Premierul Călin Popescu-Tăriceanu a participat astăzi, la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la o întâlnire cu reprezentanţii sectorului bancar, în cadrul căreia au fost explicate mecanismele de finanţare a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, program care va beneficia de o finanţare importantă din partea Uniunii Europene până în anul 2013.
Agricultura românească va avea la dispoziţie în următorii şase ani 10 miliarde de euro, fonduri europene, la care se adaugă cofinanţarea asigurată de Guvernul României, fonduri care pot fi utilizate în programe destinate modernizării agriculturii şi pentru dezvoltare rurală.„Doresc să mulţumesc băncilor pentru modul în care au răspuns acestei invitaţii, pentru interesul pe care îl arată programelor pe care Guvernul le promovează pentru modernizarea agriculturii”, a spus primul-ministru.
„Băncile sunt canalele cele mai bune prin care se pot derula aceste fonduri”, a adăugat premierul Tăriceanu, precizând că autorităţile guvernamentale negociază cu băncile condiţii avantajoase de creditare şi finanţare a potenţialelor proiecte, în aşa fel încât orice fermier să poată accesa în condiţii optime fondurile europene.
Primul-ministru a precizat că Guvernul va acorda o serie de facilităţi, care merg de la creditare până la garantarea de credite, având la bază succesul înregistrat de Programul SAPARD şi de Programul „Fermierul”.
„Vrem să folosim în continuare aceste bune practici şi să dăm agriculturii şansa de modernizare efectivă”, a subliniat premierul Tăriceanu.
Declaraţii de presă susţinute de primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Dacian Cioloş, şi ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosgania, la finalul întâlnirii cu reprezentanţii mediului bancar pentru promovarea Programului naţional de dezvoltare rurală
Dacian Cioloş: Am avut astăzi o întâlnire, la solicitarea noastră, cu reprezentanţii principalelor bănci din România care sunt interesate de agricultură. În cursul lunii februarie am avut şi întâlniri bilaterale cu unele bănci pentru a le explica mecanismele de finanţare pe care le gândim în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală. Odată acest program lansat am vrut să avem această întâlnire în comun pentru a consulta băncile în legătură cu interesul pe care îl manifestă pentru investiţiile în agricultură şi pentru a identifica mecanisme de comunicare între instituţiile statului şi bănci, pentru un acces mai facil al beneficiarilor la credite. Noi le-am prezentat facilităţile pe care Programul de Dezvoltare Rurală le oferă şi pe care le-am prezentat şi la lansarea programului, şi anume faptul că nu mai este nevoie de scrisoare de garanţie bancară din partea beneficiarului înainte de a-şi depune proiectul. După semnarea contractului el se va prezenta la bancă pentru a-şi negocia creditul. Beneficiarul va putea solicita un avans de până la 10% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Acest avans poate fi favorabil şi în modul în care banca calculează riscul de a acorda creditul şi a condiţiilor în care creditul este acordat.
O altă facilitate: beneficiarul poată să utilizeze ca gaj, ca garanţie, investiţia şi utilajele. Acest lucru a fost deja stabilit şi printr-un act normativ, printr-o Hotărâre de Guvern care a fost adoptată în această săptămână în Guvern. Am avut această discuţie cu băncile. Am stabilit să ne întâlnim periodic, de acum înainte, la acest nivel, pentru a analiza modul în care evoluează programul. Băncile urmează, în perioada următoare, să vină cu anumite produse bancare specifice adaptate Programului de Dezvoltare Rurală. Vreau să salut prezenţa domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu şi a domnului ministru de Finanţe. Este cred, un exemplu în plus în legătură cu interesul pe care Guvernul îl manifestă pentru a asigura nu numai o absorbţie a fondurilor, dar şi pentru a ne asigura că fondurile ajung şi la categorii de beneficiari care nu au beneficiat de Programul SAPARD până acum sau de alte fonduri europene.
Călin Popescu-Tăriceanu: Vreau să salut şi să-i mulţumesc, în acelaşi timp domnului ministru pentru iniţiativa pe care a luat-o astăzi de a organiza această întâlnire cu băncile care funcţionează pe piaţa românească. Doresc să mulţumesc şi băncilor pentru modul în care au răspuns acestei invitaţii, pentru interesul pe care îl arată programelor pe care Guvernul le promovează pentru modernizarea agriculturii. În perioada 2007 – 2013 agricultura românească va beneficia de 10 miliarde de euro care reprezintă fonduri europene, plus cofinanţarea asigurată de Guvernul Român. Aceste fonduri sunt destinate pentru modernizarea agriculturii şi pentru dezvoltarea rurală. Dar aceste fonduri trebuie folosite prin instrumentele specifice şi băncile sunt canalele cele mai bune prin care se pot derula aceste fonduri. Băncile joacă un rol extrem de important. Interesul nostru este să lărgim această bază în aşa fel încât fiecare fermier să se poată adresa în condiţii optime unei instituţii pentru a-şi asigura creditarea proiectelor pe care doreşte să le promoveze.
Noi acordăm o serie de facilităţi care merg de la creditare până la garantarea de credite. Programul SAPARD în agricultură a fost un mare succes, motiv pentru care am generat un al doilea program SAPARD românesc, denumit „ Fermierul ”, şi care şi-a dovedit utilitatea. Vrem să folosim în continuare aceste bune practici şi să dăm şansa agriculturii de modernizare efectivă. Răspunsul pe care îl avem pe programele cu finanţare europeană sau de la buget este unul foarte bun, ceea ce ne face să fim încrezători.
Discuţiile de astăzi cu băncile sunt dătătoare de speranţă că lucrurile vor merge în sensul bun, pentru că băncile s-au declarat foarte atrase şi interesate să participe la aceste programe. Aceste elemente reprezintă o parte din lucrurile pe care dorim să le facem pentru modernizarea agriculturii.
Am să îl rog şi pe domnul ministru Vosganian să anunţe câteva lucruri pe care le preconizăm în perioada următoare pe domeniile pe care le-aţi şi menţionat dealtfel la reuniune, cu câteva clipe mai înainte.
Vreau să îmi exprim speranţa că vom putea să folosim modelul pe care Ministerul Agriculturii l-a implementat şi pentru absorbţia altor fonduri europene. Mă gândeam chiar astăzi şi îi propuneam domnului ministru să-mi dea voie să iau o parte din echipă, cu care să facem un program asemănător pentru finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii. Nu este foarte încântat că îi luăm o parte din echipă, dar interesul general ne face să ne gândim la toate domeniile care trebuie să beneficieze de finanţări cât mai avantajoase, să folosim cât mai bine şi mai eficient fondurile europene.
Îl rog pe domnul ministru Varujan să intervină.
Varujan Vosganian: În atenţia Ministerului Economiei şi Finanţelor, în urma declaraţiei comune făcute de Guvernul României şi de Banca Naţională a României privind coordonarea politicilor de ţintire a inflaţiei, şi în urma consultărilor avute cu producătorii din agricultură şi cu patronatele din industria agricolă, pe care le-am avut împreună cu ministrul Agriculturii, a rezultat că responsabilitatea ministerului Economiei şi Finanţelor se poate îndrepta către două direcţii: creşterea eficienţei activităţilor agricole şi luarea măsurilor pentru preîntâmpinarea unor creşteri de preţuri pentru produsele alimentare. Aceste discuţii au avut loc acum două săptămâni şi astăzi sunt în măsură să vă prezint primele rezultate. Potrivit evaluărilor pe care le-a făcut Ministerul Economiei şi Finanţelor, împreună cu patronatele din agricultură, a rezultat că există trei posibile riscuri de creştere a costurilor şi a preţurilor în agricultură. Cel dintâi este legat de evoluţia preţurilor în domeniul energetic, gaz şi energie electrică. Cel de-al doilea risc este legat de evoluţia preţurilor în domeniul îngrăşămintelor chimice. Cel de-al treilea risc este legat de creşterea preţurilor la motorină.
În legătură cu prima chestiune, am comunicat patronatelor că potrivit evaluărilor pe care le-am făcut împreună cu Agenţia Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei a rezultat că în acest an evoluţia preţurilor la energie electrică şi gaz nu va afecta costurile în agricultură şi industria alimentară decât cu un procent mai mic decât 1%, ceea ce în contextul internaţional actual nouă ni se pare că este un procent care poate să fie suportat fără un impact asupra preţurilor finale. Evoluţia preţurilor la energie electrică şi gaz nu va duce în evoluţia costurilor la o creştere mai mare de sub 1% din totalul costurilor.
În legătură cu a doua chestiune legată de îngrăşămintele chimice: Guvernul a aprobat, într-o şedinţă de Guvern, o notă potrivit căreia se pot face reduceri de preţuri la mia de metri cubi de până la 40 de dolari pentru mia de metri cubi. Până în prezent acest nivel era de maxim 17 dolari.
Urmează ca împreună cu fiecare producător să se facă discuţii separate şi, în funcţie de mărimea producţiei, de sortimentele produse şi de situaţia fiscală a fiecărui producător, aceştia vor fi eligibili într-un procent care va varia de la producător la producător, în funcţie de un algoritm foarte clar şi care exclude orice avantaj pe care l-ar putea face un producător sau altul.
În baza acestei note şi în urma discuţiilor pe care le-am avut cu patronatele şi sindicatele din sectorul chimic, în această dimineaţă am fost informaţi că patronatele au încheiat un moratoriu prin care, într-o perioadă de 6 luni, timp în care împreună cu Ministerul Agriculturii vom face măsuri de restructurare, împreună cu patronatele în domeniul acestei industrii, preţul la îngrăşămintele chimice nu va creşte.
A treia chestiune este legată de motorină. Miercuri vom prezenta în şedinţa de Guvern o notă în care am asumat angajamentul de a propune cea mai favorabilă soluţie potrivit reglementărilor europene. Din perspectiva Ministerului Economiei şi Finanţelor, agricultura românească va avea clauza agriculturii celei mai favorizate în contextul UE. Noi, cei de la Ministerul Economiei, vom asigura finanţarea pentru ca preţul la motorină să fie avantajos pentru agricultură şi în acest fel să uşureze sarcina producătorilor agricoli. Mulţumesc.
O altă facilitate: beneficiarul poată să utilizeze ca gaj, ca garanţie, investiţia şi utilajele. Acest lucru a fost deja stabilit şi printr-un act normativ, printr-o Hotărâre de Guvern care a fost adoptată în această săptămână în Guvern. Am avut această discuţie cu băncile. Am stabilit să ne întâlnim periodic, de acum înainte, la acest nivel, pentru a analiza modul în care evoluează programul. Băncile urmează, în perioada următoare, să vină cu anumite produse bancare specifice adaptate Programului de Dezvoltare Rurală. Vreau să salut prezenţa domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu şi a domnului ministru de Finanţe. Este cred, un exemplu în plus în legătură cu interesul pe care Guvernul îl manifestă pentru a asigura nu numai o absorbţie a fondurilor, dar şi pentru a ne asigura că fondurile ajung şi la categorii de beneficiari care nu au beneficiat de Programul SAPARD până acum sau de alte fonduri europene.
Călin Popescu-Tăriceanu: Vreau să salut şi să-i mulţumesc, în acelaşi timp domnului ministru pentru iniţiativa pe care a luat-o astăzi de a organiza această întâlnire cu băncile care funcţionează pe piaţa românească. Doresc să mulţumesc şi băncilor pentru modul în care au răspuns acestei invitaţii, pentru interesul pe care îl arată programelor pe care Guvernul le promovează pentru modernizarea agriculturii. În perioada 2007 – 2013 agricultura românească va beneficia de 10 miliarde de euro care reprezintă fonduri europene, plus cofinanţarea asigurată de Guvernul Român. Aceste fonduri sunt destinate pentru modernizarea agriculturii şi pentru dezvoltarea rurală. Dar aceste fonduri trebuie folosite prin instrumentele specifice şi băncile sunt canalele cele mai bune prin care se pot derula aceste fonduri. Băncile joacă un rol extrem de important. Interesul nostru este să lărgim această bază în aşa fel încât fiecare fermier să se poată adresa în condiţii optime unei instituţii pentru a-şi asigura creditarea proiectelor pe care doreşte să le promoveze.
Noi acordăm o serie de facilităţi care merg de la creditare până la garantarea de credite. Programul SAPARD în agricultură a fost un mare succes, motiv pentru care am generat un al doilea program SAPARD românesc, denumit „ Fermierul ”, şi care şi-a dovedit utilitatea. Vrem să folosim în continuare aceste bune practici şi să dăm şansa agriculturii de modernizare efectivă. Răspunsul pe care îl avem pe programele cu finanţare europeană sau de la buget este unul foarte bun, ceea ce ne face să fim încrezători.
Discuţiile de astăzi cu băncile sunt dătătoare de speranţă că lucrurile vor merge în sensul bun, pentru că băncile s-au declarat foarte atrase şi interesate să participe la aceste programe. Aceste elemente reprezintă o parte din lucrurile pe care dorim să le facem pentru modernizarea agriculturii.
Am să îl rog şi pe domnul ministru Vosganian să anunţe câteva lucruri pe care le preconizăm în perioada următoare pe domeniile pe care le-aţi şi menţionat dealtfel la reuniune, cu câteva clipe mai înainte.
Vreau să îmi exprim speranţa că vom putea să folosim modelul pe care Ministerul Agriculturii l-a implementat şi pentru absorbţia altor fonduri europene. Mă gândeam chiar astăzi şi îi propuneam domnului ministru să-mi dea voie să iau o parte din echipă, cu care să facem un program asemănător pentru finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii. Nu este foarte încântat că îi luăm o parte din echipă, dar interesul general ne face să ne gândim la toate domeniile care trebuie să beneficieze de finanţări cât mai avantajoase, să folosim cât mai bine şi mai eficient fondurile europene.
Îl rog pe domnul ministru Varujan să intervină.
Varujan Vosganian: În atenţia Ministerului Economiei şi Finanţelor, în urma declaraţiei comune făcute de Guvernul României şi de Banca Naţională a României privind coordonarea politicilor de ţintire a inflaţiei, şi în urma consultărilor avute cu producătorii din agricultură şi cu patronatele din industria agricolă, pe care le-am avut împreună cu ministrul Agriculturii, a rezultat că responsabilitatea ministerului Economiei şi Finanţelor se poate îndrepta către două direcţii: creşterea eficienţei activităţilor agricole şi luarea măsurilor pentru preîntâmpinarea unor creşteri de preţuri pentru produsele alimentare. Aceste discuţii au avut loc acum două săptămâni şi astăzi sunt în măsură să vă prezint primele rezultate. Potrivit evaluărilor pe care le-a făcut Ministerul Economiei şi Finanţelor, împreună cu patronatele din agricultură, a rezultat că există trei posibile riscuri de creştere a costurilor şi a preţurilor în agricultură. Cel dintâi este legat de evoluţia preţurilor în domeniul energetic, gaz şi energie electrică. Cel de-al doilea risc este legat de evoluţia preţurilor în domeniul îngrăşămintelor chimice. Cel de-al treilea risc este legat de creşterea preţurilor la motorină.
În legătură cu prima chestiune, am comunicat patronatelor că potrivit evaluărilor pe care le-am făcut împreună cu Agenţia Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei a rezultat că în acest an evoluţia preţurilor la energie electrică şi gaz nu va afecta costurile în agricultură şi industria alimentară decât cu un procent mai mic decât 1%, ceea ce în contextul internaţional actual nouă ni se pare că este un procent care poate să fie suportat fără un impact asupra preţurilor finale. Evoluţia preţurilor la energie electrică şi gaz nu va duce în evoluţia costurilor la o creştere mai mare de sub 1% din totalul costurilor.
În legătură cu a doua chestiune legată de îngrăşămintele chimice: Guvernul a aprobat, într-o şedinţă de Guvern, o notă potrivit căreia se pot face reduceri de preţuri la mia de metri cubi de până la 40 de dolari pentru mia de metri cubi. Până în prezent acest nivel era de maxim 17 dolari.
Urmează ca împreună cu fiecare producător să se facă discuţii separate şi, în funcţie de mărimea producţiei, de sortimentele produse şi de situaţia fiscală a fiecărui producător, aceştia vor fi eligibili într-un procent care va varia de la producător la producător, în funcţie de un algoritm foarte clar şi care exclude orice avantaj pe care l-ar putea face un producător sau altul.
În baza acestei note şi în urma discuţiilor pe care le-am avut cu patronatele şi sindicatele din sectorul chimic, în această dimineaţă am fost informaţi că patronatele au încheiat un moratoriu prin care, într-o perioadă de 6 luni, timp în care împreună cu Ministerul Agriculturii vom face măsuri de restructurare, împreună cu patronatele în domeniul acestei industrii, preţul la îngrăşămintele chimice nu va creşte.
A treia chestiune este legată de motorină. Miercuri vom prezenta în şedinţa de Guvern o notă în care am asumat angajamentul de a propune cea mai favorabilă soluţie potrivit reglementărilor europene. Din perspectiva Ministerului Economiei şi Finanţelor, agricultura românească va avea clauza agriculturii celei mai favorizate în contextul UE. Noi, cei de la Ministerul Economiei, vom asigura finanţarea pentru ca preţul la motorină să fie avantajos pentru agricultură şi în acest fel să uşureze sarcina producătorilor agricoli. Mulţumesc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu