George Pruteanu

---

Cineva ocheşte românii şi le decimează fiinţa lor. Pentru mine, pierderea acestui profesor este are dimensiune de dezastru interior.
George Pruteanu: CURRICULUM VITAE

Născut în Bucureşti, 15 decembrie 1947. Părinţii: Paul Pruteanu şi Sofia Pruteanu • Facultatea de Litere (franceză-română), la Iaşi şi Bucureşti. • Doctorat în filosofie.• Nu a fost membru al PCR • Membru PNŢCD din noiembrie 1996 pînă în martie 1998¹. Membru PDSR (PSD) din februarie 2000². Membru PRM din septembrie 2003.

Pînă în 1989, a lucrat ca lector universitar şi, în paralel, ca ziarist (domeniul cultural) în presa cotidiană, apoi ca redactor în presa literară: Convorbiri literare, Cronica, Contemporanul. Activitatea principală a fost critica literară: din 1972 pînă în prezent (cu nesemnificative întreruperi) a deţinut rubrici fixe săptămînale de cronică literară.

După 1989, a lucrat ca:

-secretar general de redacţie la săptămînalul Expres;
-şeful secţiei "Cultură", apoi publicist-comentator la Evenimentul zilei;
-redactor-şef la săptămînalul Acum;

-este conferenţiar universitar; a predat sau predă la: Şcoala Superioară de Jurnalistică (1991-1999), la Universitatea Ecologică (1997-1999), la Universitatea “Hyperion” din Bucureşti (1996-prezent), la Universitatea “Andrei Şaguna” din Constanţa (1996-prezent), la Universitatea “Banatul” din Bistriţa (2000-2001), la Universitatea „Spiru Haret” din Bucureşti (2002-prezent);

-realizator al emisiunii TV Doar o vorbă să-ţi mai spun la "Tele 7 abc" (180 de “episoade”: 8 februarie-8 august 1995), apoi la "Pro TV" (365 de “episoade”: 15 septembrie 1995-15 septembrie 1996; apoi, sub denumirea Doar o vorbă săţ-i mai spun, la “TVR-1” (722 de “episoade”: 17 martie 1997-8 martie 1999); pentru această emisiune, a primit de două ori (1996 şi 1999) Premiul APTR (Asociaţia Profesioniştilor de Televiziune din România) şi premiul “Media” (pentru “cinci minute de televiziune”) (1997); emisiunea a fost întreruptă în 1999 la solicitarea puterii politice; (v. scrisoarea deschisă adresată, atunci, TVR); reluată în martie 2006, emisiunea a fost din nou întreruptă în iunie 2006 (v. memoriul adresat conducerii TVR);

-din 3 noiembrie 1996, senator (de Constanţa); preşedinte al Comisiei pentru Învăţămînt şi Cercetare a Senatului (1996-1998). Din 26 noiembrie 2000, senator (de Bistriţa-Năsăud), vicepreşedinte al Comisiei pentru Învăţămînt şi Cercetare a Senatului (pînă în sept. 2003); de la 1 septembrie 2004, secretar al Comisiei pentru Cultură, Artă şi Mass-media a Senatului (pînă la 28 noiembrie 2004). Prorector al Universităţii “Andrei Şaguna” din Constanţa. Vicepreşedinte al "ASTRA" („Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român”) şi preşedinte al Despărţămîntului Dobrogea al “ASTRA”. Preşedinte de onoare al Confederaţiei Sindicale “Spiru Haret”. Preşedinte de onoare al Confederaţiei Sindicale “Alma Mater”. Membru în Consiliul de Administraţie al TVR (oct. 2005-mai 2007).

Autor al unor amendamente substanţiale incluse în “Legea Învăţămîntului”.
Autor al unor amendamente substanţiale incluse în “Statutul Personalului Didactic”.
Iniţiator şi autor al “Legii pentru Protecţia Juridică a Limbii Române”.

Alte diplome, premii: • “Omul anului” (1997, pentru “fermitatea cu care apără limba română”). • Premiul “Ambasador” (1997, pentru “poziţia în apărarea demnităţii naţionale”). • “Diploma de Onoare a Societăţii Academice Hyperion” (1997, pentru “contribuţia deosebită adusă la propăşirea idealurilor culturale”). • Medalia de aur şi Diploma de excelenţă a Fundaţiei „Andrei Şaguna”.

Critic literar, eseist, traducător (din şi în franceză, din italiană: Baudelaire, Nerval, J.Renard, Eminescu, Dante ş.a.). A tradus Infernul de Dante Alighieri. Cronici literare (în rubrici fixe) din 1970 pînă azi; în ultimii ani, la Dilema. A susţinut un an (1998-1999), în Sala de Concerte a Radiodifuziunii, ciclul de conferinţe (radiodifuzate) “De la marea literatură la marea muzică”.
Rubrici fixe înainte de 1989: "Cronica literară", "Oameni de cuvînt", "Găuri negre în Galaxia Gutenberg", "Dialoguri în bibliotecă".
Rubrici fixe după 1989: "Veto", "Cărţile săptămînii", "Gogomănii şi gogoriţe", "Cronica literară de tranziţie", “Politica de luni”, “Exasperanţe”.

Cărţi: Petru Dumitriu: Pactul cu diavolul (Ed. Albatros-Dalsi, 1995) • Partidul şi partida – atitudini politice (Ed. Dalsi, 2000) • Cronica unei mari dezamăgiri – O istorie mediatică (Ed. Instititul European, 2000) • Feldeinţa călinesciană – studiu monografic (Ed. Andrei Şaguna, 2001); • Elemente esenţiale de tehnică mediatică (Ed. Andrei Şaguna, 2002)
• M. Sebastian sub vremi (Ed. Dalsi, 1998, colab.) • Cazul Eminescu (Ed. Paralela 45, 1999, colab.) • Iosif Sava, Radiografii muzicale (Ed. Polirom 1996, colab.)
• R. Ressler: Vînător de ucigaşi (Ed. FFPress, 1993, traducere)
Studii introductive, prefeţe la: P.Dumitriu, Extremul Occident (Ed. Univers, 1996, studiu introd.); L.S.Christensen, Beatles (Ed. Univers, 1996, prefaţa). Sub tipar: Doar o vorbă s-ă-ţ-i mai spun • Eseuri
În pregătire: Dialoguri în bibliotecă • Portretele unor idei • Dileme • Citind • Jurnal digital.

__________________________

1) Ruptura e provocată de poziţia senatorului G.P. în privinţa Ordonanţei 36 (G.P. solicita: 1. ca predarea Istoriei şi a Geografiei în şcolile minoritarilor să se facă în româneşte; şi 2. să nu se înfiinţeze universităţi DE STAT cu predare în limbi minoritare) şi a Ordonanţei 22 (V. Ciorbea să fie şi primar şi premier - senatorul G.P. nu a fost de acord cu acest caraghioslîc). ↑ 2) Senatorul G.P. a demisionat din pricina dezacordului său faţă de cîteva puncte din Legea de Modificare a Constituţiei, în special cel care, practic, introduce o a doua limbă oficială în România: limba maghiară. A votat împotrivă.

Iată un articol care îl prezintă pe George Pruteanu la el acasă

Pruteanu are casa cartilor

de Carmen Mocanu

Profesorul universitar, politicianul şi criticul literar George Pruteanu are casa plină de cărţi. Tocmai de aceea şi-a construit singur o bibliotecă pe care şi-a amenajat-o aşa cum a dorit.

Încă din copilărie, Pruteanu îşi cumpăra cărţi din economii. Cu timpul, pasiunea a crescut, iar acum are în casă zeci de rafturi unde ţine cărţile, atât în sufragerie, în dormitor, cât şi în hol.

"Am în jur de 20.000 de cărţi". Pentru că sunt atât de multe, le-a sortat "pe căprării". Biblioteca a fost montată în întregime de Pruteanu, cu ajutorul socrului. "Am cumpărat lemn de brad, l-am vopsit cu vopsea de ulei şi unde nu se îmbina perfect, mai puneam chit. Recunosc că m-am grăbit, dar aveam nevoie să fie gata repede". Întreaga "operă" a fost gata în trei zile. Fiind o persoană ocupată, Pruteanu preferă de multe ori să citească lucrări de pe Internet chiar dacă "lectura cea adevărată tot cea de pe hârtie rămâne", iar acest lucru îl poate aprecia şi motanul Bisisicul... (foto medalion)

Biblioteca, nu doar un corp de mobilier

Biblioteca e locul unde ne păstrăm şi citim cărţile, locul unde amintirile primesc o valoare aparte, locul unde ne refugiem ori de câte ori dorim un moment de linişte. (material realizat de Lavinia Bindiu - foto medalion, www.laviart.ro)

Şi de această dată, putem opta pentru un tip anume de bibliotecă: una contemporană, clasică, country sau chiar una în stilul propriu. O bibliotecă poate fi una complicată, din lemn masiv, sculptată sau doar din rafuri agăţate cu sfoară.

Amenajarea unei biblioteci are foarte multe în comun cu biroul, fapt pentru care o putem identifica foarte uşor cu acesta. O regăsim în camera de tineret sau chiar în living. Dacă însă ne permitem o cameră separată doar cu "funcţia" de bibliotecă şi loc de studiu, e bine ca aceasta să conţină mobilier special pentru depozitarea cărţilor sau a colecţiei muzicale de care dispunem, un colţ de studiu unde să regăsim o masă sau un birou.

Pentru a vă oferi mai multă căldură, spaţiul poate fi, de asemenea, amenajat cu un şemineu, o canapea confortabilă unde să ne afundăm în orele de studiu, tablouri sau rame cu poze.
Camera de studiu poate avea o nuanţă coloristică variată, de la alb, la roşu puternic sau chiar maro. Dar pentru a nu obosi ochiul, e nevoie să intervenim şi cu nuanţe ce se regăsesc în ramele de la tablouri sau din mobilă. Pastelurile sunt de asemenea binevenite.

În mobilierul unei biblioteci e bine să integrăm şi aparate audio-video pe care, de asemenea, trebuie să le alegem şi în funcţie de stiulul de mobilier folosit. Acestea vor aduce ambientul sonor de care este nevoie pentru a ne afunda liniştiţi în lectură.

Ceea ce e însă foarte important într-o bibliotecă e organizarea ei. Cu cât aceasta e mai bine structurată, cu atât, atunci când veţi dori să găsiţi o carte, un cd sau un dosar anume în biblioteca voastră, vă va fi mult mai uşor să reuşiţi. În acest sens, puteţi urma sfatul domnului George Pruteanu, ce şi-a ordonat volumele după colecţii. Vă dorim lectură plăcută!

Dumnezeu să-l ierte!