duminică, martie 02, 2008

Duminica celor sfinte

Sărbătorea: Sfîntul sfinţit Mucenic Teodot, episcopul Cirenei; Sfinţii Mucenici Isihie, Nestor şi Tribimiu; Sfînta fecioară Eutalia.
Sfîntul Sfinţit Mucenic Teodot a pătimit la anul 320, pe timpul lui Licinie, iar Isihie pe timpul lui Maximian, la începutul veacului al 4-lea.

Pericopa apostolica:

I Corinteni VIII, 8-13; IX, 1-2; Evrei VII, 26; VIII, 2; Evrei XII, 1-10

I Corinteni VIII, 8-13Capitolul VIII8. Dar nu mancarea ne va pune inaintea lui Dumnezeu. Ca nici daca vom manca, nu ne prisoseste, nici daca nu vom manca, nu ne lipseste.
9. Dar vedeti ca nu cumva aceasta libertate a voastra sa ajunga poticnire pentru cei slabi.
10. Caci daca cineva te-ar vedea pe tine, cel ce ai cunostinta, sezand la masa in templul idolilor, oare constiinta lui, slab fiind el, nu se va intari sa manance din cele jertfite idolilor?
11. Si va pieri prin cunostinta ta cel slab, fratele tau, pentru care a murit Hristos!
12. Si asa, pacatuind impotriva fratilor si lovind constiinta lor slaba, pacatuiti fata de Hristos.
13. De aceea, daca o mancare sminteste pe fratele meu, nu voi manca in veac carne, ca sa nu aduc sminteala fratelui meu. Capitolul IX1. Oare nu sunt eu liber? Nu sunt eu apostol? N-am vazut eu pe Iisus Domnul nostru? Nu sunteti voi lucrul meu intru Domnul?
2. Daca altora nu le sunt apostol, voua, negresit, va sunt. Caci voi sunteti pecetea apostoliei mele in Domnul. Evrei VII, 26Capitolul VII26. Un astfel de Arhiereu se cuvenea sa avem: sfant, fara de rautate, fara de pata, osebit de cei pacatosi, si fiind mai presus decat cerurile. Capitolul VIII2. Slujitor Altarului si Cortului celui adevarat, pe care l-a infipt Dumnezeu si nu omul. Capitolul XII1. De aceea si noi, avand imprejurul nostru atata nor de marturii, sa lepadam orice povara si pacatul ce grabnic ne impresoara si sa alergam cu staruinta in lupta care ne sta inainte.
2. Cu ochii atintiti asupra lui Iisus, incepatorul si plinitorul credintei, Care, pentru bucuria pusa inainte-I, a suferit crucea, n-a tinut seama de ocara ei si a sezut de-a dreapta tronului lui Dumnezeu.
3. Luati aminte, dar, la Cel ce a rabdat de la pacatosi, asupra Sa, o atat de mare impotrivire, ca sa nu va lasati osteniti, slabind in sufletele voastre.
4. In lupta voastra cu pacatul, nu v-ati impotrivit inca pana la sange.
5. Si ati uitat indemnul care va graieste ca unor fii: "Fiul meu, nu dispretui certarea Domnului, nici nu te descuraja, cand esti mustrat de El.
6. Caci pe cine il iubeste Domnul il cearta, si biciuieste pe tot fiul pe care il primeste".
7. Rabdati spre inteleptire, Dumnezeu se poarta cu voi ca fata de fii. Caci care este fiul pe care tatal sau nu-l pedepseste?
8. Iar daca sunteti fara de certare, de care toti au parte, atunci sunteti fii nelegitimi si nu fii adevarati.
9. Apoi daca am avut pe parintii nostri dupa trup, care sa ne certe, si ne sfiam de ei, oare nu ne vom supune cu atat mai vartos Tatalui duhurilor, ca sa avem viata?
10. Pentru ca ei, precum gaseau cu cale, ne pedepseau pentru putine zile, iar Acesta, spre folosul nostru, ca sa ne impartasim de sfintenia Lui.

Pericopa evanghelica:

Matei XXV, 31-46

Matei XXV, 31-46Capitolul XXV31. Cand va veni Fiul Omului intru slava Sa, si toti sfintii ingeri cu El, atunci va sedea pe tronul slavei Sale.
32. Si se vor aduna inaintea Lui toate neamurile si-i va desparti pe unii de altii, precum desparte pastorul oile de capre.
33. Si va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stanga.
34. Atunci va zice Imparatul celor de-a dreapta Lui: Veniti, binecuvantatii Tatalui Meu, mosteniti imparatia cea pregatita voua de la intemeierea lumii.
35. Caci flamand am fost si Mi-ati dat sa mananc; insetat am fost si Mi-ati dat sa beau; strain am fost si M-ati primit;
36. Gol am fost si M-ati imbracat; bolnav am fost si M-ati cercetat; in temnita am fost si ati venit la Mine.
37. Atunci dreptii Ii vor raspunde, zicand: Doamne, cand Te-am vazut flamand si Te-am hranit? Sau insetat si Ti-am dat sa bei?
38. Sau cand Te-am vazut strain si Te-am primit, sau gol si Te-am imbracat?
39. Sau cand Te-am vazut bolnav sau in temnita si am venit la Tine?
40. Iar Imparatul, raspunzand, va zice catre ei: Adevarat zic voua, intrucat ati facut unuia dintr-acesti frati ai Mei, prea mici, Mie Mi-ati facut.
41. Atunci va zice si celor de-a stanga: Duceti-va de la Mine, blestematilor, in focul cel vesnic, care este gatit diavolului si ingerilor lui.
42. Caci flamand am fost si nu Mi-ati dat sa mananc; insetat am fost si nu Mi-ati dat sa beau;
43. Strain am fost si nu M-ati primit; gol, si nu M-ati imbracat; bolnav si in temnita, si nu M-ati cercetat.
44. Atunci vor raspunde si ei, zicand: Doamne, cand Te-am vazut flamand, sau insetat, sau strain, sau gol, sau bolnav, sau in temnita si nu Ti-am slujit?
45. El insa le va raspunde, zicand: Adevarat zic voua: Intrucat nu ati facut unuia dintre acesti prea mici, nici Mie nu Mi-ati facut.
46. Si vor merge acestia la osanda vesnica, iar dreptii la viata vesnica.

2 comentarii:

Maria Barbu spunea...

Dragul meu prieten, ma faci sa ma simt un pic vinovata de faptul ca nu stiu ce e cu sarbatorile din calendarul ortodox. In afara de Paste, Sf. Maria si Craciun nu mai stiu aproape nimic. Ma risipesc ca o pulbere de stele in evenimentele zilei si uit sa celebrez evenimentele sprirtului sau poate ca e mai bine asa? Tu ce crezi?

Bibliotecaru spunea...

Cam de la această întrebare am plecat şi eu. De la această întrebare şi de la încă o mare mirare.
Marea ruptură în ceea ce credeam că ar fi credinţa mea a fost atunci când am aflat că Paştele nu are nici o legătură cu Iisus şi nici Crăciunul. Şi atunci mi-am spus, aşa nu se mai poate, cine sunt eu? Am descoperit că cea mai mare parte a "credincioşilor" reţin tradiţia, nu şi semnificaţia. Am mai descoperit că diferenţele dintre catolici şi ortodocşi nu sunt prea mari, ba nici diferenţele dintre creştini şi musulmani ori evrei... În final am văzut că nici budismul nu e tocmai diferit...
Şi atunci nu am putut să nu mă întreb, de ce atâta luptă, atâta ură...

Ceva şi mai de mirare, am aflat că sunt foarte mulţi sfinţi pentru meritele în luptă, uciderea aproapelui fiind un păcat pentru creştin, alţii sunt sfinţi prin mucenicie, prin suferinţă, printr-un fel de sinucidere...
Citind, poate superficial, nu-mi dau încă seama, am început să înţeleg altfel sistemul religios, biserica, mai filosofic, mai simbolistic.
Pe scurt, am început să înţeleg de ce mulţi intelectuali au fost cuprinşi de obsesia religiei.