Astezi se vor bucura de atenţie.

---

Dan Bălteanu, geograf şi academician
Mihnea Brumariu, compozitor
Radu Anton Câmpeanu, senator PNL Bucureşti
Mihai Dumitriu, deputat PSD Iaşi
Ion Iancuţ, artist plastic
Corneliu Pascu, senator PC Buzău
Doina Simionescu, artist plastic

Radu Anton CÂMPEANU
Nascut la 28 februarie 1922, la Bucuresti.
Studii juridice si economice la Universitatea Bucuresti.
Detinut politic intre 1947 si 1956.
Emigrat in Franta, in august 1973, revenit in tara imediat dupa Revolutie.
Fondator al Partidului National Liberal in 6 ianuarie 1990 - partid inregistrat la Judecatorie la 12 ianuarie.

In 1990, vicepresedinte al C.P.U.N., apoi vicepresedinte al Senatului, intre 1990 si 1992; primul candidat anuntat la Presedintie in 1990.


Mihai DUMITRIU
Date biografice:
* Data şi locul naşterii: 28.02.1949, Comuna Rediu Tătar, Jud. Iaşi;
* Stare civilă: căsătorit, 1 copil.

Studii şi specializări:
* 2003 - în curs - master Politici Educaţionale, Universitatea "Al. I.Cuza" Iaşi;
* 1967 - 1972 - Universitatea "Al. I.Cuza" Iaşi, Facultatea de Matematică;
* 1963 - 1967 - Colegiul Naţional Iaşi;
* 1956 - 1963 - Şcoala Generală Valea Lupului;
* 1986 - Certificat gradul didactic I, Universitatea "Al. I.Cuza" Iaşi, Facultatea de Matematică;
* 2004 - Certificare în "Modernizarea sistemelor de învăţământ inventica în educaţia pentru performanţa în competenţă", Institutul Naţional de Inventică, Iaşi;
* 2001 - Certificare în "Abilitare curriculară (matematică)" şi "Dezvoltarea relaţiilor comunitare", Proiectul: "EDUCAŢIA 2000+" în colaborare cu MEN;
* 1999 - 2000 - Certificare în "Management educaţional" - curs pentru directorii de unităţi şcolare, Centrul Regional de Resurse, Iaşi;
* 2001 - Certificare în "Managementul proiectelor de Cooperare Europeana", Agenţia Naţională Socrates în colaborare cu CCD Iaşi.
Activitate profesională:
* 1972 - 1987 - profesor matematică;
* 1987 - 1992 - director coordonator;
* 1992 - 1995 - inspector cu evidenţa pers. did. ISJ Iaşi;
* 1995 - 1997 - inspector şcolar gen. adj. ISJ Iaşi;
* 1997 - 2000 - director coordonator;
* 2000 - 2001 - primar, Comuna Rediu;
* 2001 - 2004 - inspector şcolar general ISJ Iaşi.
Funcţii, activităţi într-un partid politic:
* 2001 - prezent - vicepreşedinte Organizaţia Judeţeană PSD Iaşi;
* dec.2003 - prezent - vicepreşedinte al Asociaţiei Judeţene a Profesorilor Social Democraţi;
* iun.2003 - prezent - membru în Consiliul Naţional al Asociaţiei Profesorilor Social Democraţi;
* iun.2003 - prezent - membru în Biroul Executiv Naţional al Asociaţiei Profesorilor Social Democraţi;
* 1997 - apr.2004 - preşedinte al Organizaţiei comunale PSD din Rediu;
* apr.2004 - prezent - preşedintele Organizaţiei PSD Valea Lupului;
* 1996 - 2000 - consilier local în Consiliul Local al comunei Rediu;
* 2004 - 2008 - consilier judeţean în Consiliul Judeţean al judeţului Iaşi;
Funcţii, activităţi într-o organizaţie din administraţia publică centrală sau locală:
* 2001 - 2004 - Inspector şcolar general ISJ Iaşi;
* 1995 - 1997 - Inspector şcolar general adjunct ISJ Iaşi.
Asociaţii profesionale:
* membru SSM;
* membru fondator Asociaţia Profesorilor de matematică Florica C.Campan.
Activitate publicistică, ştiinţifică, în foruri academice:
* Probleme de matematică publicate în "Gazeta Matematică", în perioada 1980-1982;
* "Construcţia geometriei euclediene pe baza sistemului axiomatic al lui Choquet", Editura AS'S, Iaşi, 2001;
* Planificarea şi proiectarea unităţilor de învăţare - matematică de gimnaziu, Editura Eurocart, Iaşi, 2002;
* Concursul de matematică Florica T.Campan, Editura Sigma, Iaşi, 2003;
* Bacalaureat - teste grilă, Editura Leris, Iaşi, 2003;
* 101 + 1 Exerciţii şi Probleme de Maxim şi Minim tratate elementar, Editura S. Haret, Iaşi, 2003;
* "Rolul şcolii în instruirea permanentă", articol publicat în revista "Viitorul la pătrat";
* Lucrarea "Managementul proiectului", prezentată la Simpozionul Judeţean "Parteneriat în educaţie", 2 iunie 2003.

Corneliu Pascu
Date personale
Data naşterii 28.02.1941
Localitatea Codlea - Brasov
Starea civilă casatorit

Circumscripţia electorală în care a fost ales Buzău
Apartenenţa politică Partidul Conservator
Funcţii deţinute în Senat
Preşedinte Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală
Membru Grupul Parlamentar al Partidul Conservator ( P.C.)
Funcţii deţinute în Guvern
Mandate anterioare
Initiaţive legislative Caută
Intrebări
Interpelări
Amendamente acceptate la proiectele de lege si Constituţie
Intervenţii in plen
Activitate in teritoriu
Actiuni
Campanie strangere semnaturi pentru introducerea votului uninominal
Senatorul Corneliu Pascu a discutat
Consfatuirea judeteana a producatorilor agricoli
Senatorul s-a referit la modul de valorificare
Locuitorii comunei buzoiene Florica au fost racordati la reteaua de apa
Prin implicarea senatorului Corneliu Pascu
Activitate profesionala
Studii
Iasi
Specializari
Combaterea eroziunii solului
Curs de comert exterior
Specializare in Statele Unite ale Americii- Departamentul de agricultura
Activitate
Sef lot- Sef santier imbunatatiri funciare
Inginer sef Grupul de santiere Giurgiu Raznicesti
Director adjunct Trustul de constructii pentru imbunatatiri funciare
Director tehnic Antrepriza Romana de constructii imbunatatiri funciare
Director general Iridex Group
Activitate politica
Activitate
Membru Biroul Permanent
Alte informatii
Alte informatii
Vicepresedinte ARACO
Membru in Consiliul de Administratie Banca Romaneasca
Membru in Consiliul de Administratie SC ABC Asigurari-Reasigurari

Dan Bălţeanu


MIHNEA BRUMARIU

Mihnea Brumariu s-a născut în 1958 laTimişoara şi a urmat studiile muzicale la Bucureşti. In 1981 a absolvit Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, secţia compoziţie, la clasa prof. Aurel Stroe; la disciplina orchestraţie a studiat cu prof. Tiberiu Olah iar forme muzicale cu prof. Stefan Niculescu. A urmat cursuri de specializare sub îndrumarea luiYannis Xenakis, Zygmunt Krauze şi Paul Patterson. Incă din anii studenţiei, Mihnea Brumariu a fost distins cu Premiul de compoziţie "Dinu Lipatti" pentru lucrarea Concertino pentru pian şi orchestră (1978). In afara acestuia, în genul concertant a mai compus un concert pentru vioară, unul pentru violoncel şi un concert pentru clarinet şi orchestră (acesta fiind dedicat lui Aurelian-Octav Popa). In totalul de 120 de opusuri compuse până în prezent, autorul a abordat toate genurile muzicale. Muzicii de cameră i-a dedicat două cicluri: cel intitulat On y va cuprinde lucrări în care numărul de instrumente creşte progresiv, de la un instrument solo până la septet; în Kammermusik, diferitele combinaţii instrumentale pornesc de la solo şi ajung la formaţie cu 12 instrumente. Printre lucrările camerale mai importante enumerăm trio "Tre Benandanti", Bildungsseptet mit Klavier, Triotraktat, piesa pentru clarinet şi cinci violoncele "Es ist so" şi cea mai recentă lucrare, cea cu numărul de opus 120, Cvartetul nr. 6. In genul simfonic, a compus patru simfonii, dintre care a treia Glossa pe versuri de Eminescu, este cu cor şi orgă. In genul concertant mai amintim Dublul concert pentru clarinet şi corn şi Concertul pentru 16 cornişti şi orchestră, lucrare compusă în 1993, comandă de stat a Ministerului Culturii din Franţa. Cele două opere de cameră se intitulează Matca şi Psapho. Mihnea Brumariu a semnat, de asemenea, muzică de teatru şi de film.

"DER WERSCHWINDENDE KREIS"("CERCUL DISPĂRUT")

Cum văd eu ce e postmodern - o definiţie poate porni de la contradicţia dintre postmodernism şi modernism, deoarece deosebirile de opinii pot fi înţelese ca diferenţieri dintre două ere: era modernă şi cea postmodernă. Modernismul - drept curent cultural, se poate caracteriza evident în multe feluri, atât în artă, cât şi în arhitectură. Devine o credinţă în, sau de-a dreptul o teorie despre organizarea raţională, previzibilă şi transparentă a lucrurilor - deci, utopic. Postmodernismul diferă de modernism tocmai prin aceea că renunţă la acest ideal. Epoca postmodernă începe cu decăderea utopie - optimismul modern al progresului se revendică de la ştiinţă. Postmodernismul se află, în schimb, atât temporal, cât şi teoretic, dincolo de credinţa în progres. Pe de altă parte, postmodernismul poate însemna o formă de compoziţie, prin care unităţi sparte pot fi recompuse. În acest caz, era deconstrucţiei se răstoarnă în opus-ul ei. Această subiectivitate veselă, postmodernă, ar însemna deschiderea uşilor şi porţilor arbitrarietăţii subiectului. Decăderea "marii povestiri" nu împiedică povestirile mici şi mai puţin mici să facă parte din cotidianul nostru imediat. (Mihnea Brumariu)

Ion Iancuţ
Lumea artei lui Ion Iancut - personajele sale, reprezentate in tridimensional, modelate cu minutie de artizan, slefuite, fara intentia de a epata, pana la stralucirea aurului - este lumea sufletului sau. Complexa, rascolitoare prin umanitatea si dramatismul privirii, imbracata in taceri pline de sensuri, asteptari si sperante. Un univers ce masoara fie pulsul vietii de langa noi, fie viul legendelor si miturilor, sursa perpetua de inspiratie pentru sculptorul originar din Raducanenii Iasilor. In atelierul sau din Pache Protopopescu, personaje si compozitii mai vechi sau mai recente isi asteapta destinatarii. Numai ca "dupa '89 nu s-a mai cumparat nimic", imi spune. "Inainte mai cumpara statul o lucrare, doua, mai faceam cate o expozitie, se mai gaseau cumparatori de arta... Singura posibilitate de supravietuire pentru unii artisti ar fi sa predea in institutiile de profil, daca sunt buni pedagogi. Cred insa ca un lucru bun ar fi infiintarea academiilor libere, gen ateliere de lucru, in care sa fie pregatite tinerele talente, si in care sa-si poata continua activitatea, ca profesori, si artistii mai in varsta. Dar, deocamdata, nu vad nici o rezolvare. Noi tot asteptam sa se mai intample cate ceva - manifestari, expozitii internationale, care au darul de a te mai incuraja cat de cat. Oricum, sculptura se vinde greu. Mai lucrez desene si pasteluri. Ma bate chiar gandul sa ma apuc de pictura. Cred ca ne-am obisnuit sa traim cu foarte putin, ceea ce nu e bine, mai ales ca pentru un sculptor, care vrea sa faca lucrari de calitate, materialele - bronzul, lemnul - , regia atelierului costa foarte mult. Se mai gaseste, ce-i drept, cate un mecena care ne salveaza. De obicei, cumpara strainii, romanii mai rar. In rest, mergem inainte, cu gandurile si posibilitatile noastre si sa speram ca intrarea in UE va aduce o schimbare benefica si acestei meserii", continua Iancut. Poate acelasi Iancut care, pe parcursul a trei decenii, a creat in taberele de sculptura de la Magura, Lazarea, Arcus, Hobita, Casoaia, Burgas (Bulgaria), Soveja, Oarba de Mures, Dumbrava Sibiului, Leipzig (Germania), Apeldorn (Olanda), Otaru-Hokaido (Japonia), sculpturi nemuritoare. Pentru ca arta are statutul duratei. Iar artistii calitatea de a masura trecerea timpului, cu toate relele si bunele traite, prin operele create. Ion Iancut stie ce lasa si va lasa, cu pretul unui tribut care ne priveste pe noi, toti.Sursa: Curierul National, 3 Septembrie 2005 Autor: Veronica Marinescu

La mulţi ani!