Corespondenţă din Bruxelles de la Carmen DINU

---

Conferinţa "Un singur pamânt"
Cu ocazia Zilei Patrimoniului, eveniment organizat în toată Flandra şi la Bruxelles, Oficiul Român pentru Ştiinţă şi Tehnologie din Bruxelles şi Arthis – Casa de Cultură Belgo-Română organizează duminică 13 aprilie conferinţa cu tema "Un singur pământ", având ca invitat principal pe astronautul român Dumitru Prumariu. Cu acest prilej va fi prezentat filmul "The History of a Space Flight" (Istoria unui zbor în spaţiu) şi o expoziţie de fotografii inedite din spaţiu.
La 12 aprilie 1961, sarbatorita astazi ca Ziua Internationala a Cosmosului, Yuri Gagarin realizeaza visul omului de a zbura in cosmos. Primul astronaut român care îl va urma, Dumitru Prunariu, realizeaza aceasta experienta în 1981. În 1978, Dumitru Prunariu este selectionat pentru pregatirea unui zbor în spatiu, în cadrul programului Intercosmos. Rezultatele excelente pe care le-a obtinut de-a lungul celor trei ani de pregatire i-au permis sa realizeze calatoria în spatiu împreuna cu renumitul astronaut rus Leonid Popov. În mai 1981, cei doi astronauti au efectuat o misiune de opt zile în spatiu, la bordul capsulei Soyouz 40 si al laboratorului spatial Saliout 6. Pe parcursul misiunii, cei doi astronauti au efectuat experiente stiintifice în domeniul astrofizicii, radiatiilor cosmice, tehnologiilor spatiale, medicinei si biologiei spatiale. În 1985, Dumitru Prunariu devine membru al Asociatiei Exploratorilor Spatiului Cosmic care numara în prezent mai mult de 370 de astronauti, din 33 de tari. Între 1993 si 2004, este reprezentantul permanent al Asociatiei Exploratorilor Spatiului Cosmic pe lânga Comitetul Natiunilor Unite pentru utilizarea pacifica a spatiului extraatmosferic (COPUOS).
În prezent, Dumitru Prunariu este presedintele Consiliului de Administratie al Agentiei Spatiale Române si directorul Oficiului Român pentru Stiinta si Tehnologie de pe lânga Uniunea Europeana de la Bruxelles. Prunariu este coautor al mai multor carti despre zborul în spatiu si tehnologiile spatiului si, de asemenea, autor a numeroase comunicari stiintifice.

Condiţiile meteo afectează activitatea societăţilor europene
În 2007, activitatea a circa un sfert din societatile europene a fost afectata de capriciile vremii : furtuni, ploile torentiale cu vant, valurile de caldura, se arata intr-un studiu realizat de Atradius, leader al pietei europene de asigurari si credit, dat publicitatii la Bruxelles.
Daca in Belgia, numarul lor este de 27%, britanii « au suferit » si mai mult din cauza capriciilor vremii – 37 la suta din societati afirmand ca au fost afectate.
Principalele cauze de diminuare a activitatii sunt considerate ploile puternice – 41 la suta, urmate de valurile de caldura sufocante – 33 la suta din societati. Conditiile meteo dificile a determinat totodata o crestere a costurilor (51%) sau un impact negativ asupra cifrei lor de afaceri (43%). Cu toate acestea exista si societati (8%) – in speta cele care vand electrocasnice sau instalatii de climatizare - care spun ca vremea capricioasa a avut impact pozitiv asupra activitatii lor.
Studiul mentionat mai arata ca, circa 40 la suta din societati si-au luat masuri de protectie : au instalat echipamente adecvate in imobilele unde activeaza si au majorat cotele de asigurari. Studiul a fost efectuat in randul societatilor din Germania, Belgia, Franta, Italia, Olanda si Marea Britanie.

AgRo - România la Bruxelles
Parlamentul European gazduieste la Bruxelles, in perioada 31 martie – 2 aprilie, evenimetul romanesc "AgRo - la Roumanie. Traditions et Découvertes".
La deschidere vor participa Joseph Daul, presedintele grupului PPE-DE, Leonard Orban, Comisar European pentru Multilingvism, si Dacian Cioloş, Ministrul roman al agriculturii.
Evenimentul va reprezenta pentru deputatii europeni o ocazie de a cunoaste potentialul agriculturii romanesti si caracteristicile sale, dar si de a degusta produse traditionale romanesti si a asista la concerte sustinute de artisti romani. Initiativa organizarii evenimentului apartine eurodeputatului roman Constantin Dumitriu, membru al grupului PPE-DE.

Audierea Comisarului desemnat Androula Vassiliou
Comisia de mediu a Parlamenului European o va audia marţi, 1 Aprilie, pe Androula Vassiliou, desemnată de guvernul cipriot să îl înlocuiască pe Markos Kyprianou, nominalizat pentru funcţia de ministru de externe.
Vassiliou va raspunde, timp de trei ore, intrebarilor deputatilor europeni despre cariera sa politica, punctele de vedere privind Uniunea Europeana si proiectele sale pentru functia mentionata.
Vassiliou a fost desemnata de presedintele cipriot sa il inlocuiasca pe Markos Kyprianou, iar presedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a propus ca ea sa preia portofoliul acestuia. La audiere vor participa deputatii din comisiile mediu, sanatate publica si securitate alimentara; agricultura, piata interna si protectia consumatorilor.
La final, noul comisar va sustine si o conferinta de presa.

UE va avea o directivă cadru pentru deşeuri
Corespondenţă din Bruxelles de la Carmen DINU - Uniunea Europeana va avea, incepand cu 2009, o directiva cadru pentru deseuri, care va permite creearea de conditii mai decente de viata si munca pentru cetateni, prin implementarea unor sisteme de gestionare a deseurilor adaptate noilor cerinte de conservare a resurselor naturale, prin cresterea gradului de reciclare si valorificare a deseurilor.
In perspectiva adoptarii proiectului, aflat in procedura de codecizie (analiza in a 2-a lectura, in vederea obtinerii acordului politic), la Bruxelles a avut loc seminarul cu tema "Proiectul de directiva cadru deseuri", organizat de ESWET (Furnizorul European de Tehnologie pentru obtinerea energiei din deseuri), la care a participat si europarlamentarul roman Rovana Plumb. Aprobarea acestei directive se estimeaza a fi realizata sub presedintia franceza a UE (sfirsitul anului 2008).

Bugetul UE pe 2009: priorităţile PE
Corespondenţă din Bruxelles de la Carmen DINU - Comisia de buget a Parlamentului European a adoptat, săptămâna aceasta, la capătul a trei zile de dezbateri, două proiecte de raport privind bugetul UE pe 2009, incluzând priorităţile forului legislativ în perspectiva aplicării Strategiei de la Lisabona.
Astfel, raportul germanei Jutta Haug, privind cadrul si prioritatile bugetare pe 2009 ia in considerare toate schimbarile ce pot interveni in 2009, cu impact asupra bugetului comunitar: reechilibrarea puterii de decizie privind bugetul intre Consiliu si Parlament, clarificarea distinctiilor intre cheltuielile obligatorii si cele neobligatorii, precum si consecintele alegerilor europene din 2009 si incheierea mandatului actualei Comisii Europene. Noul Parlament ales in 2009 va trebui sa utilizeze noua procedura bugetara in vederea stabilirii bugetului pe 2010. Raportul Haug va fi votat in sesiunea din aprilie a PE de la Strasbourg, impreuna cu o rezolutie a grupurilor politice privind strategia politica anuala a Comisiei Europene.
Raportul polonezului Janusz Lewandowski, este consacrat orientarilor pe care deputatii doresc sa le dea cheltuielilor institutiilor UE in 2009, cu un plafon de 20 la suta din buget. Pentru PE sunt prevazute fonduri si pentru cele trei mari proiecte din 2009: centrul pentru vizitatori, centrul audiovizual si canalul PE de televiziune prin internet.
Proiectul de buget in ansamblul sau va fi dezbatut in sesiunea plenara din iulie.

Independenţa puterii judecătoreşti, în atenţia PE
Comisia de afaceri juridice a Parlamentului European a organizat la Bruxelles o audiere publică pe tema independenţei puterii judecătoreşti în statele membre ale UE, la care au participat înalţi magistraţi, avocaţi, profesori universitari de renume din Franţa, Italia, Spania, Belgia şi Marea Britanie.
Discuţiile au insistat asupra necesităţii funcţionării în statele membre a unor garanţii legislative care să ofere cadrele adecvate funcţionării independente a domeniului judiciar, privit în sens mai larg (care include nu doar judecătorii cât şi procurorii) şi respectiv a limitării influenţei politicului în justiţie. Au fost prezentate în acest sens modelele existente în diferite state membre ale UE cu avantajele şi dezavantajele lor.
In context, europarlamentarul roman Titus Corlăţean a pledat în favoarea revenirii, în România, la sistemul legiferat în 2004, prin care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) avea competenţa de a propune numirea procurorului general şi şefului Departamentului Naţional Anticorupţie (DNA) şi nu ministrul justiţiei, ca în prezent.
"Este nevoie de reviziure legislativă rapidă în România, care să reglementeze chestiunea influenţei politicului şi să asigure stabilitate în timp, oferindu-se garanţiile de independenţă puterii judiciare, în sens mai larg, dincolo de evoluţiile politice", a spus Corlăţean, care este prim-vicepreşedinte al Comisiei juridice a PE. In opinia sa, modelul actual nu este unul bun deoarece ministrul justiţiei, o componentă a puterii executive/politice, are această competenţă de numire.
De aceea, pentru înlăturarea riscului politizării activităţii parchetelor ar fi necesară o revizuire legislativă rapidă în România, potrivit lui Corlăţean. În acest sens, s-au pronunţat şi participanţii la reuniune, care au fost de acord că este necesară limitarea riscului de influenţă a politicului în activitatea parchetelor. Acest lucru se poate realiza fie prin trecerea competenţei de a face propuneri de numire a şefilor parchetelor la CSM, fie prin a oferi CSM dreptul de aviz conform care să fie respectat de către ministrul justiţiei înainte ca şeful statului să aprobe numirile.