declarat, referindu-se la măsurile avute în vedere de autorităţile italiene privind identificarea persoanelor, că nu doreşte ca aceste măsuri să aducă atingere cetăţenilor români.
„Nu vreau ca aceste măsuri directe sau indirecte să aducă vreo atingere cetăţenilor români, care trebuie să fie trataţi ca oricare alt cetăţean european” a spus şeful Executivului.
Ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, şi Ministrul Internelor şi Reformei Administrative, Cristian David, au informat că se fac toate demersurile atât pe linie bilaterală, cât şi la nivelul instituţiilor comunitare, pentru ca măsurile şi acţiunile autorităţilor italiene să fie în concordanţă cu aquis-ul comunitar. Acestui obiectiv i-au fost dedicate inclusiv discuţiile pe care miniştrii români ai Internelor şi Justiţiei le-au avut în zilele de 7 şi 8 iulie la Cannes, în marja Consiliului JAI informal cu omologii lor italieni şi cu vicepreşedintele Comisiei Europene, Jacques Barrot.