Primarul General Adriean Videanu a anunţat astăzi lansarea în dezbatere publică a proiectuui de Hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti privind aprobarea Planului General de Transport al Municipiului Bucureşti.
Alături de Primarul General, au oferit detalii asupra studiului dl. Gheorghe Udrişte – Director General Infrastructură şi Servicii Publice în cadrul PMB şi dl. Adrian Vîlcan, reprezentant al consultantului care a efectuat studiul pentru PMB.
Primarul General Adriean Videanu:
În programul de investiţii al Primăriei Municipiului Bucureşti pentru încurajarea şi dezvoltarea transportului public şi rezolvarea infrastructurii bucureştene, în 2006 am constatat necesitatea actualizării Master Planului de Transport JICA şi am lansat acest proiect - de realizare a unui nou plan general de transport al municipiului Bucureşti, care a fost accesat începând cu anul 2007. Este un program finaţat în proporţie de 85% din fonduri PHARE şi 15% din sursele municipiului Bucureşti.
S-a derulat în perioada 1 februarie – 30 noiembrie 2007, iar raportul final a fost revizuit, în urma discuţiilor interne, până la data de 15 ianuarie.
Scopul proiectului este acela de a actualiza Master Planul elaborat de JICA în 1998, din prevederile căruia aproximativ 85% au fost duse la îndeplinire de către municipalitate: dezvoltarea rutieră, arterele care vizează inelul principal, artere principale de circulaţie, managementul traficului, dezvoltarea terminalelor pentru transporturile de călători – Sf. Vineri, Sf. Gheorghe.
Din păcate, nu am reuşit - pentru că nu a fost în competenţa noastră - să facem nici un fel de progres în ceea ce înseamnă metroul, dar sper ca orgoliile la nivelul Municipiului Bucureşti să înceteze, pentru că fără metrou toate aceste măsuri sunt pe jumătate (dacă metroul nu acompaniază îmbunătăţirea condiţiilor de transport pe care le realizăm la nivelul RATB-ului).
Întregul program derulat în perioada 2005 – 2008 a avut la bază Master Planul JICA.
În momentul de faţă, avem Planul General pentru Transport Urban realizat de către un consorţiu de 3 firme: WSP Group din Marea Britanie, NEA din Olanda şi Universitatea Karlsruhe din Germania.
Prin acest plan de transport s-a creat un instrument de lucru care poate sta la baza tuturor deciziilor de dezvoltare a transportului în municipiul Bucureşti şi în zona metropolitană până în anul 2027.
Întregul plan general de transport este împărţit pe 2 etape principale: 2007-2013 şi 2013-2027, luând în calcul şi ciclurile de planificare bugetară ale UE, de compatibilitate a proiectelor noastre din acest punct de vedere.
Studiul este realizat la nivel strategic, la nivelul municipiului Bucureşti, Bucureştiul fiind împărţit în 80 zone corespunzătoare ariei administrative, 32 de zone care au ost cercetate sunt din judeţul Ilfov.
Au fost luate în calcul implicaţiile fiecărui judeţ, cu tendinţele de trafic pe care le aduce în Bucureşti, precum şi integrarea Bucureştiului ca şi capitală europeană în culoarele de transport europene.
S-a realizat un model de transport pentru municipiul Bucureşti, modelul de transport simulează generarea cererii de transport, distribuţia între zonele luate în considerare, distribuţia între modurilor de transport, fie cel public, fie cel privat, afectarea pe reţea şi estimarea impactului traficului prin relaţionarea diferitelor elemente care joacă un rol important în fiecare etapă.
Această cercetare s-a bazat şi pe intervievarea a 32 000 subiecţi, persoane fizice în Bucureşti şi un număr de peste 70 societăţi comerciale care au participat în acest studiu.
Acest studiu va reprezenta materialul director pentru întreaga politică de rezolvare a traficului, a transportului public sau privat în Bucureşti, dar şi a infrastructurii până în anul 2027.
Am dorit să menţionez câteva idei avute la elaborarea acestui Master Plan General de Transport, a acestui plan general de transport în Bucureşti.
Adrian Vîlcan, reprezentant WSP
Acest proiect a fost realizat de către un consorţiu de 3 firme: WSP din Marea Britanie, NEA din Olanda şi Universitatea Karlsruhe din Germania. Este un consorţiu care are o experienţă bogată în studii asemănătoare în Europa şi în alte continente. De exemplu firma WSP se ocupă de transportul pentru Londra, care este destul de complex şi pune multe probleme londonezilor la această oră. Am reuşit prin acest proiect să facem în aşa fel încât sistemul de transport să corespundă cererii de transport şi a publicului care utilizează transportul privat şi pe cel public.
Firma NEA din Olanda are o experienţă bogată în domeniu în toate ţările europene, inclusiv în Olanda unde realizează foarte multe studii de transport public.
Universitatea Karlsruhe este renumita prin Institutul de Transport, este o şcoală foarte bună în modelare în transporturi.
Gheorghe Udrişte, Director General Direcţia Generală Infrastructură şi Servicii Publice a PMB
Scopurile proiectului:
- de a reactualiza acel Master Plan JICA: municipalitatea a pus în aplicare principalele proiecte în ceea ce priveşte reabilitarea şi medernizarea infrastructurii în ultimii ani;
- de a defini strategia de dezvoltare a sistemului de transport, atât public cât şi privat, pentru municipiul Bucureşti în acele 2 etape (2008 – 2013, 2013 -2027).
Proiectul pune bazele unei abordări moderne conform cu standardele europene a problematicii transportului urban pentru municipiul Bucureşti. Acest plan va deveni un instrument de lucru care poate sta la baza tuturor deciziilor în ce priveşte dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii municipiului Bucureşti.
Componentele studiului sunt în număr de 5. În studiu se prezintă condiţiile existente prin acele măsurători care s-au realizat în oraş, modelează transportul şi prognoza cererii de transport, dezvoltarea transportului, Master Plan-ului şi scenariile de transport pentru următorii 20 ani, analiza cost-beneficiu a proiectelor care sunt incluse în Master Plan şi finalizarea Master Plan-ului prin acel program de implementare.
Determinanţii mobilităţii şi cererii de transport au fost populaţia, locurile de muncă şi veniturile, inclusiv produsul intern brut. S-a ţinut seama şi de gradul de motorizare şi de disponibilizarea utilizării autoturismului. Există o hartă cu zonificarea a celor 80 locaţii din oraş şi aria adiacentă (aria metropolitană).
Modelul de transport - simulează generarea cererii de transport, distribuţia între zonele luate în considerare, distribuţia între modurile de transport, afectarea pe reţea şi estimarea impactului traficului asupra mediului.
Modelul de transport estimează impactul dezvoltării sistemului de transport asupra:
• creşterii capacităţii de circulaţie a reţelei rutiere
• implementării proiectelor de infrastructură ca de exemplu pasaje sub- şi supra-terane, străpungeri, etc
• îmbunătăţirii transportului public, atât prin introducerea de noi rute/linii cât şi prin îmbunătăţirea performanţei pe rutele/liniile actuale
• implementării sistemelor inteligente de management de trafic
• măsurilor de politică fiscală, cum ar fi accesul pe bază de taxă în zona centrală şi tarifele transportului public
Proiecte recomandate:
- acele proiecte care vizează închiderea inelului principal de circulaţie al oraşului, unul dintre proiectele recomandate de Master planul JICA se află în plin proces de implementare (Pasajul Basarab)
- lucrări care vizează modernizarea pasajului de la Piaţa Muncii, similar cu ce realizăm în acest moment la Piaţa Obor,
- un nou pasaj în zona Iancului - Mihai Bravu, reconfigurarea pasajului şi a pieţei Victoria,
- un nou pasaj subteran care este in faza de elaborare, de studiu de fezabilitate din zona Grozăveşti până în Calea Rahovei,
- o străpungere în zona Progresului - Viilor,
- un nou pasaj subteran în zona Piaţa Sudului, care să subtraverseze Şos. Olteniţei dinspre cartierul Berceni spre Calea Văcăreşti şi spre zona Mihai Bravu,
- un pasaj suprateran în zona Splaiul Unirii cu Şos. Mihai Bravu în zona Dâmboviţei.
Primarul General Adreian Videanu a adăugat:
Ceea ce noi lăsăm moştenire municipalităţii nu este numai un Plan General de Transport.
Aceste proiecte sunt în diverse stadii de realizare: fie că au studii de fezabilitate realizate, fie că au documetele de urbanism realizate (pentru că toată acestă perioadă de realizare a acestui Plan General de Transport, ne-am consultat cu consultanţii noştri şi le-am demarat deja), astfel încât administraţia locală să nu mai piardă timp cu realizarea acestor studii, ci să treacă direct la implementarea lor în ideea de a câştiga timp.
Dl. Gheorghe Udrişte a amintit principalele concluzii ale studiului, materializate în de proiecte de infrastructură propuse a fi abordate de municipalitate:
Proiectele care au fost luate în considerare în cadrul scenariilor sunt grupate după cum urmează:
11 proiecte pentru completarea inelului interior, dintre care urmatoarele 8 proiecte până în anul 2013:
- Modernizare Pasaj Piaţa Muncii
- Realizare Pasaj Iancului – Mihai Bravu
- Reconfigurare Piaţa Victoriei şi a Pasajului Victoriei
- Pasaj Basarab
- Pasaj Subteran Grozăveşti - Răzoare - Calea Rahovei
- Străpungere Progresului - Viilor
- Pasaj subteran Piaţa Sudului
- Pasaj suprateran Splaiul Unirii - Şoseaua Mihai Bravu
5 proiecte pentru completarea inelului exterior, dintre care 4 proiecte până în anul 2013:
- Legătura între Splaiul Dudescu şi Şos. Olteniţei se află în faza de studiu de fezabilitate urmând a intra în proceduri de licitaţie,
- Lărgire Str. Luică şi Str. Turnu Măgurele (între Giurgiului şi Berceni)
- Străpungere între Str. Braşov şi Şos. Alexandriei cu supratraversare la intersecţie,
- Lărgire Str. Fabrica de Glucoză (aici urmează a fi adiţionat şi proiectul de lărgire a celuilalt bulevard Dimitrie Pompei care este paralel cu Str. - - - Fabrica de Glucoză.
20 de proiecte de străpungeri şi lărgiri de străzi, printre care:
- Lărgire străzi pe coridorul Buzeşti - Berzei - Vasile Pârvan - Haşdeu
- Modernizare şi lărgire la 4 benzi a şoselei de centură existente
- Legătura D-na Ghica şi Chişinău
- Pasaj suprateran Doamna Ghica - Colentina.
9 proiecte pentru a face legătura cu autostrăzile şi drumurile naţionale, dintre care 5 proiecte până în anul 2013, după cum urmează:
- Legătura dintre Splaiul Dudescu – Autostrada Bucureşti – Constanţa
- Legătura dintre Splaiul Independenţei – Ciurel şi Autostrada A1 Bucuresti – Piteşti
- Legătura Prelungirea Ghencea – Domneşti
- Legătura cu Bulevardul Timisoara
- Lărgire şi modernizare strada Berceni - Apărătorii Patriei cu pasaj peste calea ferată.
69 de proiecte pentru parcări subterane şi supraterane, printre care parcări subterane Gara de Nord, Piaţa Presei Libere, Piaţa Domenii, Piaţa Universităţii, Blvd-ul Magheru (Magazin Eva), s.a.m.d.
12 proiecte de management de trafic şi informare a utilizatorilor în trafic în domeniile:
- UTC (Sistem de Control al Traficului Urban)
- Extensie UTC la întreaga arie a Municipiului Bucureşti şi a Ariei Metropolitane
- Sistem de informare în trafic pentru parcări
- Dezvoltare web-site pentru informarea on-line a utilizatorilor asupra condiţiilor de trafic şi orarului transportului public.
10 proiecte de dezvoltare a locaţiilor park & ride: Depoul IMGB, Jilava, Băneasa, Otopeni, Păcii, Republica, Pantelimon, Pipera, Bucureştii Noi, Policolor.
10 proiecte pentru îmbunătăţirea siguranţei circulaţiei, printre care:
- Permiterea virajelor la stânga numai în anumite intersecţii care vor fi identificate ulterior prin implementarea Master Planului
- Implementarea sistemului de audit de siguranţă a circulaţiei pentru toate proiectele în infrastructura rutieră
- Implementarea programelor de siguranţă a pietonilor: mărirea numărului de treceri de pietoni, calmarea traficului în zone rezidenţiale, interzicerea parcării autoturismelor în apropierea trecerilor pentru pietoni, implementarea sistemelor de ITS
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu