Sunt demnitar, deci mai presus de lege

---

Din ciclul un demnitar este mai presus de bănuiala corupţiei, corupţia este la nivelul oamenilor muncii din fabrici şi uzine, clasa politică reface legea în România ca să facă din ei oameni mai egali decât noi.
Senatorii au decis, miercuri, că durata urmăririi penale nu poată fi limitată la şase luni, aşa cum prevedea un amendament la o ordonanţă de urgenţă de modificare a Codului de procedură penală, hotărâre adoptată în urma unei cereri de reexaminare formulată de preşedintele Traian Băsescu.

Legea de adoptare a ordonanţei, care a fost trimisă la promulgare, mai stipula că pentru faptele pentru care pedeapsa este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea mai mare de 15 ani, durata urmăririi penale nu putea depăşi un an, reglementare eliminată, de asemenea, de senatori.

Băsescu a arătat că, prin restrângerea duratei urmăririi penale, ar fi apărut riscul ca faza de urmărire penală să fie insuficient documentată, el apreciind că limitarea în raport de conceptul "termen rezonabil" impusă de CEDO este suficientă.

Tot la solicitarea preşedintelui, Senatul a eliminat din textul legii prevederea care stabilea că, în cazul reţinerii, avocatul din oficiu - care înlocuia apărătorul ales din cauză că acesta pleca şi refuza să efectueze apărarea - trebuia să aibă la dispoziţie cel puţin 24 de ore pentru pregătirea apărării.

Senatorii au acceptat, astfel, punctul de vedere al preşedintelui, potrivit căruia, o astfel de formulare ar fi făcut ca măsura reţinerii să nu mai poată fi luată dacă apărătorul ales al învinuitului sau inculpatului pleacă sau refuză să efectueze apărarea, în condiţiile în care apărătorul din oficiu ar fi trebuit să beneficieze de termenul legal de 24 de ore pentru pregătirea apărării.

Pentru rezolvarea acestei nereguli, senatorii au stabilit, la recomandarea Comisiei juridice, sesizate în fond cu cererea de reexaminare, ca avocatul din oficiu numit în condiţiile menţionate să beneficieze de un timp "rezonabil" pentru pregătirea apărării, care să nu depăşească, în cazul reţinerii, durata acesteia.

De asemenea, plenul Senatului a mai fost sesizat de Traian Băsescu că prevederile legii trimise la promulgare fac imposibilă interceptarea şi înregistrarea convorbirilor sau comunicaţiilor înainte de începerea urmăririi penale, aşa cum a rezultat în urma acceptării în Parlament a unui amendament care stipula că procurorul trebuie să anexeze la cererea sa o copie de pe rezoluţia de începere a urmăririi penale. Punctul de vedere al lui Băsescu a fost acceptat de senatori, respectiva reglementare fiind eliminată.

În cererea de reexaminare, preşedintele a susţinut că prin modificările aduse ordonanţei de către legiuitor că interesul public, social, de aflare a adevărului în cauzele penale şi de tragere la răspundere penală a celor presupuşi vinovaţi de săvârşire de infracţiuni, s-ar subordona interesului personal al celor cercetaţi sau judecaţi.
Cererea de reexaminare a fost adoptată cu unanimitate de voturi, după ce preşedintele de şedinţă, vicepreşedintele Senatului Doru Ioan Tărăcilă, a supus la vot prin ridicare de mână raportul Comisiei şi proiectul de lege.

Premierul Călin Popescu Tăriceanu a afirmat, miercuri, că doreşte ca o nouă lege a răspunderii ministeriale care să îi responsabilizeze pe miniştri, dar fără să îi lase "în voia abuzurilor politice" ale Preşedinţiei.
El a arătat că imaginea membrilor Guvernului a fost deseori afectată de anumite dosare, iar închiderea ulterioară a cazului după neconfirmarea acuzaţiilor nu a schimbat situaţia acestora.

Premierul Călin Popescu Tăriceanu a propus miniştrilor, în şedinţa de miercuri a Guvernului, înfiinţarea unei comisii de experţi independenţi care să elaboreze o nouă lege a răspunderii ministeriale.

"Ideea pe care vreau să o propun este să înfiinţăm o comisie de experţi independenţi şi care să propună o nouă lege a răspunderii ministeriale. Dacă vom face noi, Guvernul, această propunere, imediat se va spune că Executivul are interesul să-şi protejeze membrii în diferite situaţii. Nu este vorba de aşa ceva, dar este vorba de necesitatea ca în România să existe o lege a răspunderii ministeriale", a spus Tăriceanu.

Într-un comunicat transmis de Guvern se arată că, la începutul şedinţei Cabinetului, premierul i-a solicitat ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, să prezinte într-o lună o formulă de creare a unei comisii de experţi independenţi care să elaboreze o nouă lege a răspunderii ministeriale.

Premierul a informat Cabinetul că, în urma respingerii în Parlament a Ordonanţei de urgenţă care reglementa Comisia prezidenţială privind răspunderea ministerială, conflictele de interese din vechea lege persistă.

El a apreciat că este în interesul cetăţenilor şi a membrilor Guvernului să existe o procedură clară, imparţială, de responsabilizare a miniştrilor, dar că aceasta nu trebuie nici să lase loc abuzurilor politice care să afecteze buna funcţionare a Guvernului.

"Guvernul este, prin prisma efectelor deciziilor sale, cea mai importantă instituţie publică din România, luând decizii care afectează direct viaţa cetăţenilor", a spus Tăriceanu.
Liderul grupului PDL din Cameră, Cristian Rădulescu, a anunţat că PDL a sesizat, marţi, Curtea Constituţională în privinţa a două proiecte legislative adoptate săptămâna trecută, respectiv modificările aduse legii răspunderii ministeriale şi legii privind verificarea averilor demnitarilor.

El a susţinut că, în cazul Legii răspunderii ministeriale, au fost introduse verigi neprevăzute de Constituţie, respectiv primul-ministru şi ministrul Justiţiei, că a fost reintrodus integral articolul 16, care fusese declarat neconstituţional de Curtea Constituţională, şi că în noua formă a legii, adoptată de Camera Deputaţilor, nu sunt avuţi în vedere membrii Guvernului care nu sunt parlamentari, pentru care textul criticat nu prevede nicio procedură.

În ceea ce priveşte legea privind declararea şi controlul averilor demnitarilor, democrat-liberalii au acuzat că utilizarea expresiei "venituri nejustificabile" nu este conformă prevederilor constituţionale, fiind nevoie de înlocuirea ei cu expresia "caracterul ilicit al dobândirii".

Curtea Constituţională a decis, săptămâna trecută, că Ministerul Public va sesiza Camera Deputaţilor sau Senatul, după caz, pentru a cere urmărirea penală a membrilor şi foştilor membri ai Guvernului care la data sesizării au şi calitatea de deputat sau senator.

Subiecte legate de investiţii importante, precum Nokia la Cluj, trebuie gestionate de către Departamentul Naţional Anticorupţie (DNA) cu mai multă grijă din punct de vedere comunicaţional, pentru ca investitorii să nu fie "speriaţi" şi trimişi în altă parte, a declarat premierul Tăriceanu.

"Dacă asta este treaba DNA să-i investigheze pe speculanţii imobiliari, dacă au ieşit din cadrul legal, nu am niciun fel de problemă, dar altfel aceste subiecte trebuie gestionate din punct de vedere comunicaţional de către DNA cu multă grijă, pentru că în timp ce Guvernul face eforturi să atragă investitorii, nu cred că e rolul DNA să-i sperie şi să-i trimită în altă parte", a spus Tăriceanu.

El a arătat că DNA nu s-a ocupat şi de creşterea "peste noapte" a preţurilor la terenurile din Titu, unde Renault construieşte un centru tehnologic.

"N-am auzit ca DNA să se fi ocupat de acest lucru. Dacă procedăm în felul acesta, foarte mulţi care sunt cu investiţii şi vor să vină în România vor sta să se gândească de şapte ori şi, probabil, vor renunţa, pentru că nu doresc, din punct de vedere al imaginii publice, ca numele lor să fie asociat cu anchete, procuraturi şi care să dea impresia că nu respectă cadrul legal", a adăugat premierul.

Preşedintele CJ Cluj Marius Nicoară a anunţat, marţi dimineaţă, că pe adresa instituţiei a sosit o scrisoare din partea DNA, Serviciul Teritorial Cluj, prin care se cere prezentarea documentaţiei aferente începerii şi continuării negocierilor cu compania Nokia, materializată prin încheierea contractului de asociere.

DNA a informat, marţi, că Serviciul Teritorial Cluj face cercetări în privinţa împrejurărilor în care anumite persoane fizice sau juridice au cumpărat terenuri la Jucu înaintea relocării fabricii de telefoane.

Compania Nokia a început, în februarie 2008, producţia de telefoane mobile la fabrica din judeţul Cluj, unde va fi ansamblat modelul 1200 pentru pieţele din Europa, Africa şi Orientul Mijlociu.

Primarul Clujului Emil Boc a cerut, miercuri, tuturor politicienilor "să nu murdărească investiţia Nokia" cu interese politicianiste şi electorale, afirmând că venirea altor investitorii strategici la Cluj stă sub semnul întrebării, din cauza investigaţiilor DNA.