Ministerul Economiei şi Finanţelor

---

Declaraţia ministrului Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian la masa rotundă “Reforma bugetului Uniunii Europene”

Stimate domnule Comisar,

Stimaţi reprezentanţi ai Comisiei Europene,

Stimaţi colegi,

Doamnelor si domnilor,

Buna dimineaţa si bine aţi venit la aceasta conferinţa, organizata cu sprijinul Reprezentantei Comisiei Europene in România, căreia doresc sa ii adresez mulţumirile noastre pentru eforturile depuse in organizarea acestui eveniment. Totodată, adresez calde mulţumiri reprezentanţilor Comisiei, care au acceptat invitaţia noastră de a participa la aceasta dezbatere.

Ca si Tratatul Lisabona, reforma bugetului comunitar reprezintă un element cheie în construcţia europeană cu efecte pe termen mediu şi lung, având implicaţii directe asupra cetăţenilor Uniunii. De aceea, dorim sa îi implicam in dezbaterea privind aceasta reforma pe reprezentanţii societăţii civile si ai mediului academic, si sunt incantat sa observ o participare atât de numeroasa a acestora la conferinţa noastră.

Prin publicarea in septembrie 2007 a documentului „Reformarea bugetului pentru o Europa in schimbare”, Comisia Europeana a lansat un proces de consultare generala, pentru a stimula dezbaterea deschisa asupra viitorului finanţelor Uniunii Europene, care se va încheia la 15 aprilie 2008. Dezbaterea este acum concentrată asupra principiilor care să stea la baza priorităţilor de dezvoltare a economiei şi societăţii europene pe termen lung. Cadrul general pentru acestea din urmă a fost stabilit prin Tratatul de la Lisabona, pe care România l-a ratificat deja şi care face parte din procesul mai amplu de modernizare a Uniunii Europene.

Până la încheierea consultărilor publice se aşteaptă ca majoritatea statelor membre să îşi fi exprimat un punct de vedere, contribuind astfel, potrivit intenţiilor Comisiei Europene, alături de opiniile exprimate de cetăţeni si mediul academic, la conturarea viitoarelor sale propuneri.

Ministerul Economiei si Finanţelor intenţionează sa supună spre aprobare Guvernului contribuţia României la dezbaterea publica privind reformarea bugetului comunitar.

Pentru România, procesul de reflecţie asupra reformei bugetului comunitar vine într-un interval foarte scurt de la aderarea la Uniunea Europeană. Evaluarea rezultatelor si efectului pe care aceste politici le pot avea asupra dezvoltării economice si sociale a României reprezintă o etapa importanta in decizia de a opta pentru o eventuala reorientare a finanţării comunitare către domeniile in care intervenţiile se vor fi dovedit mai eficiente si absorbţia fondurilor comunitare mai buna.

Având în vedere experienţa celorlalte state membre recent intrate în Uniunea Europeană, precum şi nevoile de dezvoltare ale României pe termen lung, pentru reducerea diferenţelor de dezvoltare faţă de media statelor membre din Uniune, România consideră că bugetul Uniunii Europene trebuie să asigure un echilibru între efortul necesar pentru depăşirea problemelor structurale şi accelerarea procesului de convergenţă, pe de o parte şi stimularea creşterii eficienţei şi competitivităţii Uniunii Europene pe plan mondial, pe de altă parte. În acest scop, viitorul buget european trebuie construit în baza unei strategii care să integreze şi să armonizeze diferenţele de dezvoltare existente, prin aplicarea principiilor de solidaritate şi echitate între toţi membrii Uniunii.

Totodată, suntem conştienţi de provocările cu care ne confruntam in prezent ca si membrii ai Uniunii Europene, precum efectele globalizării, schimbările climatice si securitatea energiei, schimbările demografice, migraţia, imbatranirea populaţiei, si ca trebuie sa identificam masurile necesare pentru a face fata acestora.

În ceea ce priveşte România, direcţia sa de dezvoltare pe termen mediu este determinată de convergenţa spre nivelul de dezvoltare economica şi socială din UE, iar politicile comunitare care pot contribui semnificativ în aceasta direcţie în România, aşa cum au contribuit şi în celelalte state membre, sunt Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună. Acestea trebuie eficientizate şi adaptate la contextul mondial actual şi consider că trebuie să rămână o prioritate a Uniunii Europene, având o valoare adăugată demonstrabilă.

Merita subliniat de asemenea faptul ca, dincolo de impactul sau pozitiv asupra dezvoltării statelor membre, a regiunilor si oraşelor, politica de coeziune oferă unele dintre cele mai vizibile beneficii pentru cetăţenii UE. Acest lucru ar trebui sa îl avem in vedere cu toţii in contextul dezbaterii actuale asupra viitorului UE si al nevoii de creştere a legitimităţii Uniunii.

Opinia României asupra celor doua politici prioritare menţionate anterior a fost deja exprimata prin documentele transmise instituţiilor comunitare, respectiv poziţia preliminara a României asupra viitoarei politici de coeziune a UE si poziţia României faţă de comunicarea Comisiei Europene privind controlul de sănătate/healthcheck al Politicii Agricole Comune (PAC).

In ceea ce priveşte partea de venituri ale bugetului comunitar, din perspectiva unui singur an de experienţa ca stat membru, România consideră că nivelul de finanţare a bugetului Uniunii Europene este suficient pentru atingerea unor obiective politice comune ambiţioase. Actualul sistem al resurselor proprii comunitare poate asigura suficienţa şi stabilitatea finanţării bugetului UE. Cu toate acestea, suntem de părere ca ar trebui soluţionata lipsa de transparenţă a sistemului actual, complex şi dificil de înţeles de către cetăţenii UE.

De asemenea, consideram ca o importanţă deosebită trebuie acordata distribuirii corecte a sarcinii contribuţiei între statele membre, ţinând cont de dezvoltarea lor economică, prin întărirea principiului echităţii în stabilirea viitorului sistem al resurselor proprii.

In incheiere as dori sa va multumesc inca o data pentru participare si asteptam cu interes opiniile dvs. in dezbaterile care vor avea loc in continuare pe aceasta problema de interes major.

Va mulţumesc pentru atenţie!

Declaraţiile ministrului Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, la Conferinţa Anuală de Achiziţii Publice 26 martie 2008

Varujan Vosganian:

Chestiunea legată de achiziţii ar putea sa pară doar o simplă procedură de natură tehnică şi noi să o judecăm ca atare. De fapt procedurile de achiziţii au o semnificaţie mult mai mare în economie, în primul rând pentru că acestea se situează, atunci când nu sunt făcute între instituţii publice, la graniţa dintre interesul public şi interesul privat. Ceea ce se petrece pe această graniţă a dat cele mai mari bătăi de cap autorităţilor române. Dacă în decursul anilor trecuţi a existat o ezitare a organismelor financiare internaţionale cu privire la climatul politic şi public din România şi la fenomenul de corupţie, ea s-a datorat şi mobilităţii, să-i spunem, a voiciunii cu care se petreceau tot felul de lucruri la această frontieră între interesul public şi cel privat.

Un alt lucru foarte important este acela că modul în care se derulează achiziţiile publice arată maturitatea instituţională a unui sistem. Din acest motiv, cred eu, ar trebui, studiind evoluţia achiziţiilor publice, a instituţiilor implicate, a nivelului legislativ şi a amplorii sale, să putem judeca dacă instituţiile statului român sunt sau nu aflate într-un stadiu de maturitate.

Un lucru deloc de neglijat este acela că sistemul de achiziţii publice este o condiţie necesară a unei execuţii bugetare şi în acelaşi timp este una dintre condiţiile de absorbţie a fondurilor comunitare.

La nivelul UE, atunci când discutăm despre execuţia bugetară şi despre modul în care se verifică acurateţea utilizării banilor publici există o preocupare pentru crearea unui sistem stabil care sa verifice modul in care aceşti bani sunt cheltuiţi. La nivelul UE se consideră că trebuie acordată o mai mare importanţă Parlamentelor naţionale în modul în care se urmăreşte cheltuirea banului public, ţinând cont, însă, că autorităţile care sunt implicate în acest proces, şi în România sunt legate de Parlament. În privinţa asta, eu socotesc că implicarea Parlamentului in procesul acesta este extrem de importantă, nu pentru că Parlamentul ar fi mai eficient decât Guvernul în ceea ce priveşte acest proces, însă, Parlamentul, prin compoziţia sa mai eterogenă permite o anumită transparenţă a procesului de achiziţii şi în acelaşi timp poate supraveghea procesul de achiziţii publice.

În ultimii ani a existat o activitate prolifică în ceea ce priveşte cadrul legislativ, dar am ajuns în cele din urmă la o formulă care să creeze un mod stabil de lucru şi, credem noi, eficient pentru aceste instituţii, care sunt în număr de trei. Avem Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, care este o autoritate publică în subordinea Guvernului, coordonată de Primul Ministru şi care formulează la nivel de concepte, la nivel de act normativ şi la nivelul procedurilor achiziţiile publice din România. Avem Unitatea pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice care are rolul de a verifica daca în timpul derulării procesului procedurile sunt îndeplinite. Mai este o a treia autoritate, care este extrem de importantă, din ce în ce mai importantă, şi anume, Comisia Naţională de Soluţionare a Contestaţiilor şi care, dat fiind că este cea care verifică sesizările şi stabileşte corectitudinea procedurilor s-a stabilit că este bine să se afle sub control parlamentar, şi dacă nu mă înşel, sub controlul comisiilor economice din cele două camere ale Parlamentului.

Consider că noi am exagerat puţin, din dorinţa de a crea o aparenţă cât mai mare de corectitudine, lărgind prea mult posibilităţile de contestare, fără să ne gândim la modul în care acestea pot fi absorbite de sitemul instituţional.

Încercând să luptăm împotriva corupţiei am îngreunat foarte mult procesul, astfel încât, la nivelul execuţiei bugetare, cel puţin, am avut numeroase oprelişti în derularea procesului investiţional din cauza numărului extrem de mare de contestaţii atât în ceea ce priveşte dotarea, de la aparatura medicală şi până la mobilier a sistemului public până la licitaţii care aveau în vedere, să spunem, construcţiile. Astfel de contestaţii, dat fiind capacitatea scăzută de soluţionare a comisiei respective s-au derulat extrem de dificil şi nu a existat nicio posibilitate de a-i sancţiona pe cei care făceau abuz de contestare doar pentru a-l şantaja pe cel care a câştigat sau pentru a spera în reluarea procesului de pe alte baze.

În privinţa asta am făcut câţiva paşi importanţi. Chiar săptămâna trecută am adoptat o Hotărâre de Guvern prin care am mărit cu 50% bugetul acestei comisii naţionale de soluţionare a contestaţiilor pentru a-şi putea mări numărul de comisii, iar eu am solicitat în acest sens reducerea timpului de soluţionare a contestaţiilor de la 30 de zile la 10 zile.

Şi vreau să spun public că sunt pregătit ca, în luna iunie, să mai alocăm o majorare, astfel încât practic să dublăm bugetul acestei Comisii naţionale de rezolvare a contestaţiilor. Ea devine acum cheia întregului proces. În clipa în care o contestaţie se va soluţiona în câteva zile, atunci cei care vor contesta probabil că vor fi mult mai puţin motivaţi să facă aceste contestaţii pentru că multe din aceste contestaţii sunt făcute, cum v-am spus, doar pentru a crea probleme, pentru a relua licitaţiile astfel încât cel care a pierdut poate câştiga sau să încerce, printr-o manevră în plan politic local, să reia procesul altminteri.

Acum, de pe poziţia ministrului Economiei şi Finanţelor, pot să vă spun că miza procesului de achiziţii publice este cu totul alta. Pot să vă spun că domnul Soviani v-a dat o cifră de 15% din PIB. Imaginaţi-vă că pentru un PIB de aproape 140 miliarde de euro (el poate fi între 132 şi 138 miliarde de euro, în funcţie de evoluţia cursului de schimb) suma este peste 20 miliarde de euro, ceea ce, comparativ, e cam cât era tot PIB-ul României la începutul anilor 90. Este o sumă enormă. Acest proces de derulare a achiziţiilor este cel care condiţionează atingerea obiectivelor strategice ale României. Vorbim de stiuaţia în care acum avem sume importante de bani. Problema este a ceea a eficienţei utilizării lor, care înseamnă şi promptitudine, şi corectitudine. Şi înseamnă şi alocarea către instituţiile vizate. În domeniul educaţiei, de pildă, am urcat de la 2 miliarde de euro în 2004, la 8,4 miliarde de euro în 2008, din care cea mai mare parte a sumei merge către investiţii. La Sănătate am crescut de la circa 2 miliarde de euro la 6 miliarde de euro. Diferenţele sunt enorme şi ele merg în principal către această procedură de achiziţii.

Şi o parte din fondurile europene se vor derula prin intermediul acestui proces de achiziţii publice, fapt care relvă gradul de maturizare a economiei româneşti, a societăţii româneşti în ansmblu.

Şi să vă mai spun un lucru. Trebuie să facem în aşa fel încât interesul public să nu intre în distorsiune cu interesul privat. Cel mai mult corupţia aici se localizează, între cele două tipuri de interese – şi e limpede de ce.

Fondurile europene sunt foarte interesante pentru corupţie pentru că procedurile sunt atât de complicate şi banii se dau doar în momentul în care se respectă anumite condiţii, încât cred ca absorbţia fondurilor europene va fi şi un barometru al modului în care România reuşeşte să se lepede de acest nărav care este corupţia.

Eu îmi manifest încrederea că sistemul de achiziţii publice este pe un drum bun. Încă nu am putut să rezolvăm toate problemele care decurg din acesta şi cred că punctul în care se strânge este la comisia aceasta de soluţionare a contestaţiilor. Dincolo de asta, eu am discutat cu cei care se ocupă de acest domeniu şi mi se pare că sunt persoane care pot gestiona procesul În timp, această autoritate va căpăta o greutate similară unor autorităţi precum Curtea de Conturi, chiar dacă ea nu are acţiune punitivă, ci are numai acţiune normativă şi de reglare, cred eu că, cu cât va trece timpul, această autoritate şi tot sistemul instituţional vor căpăta o semnificaţie tot mai mare şi trebuie să-i facem loc între noi pentru că este o garanţie că în România lucrurile se desfăşoară corect.

Nu este un gest de bunăvoinţă pentru că nu o facem din simpatie pentru cei de la această comisie, ci este o susţinere pe care noi o dăm în situaţia în care dânşii îşi îmbunătăţesc activitatea. Noi vom mai face o majorare a bugetului şi cred că mărirea numărului de comisii în mod obiectiv va duce la îmbunătăţirea activităţii. Noi nu contestăm calitatea acestor oameni, ci observăm că ei au mult prea multe cazuri de soluţionat faţă de capacitatea lor, motiv pentru care am hotărât să mărim numărul de comisii şi, în mod natural, dacă ei vor munci aşa cum au muncit până acum, lucrurile vor merge mai bine.

N-are niciun rost să fii suspicios cu nişte oameni fără să ai nicio dovadă, boala suspiciunii este una care pe mine încă nu m-a contaminat.

În data de 27 martie a.c. va avea loc la hotel Intercontinental, sala Rondă conferinţa pe tema reformei bugetului Uniunii Europene

În data de 27 martie a.c. va avea loc la hotel Intercontinental, sala Rondă conferinţa pe tema reformei bugetului Uniunii Europene la care va participa domnul ministru al economiei si finanţelor, Varujan Vosganian alături de domnul comisar Leonard Orban şi reprezentanţii Comisiei Europene. Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Reprezentanţei Comisiei Europene in Romania şi face parte dintr-un proces amplu de consultare publică la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, proces lansat odată cu Comunicarea Comisiei din septembrie 2007 “Reformarea bugetului pentru o Europă în schimbare”. Acest eveniment se adresează în principal societăţii civile şi mediului academic, reforma bugetului comunitar reprezentând un element cheie în construcţia europeană şi având implicaţii directe asupra cetăţenilor Uniunii. Programme

Schimbări aduse cecului, cambiei şi biletului la ordin

Guvernul a decis în şedinţa de miercuri, 26 martie 2008, modificarea şi completarea Legii nr.58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, permiţându-se astfel pe lângă procesarea manuală a acestora şi procesarea automată. Totodată, se reglementează procedura de prezentare electronică la plată a cambiei şi biletului la ordin, definindu-se mult mai clar cuprinsul semnăturilor de pe acestea şi se elimină foaia de prelungire şi referirile la verso-ul instrumentelor.

În aceeaşi şedinţă, Executivul a hotărât şi modificarea şi completarea Legii nr.59/1934 asupra cecului, care va permite, de asemenea, procesarea automată a acestora.

Din momentul asigurării cadrului legal, este necesară o perioadă de tranziţie de la modul de procesare actual, manual, la modul de lucru bazat pe transmiterea de imagini, estimată la cel puţin patru luni.

Aceste modificări sunt menite să reducă durata ciclului de compensare şi decontare, precum şi costurile de procesare a instrumentelor de debit, asigurând un nivel ridicat de securitate, în concordanţă cu cele mai bune practici în domeniu. Astfel, noul sistem ar urma să furnizeze servicii de plăţi operative şi eficiente pentru instituţiile de credit şi pentru utilizatori non-bancari.

Banca Naţională a României, Ministerului Economiei şi Finanţelor şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor au demarat, în cadrul Programului de Convergenţă şi în parteneriat cu reprezentanţii comunităţii bancare, un proiect special, constând în identificarea şi implementarea unei soluţii de procesare automată a acestor instrumente de plată, precum şi în adaptarea legislaţiei relevante.