Astăzi este o sărbătoare importantă pentru naţiunea maghiară, fraţii noştri din curbura Carpaţilor.
Ziua s-a încărcat artificial cu o presiune mass-media născută din conflictul politicienilor extremişti. Poate că uneori ar trebui să lăsăm politica să-şi ducă substanţa ei otrăvitoare şi fetidă spre alte zone decât urechile noastre iar noi să găsim prilejul de bucurie pentru a închina un pahar şi a gusta un cântec.
Guvernul României salută marcarea zilei de 15 martie, dată importantă în istoria naţiunii ungare. Ceea ce i-a unit pe români şi maghiari în 1848 a fost idealul de libertate. În 2008 ceea ce ne uneşte pe români şi maghiari sunt împlinirile dar şi obiectivele pe care cu toţii, cetăţeni ai României, ni le-am propus în noua noastră calitate de cetăţeni ai Uniunii Europene.
Armonia societăţii româneşti şi spiritul european al relaţiilor dintre cetăţeni constituie repere de care cu toţii avem nevoie pentru o viaţă mai prosperă. Normalitatea europeană a vieţii de zi ci zi trebuie să se reflecte şi în susţinerea şi afirmarea identităţii etnice, culturale a minorităţilor naţionale, dintre care comunitatea maghiară are un rol important în evoluţia societăţii româneşti.
Identitatea europeană a României este întărită de armonie etnică şi spiritul de solidaritate ce animă pe toţi cetăţenii noştri. Dezvoltarea comunităţilor locale de pe întreg teritoriul ţării noastre, seriozitatea şi responsabilitatea dovedite în gestionarea proiectelor de dezvoltare locală sunt atribute ale unei conduite europene ce trebuie si anime deopotrivă majoritate şi minoritate.
Reprezentanţii maghiarilor din România au avut şi continuă să aibă o contribuţie importantă la actul de guvernare şi la promovarea intereselor ţării noastre în Europa şi în lume. Rezultatele meritorii pe care reprezentanţii UDMR le-au obţinut în Guvern, în Parlament, în importante forumuri din ţară şi din Europa demonstrează că maghiarii din România au astăzi o voce respectată şi ascultată, cu oameni competenţi, care fac cinste ţării noastre.
15 martie este şi Zi Naţională a Republicii Ungare, ţară de care ne leagă viziunea europeană comună, ca membre ale aceleiaşi familii europene şi euro-atlantice.
Parteneriatul european dintre România şi Republica Ungară s-a reflectat pe deplin în cele trei ediţii deja ale şedinţelor comune ale Guvernelor ţărilor noastre. Ca ţări membre ale Uniunii Europene vom continua acest curs pozitiv al parteneriatului nostru, contribuim împreună la întărirea ţi afirmarea solidarităţii europene şi la succesul politicilor comune.
Relaţiile româno-ungare au devenit, în ultimul deceniu, un model în regiune. Am reuşit acest lucru prin eforturile autorităţilor, a societăţii civile şi în mod deosebit prin contribuţia reprezentanţilor comunităţii române din Ungaria şi a celei maghiare din România.
Ca în fiecare an de 15 martie, să afirmăm împreună, români şi maghiari, dorinţa noastră de a consolida spiritul deschis şi voinţa comună de a construi în armonie viitorul nostru european.
15 martie 2008
Călin Popescu-Tăriceanu
Onorată adunare!
Stimaţi târgumureşeni!
Maghiari de pretutindeni!
O sută şaizeci de ani constituie o vreme considerabilă în viaţa naţiunii maghiare ca şi în istoria Transilvaniei. După 15 martie 1848 am fost supuşi multor încercări: capitularea de la Şiria, execuţia martirilor de la Arad, apoi primul război mondial, Trianonul, nu mult după aceea un nou război mondial, holocaustul, ocupaţia germană, ocupaţia rusă, comunismul, naţionalizarea, cooperativizarea, iar aici, în Transilvania o necontenită dezmaghiarizare.
Trebuie să fie foarte bogată această naţiune, dacă ni s-au putut lua atâtea, dacă s-au pus ochii pe atâtea şi atâtea lucruri ale noastre. Ne-au pizmuit pentru viaţa celui mai mare poet al nostru, călăreţii cazaci ni l-au luat pe acest tânăr genial, l-au călcat sub copitelele cailor în porumbiştea de lângă Sighişoara. Şi totuşi a rămas al nostru. Ne-au luat, la Arad, viaţa celor treisprezece generali, gloanţele şi funia austriecilor ni i-au răpit, dar în zadar, căci de atunci ei au devenit şi mai mult ai noştri. Apoi au încercat să ne fure, aici, în Crângul Poştei, inimile şi sufletele martirilor secui, i-au ucis, dar ei au rămas aici, cu noi. Şi a continuat aşa, neîncetat, aproape un secol şi jumătate. Trebuie că suntem foarte bogaţi, noi, maghiarii, dacă atâta amar de vreme ni se putea lua cu japca, neîncetat, câte ceva: o parte de patrie, păduri, pământuri, casele oamenilor, iar când bunuri materiale nu ne-au mai rămas, universitatea, şcoala, iar la urmă, şi limba. Cei mai tineri nici nu mai ştiu că aici, la Târgu-Mureş, ne-am trezit, până la urmă, brusc, „târgu-mureşeni”, se considera o răzvrătire chiar şi numai dacă în ziar se scria numele oraşului în limba maghiară: Marosvásárhely. În martie 1990 o masă înarmată cu bâte s-a năpustit asupra noastră fiindcă am cerut înapoi ceea ce ni s-a luat: limba maghiară şi şcoala maghiară. Şi, peste toate, ne-au luat şi lumina unui ochi al unuia din oamenii noştri de vază: András Sütő. Nimeni nu şi-a cerut, până azi, scuze, pentru asta, şi de-acum nici nu-i mai poate cere nimeni scuze, fiindcă de doi ani, iată, nu este cu noi, lipseşte şi de aici, de la această comemorare, la Monumentul Secuilor Martiri. Dar cei care atunci unelteau şi aţâţau în întuneric, stau şi acum pitiţi, nici până azi nu s-a aflat nimic despre adevăraţii făptaşi. Până şi cea mai sumbră acţiune teroristă este, de obicei, asumată de cineva, dar se vede treaba că pentru asta nici atunci, nici după aceea, nimeni n-a îndrăznit să-şi asume răspunderea. Mai devreme sau mai târziu se află totul, şi nouă nu ne este permis să uităm ce s-a întâmplat atunci, trebuie să ştim adevărul. Nu de dragul revanşei, ci tocmai pentru ca istoria să nu se poată repeta niciodată, ca urmaşii noştri şi urmaşii românilor să înveţe din cele întâmplate.
Fiindcă şi aici, la Târgu-Mureş, aici, în Transilvania, încet-încet se adevereşte că asuprirea, ura naţională nu duc nicăieri şi că zadarnic s-a încercat intimidarea noastră, fiindcă oricum, ceea ce a fost al nostru, am redobândit: nu doar pădurile, pământurile, casele, ci şi limba, cultura, şcoala, căci, iată de ani de zile există din nou liceul maghiar Bolyai în acest oraş.
Iar ceea ce nu am putut redobândi până acum, vom redobândi în viitor. Noi nu vom fi cetăţeni de rangul doi pe pământul nostru natal! În România trăiesc şi azi cel puţin un milion şi jumătate de maghiari, Transilvania este şi a noastră! Ardealul nu este exclusiv românesc, şi nici exclusiv maghiar, Ardealul este patria noastră comună. Trebuie să ştie asta toată lumea! Într-o Europă comună, în Uniunea Europeană fără frontiere, nimic mai firesc decât aceasta. La Bucureşti, în Parlamentul României încă nu se poate vorbi în limba maghiară, dar la Bruxelles, în Parlamentul European, deja se poate. De altfel se poate vorbi, acolo, din ianuarie 2007, şi în limba română, şi asta se datorează, printre altele, şi politicii consecvente a UDMR, fiindcă noi ne-am pronunţat de la început până la capăt pentru integrare, şi s-a dovedit că am avut dreptate, deşi integrarea nu ne-a rezolvat toate problemele şi deocamdată nici sărăcia nu e mult mai mică. Pensionarii care se luptă acum, la sfârşit de iarnă, cu cheltuielile de întreţinere, ştiu bine la ce mă refer. Dar prin aderarea la Uniunea Europeană ni s-a dat o şansă şi această şansă trebuie s-o folosim şi în beneficiul celor nevoiaşi.
Nimeni să nu mă înţeleagă greşit: nu vreau eu, neapărat, să vorbesc la Bucureşti, în Parlament, în limba maghiară, deşi nu s-ar prăbuşi cerul de la atâta, mai degrabă aş dori ca treburile, grijile noastre cotidiene să nu trebuiască să le rezolvăm acolo, ci aici, pe plan local. Din Bucureşti nu prea se vede în care stradă gropile sunt mai mari, care drumuri trebuie reparate, şi totuşi se vrea ca asemenea chestiuni să fie decise acolo. Deşi cine trăieşte aici, ia decizii mai bune, dacă este lăsat. Asta înseamnă autonomia!
Noi asta vrem! Nu să dezmembrăm ţara prin autonomie, ci să construim Transilvania, să dezvoltăm Ţinutul Secuiesc. Repet: noi ştim mai bine de ce e nevoie aici, decât cei din altă parte. Nu este întâmplător că anul acesta vrem din nou un primar maghiar pentru Târgu-Mureş, şi că un ditamai ministru s-a angajat în competiţia electorală. Este frumos şi util să fii ministru la Bucureşti, dar e mai important să fii primar la Târgu-Mureş! Este timpul ca cineva să şi facă ceva pentru oraşul acesta al nostru, nu doar să-şi bată gura de dimineaţa până seara.
Stimaţi târgu-mureşeni!
Sărbătoarea şi aducerea aminte îşi au rostul numai dacă ştim să desprindem învăţămintele. Marea învăţătură a revoluţiei din 1848-49 constă tocmai în aceea că nimic nu ni s-a putut confisca definitiv. După cumplita epocă Bach a venit reconcilierea, şi cerul s-a înseninat din nou. Căci naţiunea maghiară e bogată: avem atâta dragoste de libertate, încât dăm din ea, cu dragă inimă, şi altora care eventual se simt bine şi în robie. Nouă nu ne-a fost dragă robia niciodată şi nici de-acum înainte nu ne va fi dragă. Nu doar robia noastră nu o tolerăm, ci nici pe a altora, a românilor, sârbilor, albanezilor, a niciunui neam.
S-a vorbit mult, săptămânile trecute, despre Kosovo. Noi nu obişnuim să facem pe grozavii, de obicei lăsăm lăudăroşenia, declaraţiile patetice în seama altora. Acum însă, când s-a declarat independenţa Kosovo, deodată am auzit numai bolboroseli şi bâlbâieli penibile din partea fanfaronilor noştri, ironizaţi, la vremea respectivă, şi de Sándor Petőfi, numai UDMR a afirmat răspicat: da, independenţa Kosovo trebuie recunoscută! N-a fost uşor, toţi s-au năpustit asupra noastră, am fost ameninţaţi şi cu puşcăria, dar iată, suntem aici!
Exemplul Kosovo trebuie bine înţeles. Acolo ar fi existat, altădată, şi altă soluţie, puteau cele două popoare să convieţuiască, în libertate, alegând să rămână împreună şi să nu se despartă. Dar n-au făcut-o, iar teroarea sângeroasă a majorităţii, iar apoi ura reciprocă, permanentă, a avut acest deznodământ. Istoria trecutului apropiat este, acolo, plină de sânge şi de lacrimi. Noi am trăit această experienţă în martie 1990 şi ştim ce înseamnă, după cum ştim că există şi soluţii paşnice pentru orice. Dar pentru asta nu numai cei aflaţi în minoritate, ci şi majoritarii au nevoie de înţelepciune. Cu poziţia noastră faţă de Kosovo am dorit să atragem atenţia tuturor asupra acestui lucru. Sper că mesajul nostru a fost înţeles.
Azi e sărbătoare, cea mai mare sărbătoare a noastră pentru că ea exprimă cea mai curată speranţă a noastră: dorinţa de libertate, egalitate, fraternitate. Mulţi şi-au dat viaţa pentru aceste idealuri, noi cel puţin să ştim să trăim pentru ele. Să trăim folositor şi inteligent, cu fidelitate faţă de cauza naţiunii, ataşaţi înţelegerii între naţiuni.
Vă urez un 15 Martie senin şi fericit!
MARKÓ BÉLA
Târgu-Mureş,
15 martie 2008
Vicepreşedintele executiv al UDMR, Borbely Laszlo, a declarat, sâmbătă, la statuia secuilor martiri din Târgu Mureş, în faţa a circa 5.000 de oameni strânşi să comemoreze Revoluţia maghiară de la 1848, că "nu există furtună care să-i împrăştie pe maghiari" de aici.
"Nu există furtună care să ne împrăştie pe noi de aici. Nu există furtună care să ne alunge din Târgu Mureş. Pentru că suntem acasă şi azi, pe furtună, aşa cum zice cântecul lui Kossuth, fiecare picătură a acestei ploi (în timpul rostirii discursului, a început să plouă, apoi a apărut din nou soarele - n.r.) să fie o binecuvântare pentru Târgu Mureş şi târgu-mureşeni. 1848 are mai multe mesaje pentru noi: eroism, capacitate de unitate, despre faptul că viitorul aparţine naţiunilor capabile de construcţie”, a spus Borbely.
Vicepreşedintele executiv al UDMR a afirmat că strămoşii au lăsat "porunca de construcţie”, iar viitorul aparţine naţiunilor capabile de construcţie.
El a arătat că maghiarii din Transilvania pot sărbători liberi, "cu capul ridicat şi mândri” această sărbătoare a maghiarilor de pretutindeni, pentru că au luptat pentru aceasta, în ultimii ani.
"Strămoşii ne-au lăsat multe, limba, cultura, pământuri, case, păduri, dar mai ales unitatea, porunca de construcţie. Trebuie să fim uniţi, dar nu numai în timpul sărbătorilor, ci în toate zilele, pentru că aici, în Târgu Mureş, trebuie să începem din nou să construim, să muncim aşa cum a făcut Bernady (Bernady Gyorgy a fost cel mai important primar maghiar al Târgu Mureşului, n.r.)”, a spus Borbely.
Liderul Uniunii a adăugat că oamenii trebuie să înveţe "din episodul martie 1990" – când a avut loc o confruntare interetnică între maghiari şi români la Târgu Mureş - că trebuie să lucreze împreună, ambele etnii, pentru ca acel eveniment să aparţină trecutului.
"În Târgu Mureş să avem o viaţă comună, să ne stimăm reciproc. În 1848 am fost europeni, am avut curajul să arborăm pe steagul nostru libertatea. Noi n-am plecat, numai graniţele s-au mişcat deasupra noastră. Apare şi soarele deasupra noastră. Am supravieţuit, suntem aici, suntem acasă şi totul depinde de noi. Avem ocazia, posibilitatea, să fim constructori ai viitorului, naţiunea a rămas în Bazinul Carpatic, pentru că în momentele mari ale istoriei a privit înainte şi a luptat. Acum trebuie să muncim pentru viitorul nostru”, a conchis Borbely.
Europarlamentarul Tokes Laszlo le-a cerut maghiarilor, în mesajul adresat acestora cu ocazia Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, să îşi acorde în acest an votul doar politicienilor care militează deschis pentru autonomie şi autoguvernare.
“La 14 aprilie, la Târgu Mureş va avea log Plenara Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania. E foarte important ca acest organism să aibă o influenţă asupra alegerilor, astfel încât maghiarii să-şi dea votul celor care militează în mod deschis pentru autonomie şi îşi asumă public ideea realizării autoguvernării comunităţilor maghiare”, a declarat, sâmbătă, într-o conferinţă de presă la Oradea, Tokes Laszlo.
De asemenea, Tokes a salutat înfiinţarea,“după patru ani de piedici neîntrerupte”, a Partidului Civic Maghiar.
“Acest eveniment echivalează cu crearea condiţiilor de pluralism politic şi în sânul comunităţii maghiare, precum şi a premiselor pentru desfăşurarea de alegeri libere şi în această comunitate. Ceea ce românii au de aproape 20 de ani, maghiarii vor avea abia de acum înainte”, a apreciat Tokes.
Europarlamentarul a afirmat că va păstra “aceeaşi distanţă ca şi până acum” faţă de ambele partide maghiare, dar a adăugat că, “în calitate de preşedinte al Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania”, ţine să mulţumească PCM “pentru sprijinul acordat ideilor de autonomie promovate de această formaţiune”.
“Vreau să transmit de 15 martie un mesaj tuturor maghiarilor din România. După părerea mea, nu se cuvine să ţină discursuri festive de ziua naţională acei politicieni care nu sunt devotaţi schimbării de regim, care citează din Proclamaţia din 1848 de la Pesta, dar ignoră Punctul 8 de la Timişoara. Spiritul Revoluţiei înseamnă să fi revoluţionar şi consecvent în toate manifestările, nu doar în acelea festive”, a spus Tokes.
Europarlamentarul şi-a reiterat invitaţia adresată UDMR la un dialog cu PCM, atât pe tema autonomiei, cât şi a unei eventuale colaborări electorale.
El a sugerat, însă, că dacă această colaborare nu va fi posibilă, va îndemna comunităţile maghiare să voteze în favoarea PCM.
UDMR nu vrea să dezmembreze ţara prin autonomie, ci să construiască Transilvania, să dezvolte Ţinutul Secuiesc, a declarat, sâmbătă, la statuia secuilor martiri din Târgu Mureş, în faţa a circa 5.000 de oameni strânşi să comemoreze Revoluţia maghiară de la 1848, preşedintele UDMR, Marko Bela.
"Nu vrem să dezmembrăm ţara prin autonomie, ci să construim Transilvania, să dezvoltăm Ţinutul Secuiesc”, a spus Marko.
Liderul UDMR a afirmat că Ardealul nu este "exclusiv maghiar, nici exclusiv românesc", ci este "patria noastră comună”.
Potrivit lui Marko, în România trăiesc cel puţin un milion şi jumătate de maghiari, iar Transilvania este şi a lor.
"Noi nu vom fi cetăţeni de rangul doi pe pământul nostru natal!”, a afirmat Marko Bela, adăugând că ceea ce comunitatea maghiară nu a putut redobândi până acum, va redobândi în viitor.
Preşedintele UDMR a adăugat că, deşi limba maghiară se poate folosi în Parlamentul European, nu acelaşi lucru se întâmplă şi în cel de la Bucureşti, iar el şi-ar dori mai degrabă ca, pe plan intern, grijile cotidiene să fie rezolvate pe plan local.
"Nimeni să nu mă înţeleagă greşit: nu vreau eu, neapărat, să vorbesc la Bucureşti, în Parlament, în limba maghiară, deşi nu s-ar prăbuşi cerul de la atâta, mai degrabă aş dori ca treburile, grijile noastre cotidiene să nu trebuiască să le rezolvăm acolo, ci aici, pe plan local. Din Bucureşti nu prea se vede în care stradă gropile sunt mai mari, care drumuri trebuie reparate, şi totuşi se vrea ca asemenea chestiuni să fie decise acolo. Deşi cine trăieşte aici, ia decizii mai bune, dacă este lăsat. Asta înseamnă autonomia!”, a spus preşedintele UDMR.
Totodată, el a arătat că localnicii ştiu mai bine de ce este nevoie aici şi nu este întâmplătoare candidatura unui ministru al UDMR la Primăria Târgu Mureş )Borbely Laszlo - n.r.).
"Este frumos şi util să fii ministru la Bucureşti, dar e mai important să fii primar la Târgu-Mureş! Este timpul ca cineva să şi facă ceva pentru oraşul acesta al nostru, nu doar să-şi bată gura de dimineaţa până seara”, a spus Marko Bela, spunând, în continuare, că aderarea la Uniunea Europeană a dat o şansă României care trebuie folosită şi în beneficiul celor nevoiaşi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu