Mircea Geoană după întâlnirea cu partide din zona ecologistă şi socialistă

---

Bună dimineaţa. Am avut o serie de întâlniri cu partide din zona ecologistă şi din zona socialistă de pe spectrul politic românesc, împreună cu colegii mei, Dan Mircea Popescu, Marian Sârbu şi Marius Lazăr. Am avut întâlniri cu Partidul Ecologist Român şi cu Partidul Verde şi de asemenea, cu Partidul Alianţa Socialistă şi cu Partidul Social Democrat ''Constantin Titel Petrescu''. Continuăm ceea ce am aprobat la Consiliul Naţional - încercarea de a coagula în parteneriat cu PSD şi în jurul PSD a unei platforme care să cuprindă toate sensibilităţile politice de la stânga, din zona socialistă, până la centru, în zona social-liberală şi ecologistă, care să permită partidului nostru şi partenerilor noştri prezenţi şi viitori câştigarea alegerilor parlamentare viitoare şi formarea, de ce nu, singuri, a guvernului viitor. Vreau să spun că suntem încurajaţi de răspunsul pozitiv pe care l-am primit din partea partenerilor noştri naturali.

Împreună cu aceştia, vom face în săptămânile următoare fie acorduri înainte de alegerile locale, fie, cel mai probabil, un acord politic după alegerile locale. Sunt de asemenea interesaţi să continuăm structurarea relaţiilor noastre cu mişcarea sindicală şi mâine vom semna cu CNSLR-Frăţia, partenerul nostru privilegiat din mişcarea sindicală, un acord între PSD şi această confederaţie sindicală, dintr-o nouă generaţie, aşa cum procedează în Europa social-democrată partidele socialiste, social-democrate, cu mişcările sindicale din ţările respective. Ţelul nostru comun este să avem în România un model social-european, ţelul nostru comun este să facem din România o ţară mai puţin polarizată, ţelul nostru este să îi ajutăm pe cei care au nevoie de sprijinul statului, să şi permitem celor mai tineri şi mai dinamici să se realizeze în viaţă, prin acces şi şanse egale la educaţie, la sănătate, la o viaţă de familie şi o viaţă cât mai decentă, într-o Românie europeană. Vom continua aceste dialoguri în perioada următoare şi cu alte structuri sindicale şi cu alte formaţiuni politice, pentru a putea să ne realizăm acest obiectiv. De asemenea, aş vrea să fac un comentariu cu privire la decizia Băncii Naţionale a României de a majora încă o dată, a treia oară într-un interval foarte scurt de timp, a dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale. În acest moment, Banca Naţională acţionează conform statutului său, pentru a stopa repornirea inflaţiei în România. Acest lucru este o măsură care din păcate, reprezintă singura soluţie pe care Banca Centrală o are la dispoziţie pentru a stopa inflaţiei, care deja a atins cote îngrijorătoare. Dar nu putem să nu constatăm că implicaţiile deciziei Băncii Naţionale vor conduce la o scumpire a creditului şi a costului banului în România.

Acest lucru va determina băncile comerciale să scumpească spre 12-13% rata dobânzii împrumuturilor pentru populaţie şi pentru afaceri, ceea ce va însemna, ca o consecinţă firească, încetinirea ritmului de creştere economică şi de asemenea, ceea ce am spus şi cu altă ocazie, dificultatea pentru un număr mare de români de a rambursa creditele pe care le-au angajat, în special în moneda euro sau în valută. De aceea, din punctul nostru de vedere, în acest efort conjugat pentru stoparea inflaţiei şi pentru păstrarea unui ritm de creştere economică important în România, lipseşte un partener şi acela este Guvernul României. Şi mai lipseşte un partener, ministerul Finanţelor şi Economiei. Este clar că în acest moment, singurul aliat al stabilităţii macroeconomice şi al păstrării şanselor de a avea inflaţie scăzută şi creştere economică în acelaşi timp este Banca Naţională a României. Din păcate, Guvernul României lipseşte cu desăvârşire din acest decor şi nu îşi îndeplineşte, în opinia noastră, sarcina de prudenţă şi de coerenţă politică macroeconomică şi de politică fiscală. Ceea ce am spus în urmă cu patru ani de zile, când programul, exclusiv fiscal, al Alianţei, a intrat în vigoare, începe să se îndeplinească - suntem în faţa eşecului politicii fiscale şi economice a puterii de dreapta şi în acest moment o spun cu părere de rău. România este în faţa unei perioade de turbulenţe economice şi cu riscuri de degradare a situaţiei economice şi sociale a ţării noastre. Aţi observat şi din interpretările analiştilor străini că România este considerată, dintre ţările emergente din Europa Centrală şi de Răsărit, cea mai vulnerabilă economie la şocurile externe. Nu putem să nu constatăm că în continuare vom avea un preţ al barilului la petrol în jurul a 100 de dolari şi ceea ce reprezintă un alt handicap pentru economia noastră, importul de gaz natural din Rusia la preţuri exorbitante, reprezintă, dacă vreţi, un fel de taxă Traian Băsescu care apasă asupra veniturilor populaţiei şi asupra economiei noastre. De aceea este un semnal de prudenţă şi de avertizare. Banca Naţională a făcut un gest pe care îl anticipam. Dar este un gest care are costuri în ceea ce priveşte creşterea economică, puterea de cumpărare şi nivelul social pe care cetăţenii României îl au.
De asemenea, Departamentul nostru de sănătate va avea astăzi o replică la ceea ce încearcă să facă în mod propagandistic, aşa cum ne-a obişnuit ministrul Sănătăţii. Este absolut penibil să vezi ministrul Sănătăţii cum se laudă cu efectele reformei în sănătate, când de fapt investim şi aruncăm bani în sănătate fără nici un fel de efect în viaţa şi în calitatea serviciilor publice de sănătate din România.