marți, martie 04, 2008
De ce se numeşte legea votului uninominal
Deputaţii au menţinut, marţi, la dezbaterile pe articole asupra legii privind introducerea votului uninominal, pragul electoral la 5% sau şase mandate de deputat şi trei de senator.
Deputaţii au respins amendamentul formulat de UDMR, susţinut şi de PC, care prevedea ca prag alternativ câştigarea a patru mandate de deputat şi două de senator.
Pragul electoral va fi de 5% pentru Camera Deputaţilor şi Senat sau, alternativ, pentru formaţiunile care nu au obţinut acest prag la nivel naţional, câştigarea a şase colegii la Camera Deputaţilor şi trei la Senat.
Deputatul UDMR Marton Arpad propusese ca pragul alternativ să fie câştigarea a patru colegii la Cameră şi două la Senat, susţinând că pentru câştigarea a şase plus trei mandate ar fi nevoie de aproximativ 85% din voturile minorităţii maghiare.
Amendamentul UDMR a fost respins de deputaţi, în favoarea propunerii Uniunii votând doar 37 de deputaţi.
Deputaţii PSD au respins propunerea UDMR, susţinând că scăderea pragului electoral ar favoriza intrarea în Parlament a prea multor partide şi ar duce la dificultatea formării unor grupuri parlamentare.
Marton Arpad a susţinut, în plen, că menţinerea pragului electoral la şase mandate de deputat şi trei de senator va crea o problemă Uniunii, dar şi ceilalţi parlamentari vor avea o problemă de rezolvat dacă UDMR nu va mai face parte din viitorul Parlament.
Ce mai rămâne din uninominal dacă condiţia de a accede a unui candidat este limitată de scorul partidului din care face parte?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
13 comentarii:
Nu este un uninominal pur ci un sistem mixt cu relele si bunele lui si oricum nu sunt UDMR axis mundi.
Păi eu înţeleg căi mixt, dar unde-i partea uninominală. Şi în sistemul actual poţi să fi votat uninominal în condiţiile în care candidezi independent, precum regretatul domn Iorgovan. Partea Uninominală este aşa de subţire...
Bibliotecarule vezi un banc cu votul uninominalul pe blog la Darius.Un anonim
Nu nu este subtire, caci toti dar absolut toti candidatii candideaza in colegiiuninominale unde se infrunta punctual cu alti candidati tot uninominali, fie ca sunt sustinuti de un partid fie ca sunt total independenti.
Desigur ca cei care sunt sustinuti de un partid trebuie sa aiba in vedere si programul acelui partid dar ei vin in fata electoratului cu moaca lor proprie cu ralizarile sau nerealizarile lor anterioare, electoratul nu este foaerte numeros 70000 ptr deputat si 140000? pte senator asa ca pot fi cunoscuti si intra in contact direct cu alegatorii in cateva mitinguri electorale pe televiziunile si radiourile locale si chiar sprijiniti si de partid la nivel national dar directionat spre colegiul respectiv.
Cei care nu castiga cu loc adica nu sunt primii in colegiul lor vor fi urmati in parlament nu neaparat de o clientela politica cum zicea aseara un idiot la RTv ci de cei care au iesit pe locul doi si nu chiar toti ci cei care fiind pe locul doi au fata de altul de pe locul doi dintr-un alt colegiu mai multe voturi deci daca ar fi un examen direct intra cei cu nota 10 si apoi unii din cei care au luat noua iar voturile tuturor acestora care intra cu noua sunt adunate de candidatii partidelor lor din toate colegiile deci cu cat sant ei mai bine plasati in colegii cu atat mai multi cu 9 vor intra.
Nu este destul de uninominal si in acelasi timp si de proportional? De fapt, s-a adjudecat sistemul ptr care am pledat eu, desi la referendum am votat ptr uninominalul in doua tururi care tot uninominal este.
Votul uninominal majoritar în două tururi de scrutin, da, este uninominal. Această versiune este uninominală în momentul în care măcar 50% ies din prima şi cealaltă jumătate pe liste. Ceea ce cred eu însă este că nu vor ieşi decât îm jur de 10 parlamentari din prima, uninominali, restul vor fi pe liste şi dependenţi de ordinea stabilită de şeful de partid.
Partea "naşpa" este că dacă un candidat are peste 50% dar candidează pe listele unui partid care nu trece de pragul electoral de 5%, acesta pierde postul. Este absolut absurd. Cu alte cuvinte, cât ar fi de tare un candidat de la PC, oricât de multe procente ar obţine, chiar şi 90%, nu are şanse decât dacă convinge tot partidul 5% din electorat. Ce candidat care ştie că va obţine 70% va risca să candideze pe listele unui partid în jurul unui prag electoral. El se va înscrie independent. Astfel, PC, PRM, UDMR, PIN... s-ar putea să aibă mulţi candidaţi independenţi şi multe ciurucuri pe liste. Va candida Cozmin Guşe pe listă de partid? Iată întrebarea. El ar putea găsi o zonă în toată ţara unde simpatia pentru el sa fie de peste 50%, dar în nici un caz nu va face cu PIN-ul peste 5%. Mai mult, în afară de Lavinia Şandru, ce personalităţi mai are PIN-ul, cine mai este cunoscut de la ei? De unde scoate PIN-ul încă 30 de candidaţi, să zicem, nume sonore? Dar PC-ul, are 30 de candidaţi care ar putea fi aleşi? PRM are 30 de candidaţi? Vom vedea.
Nu ai inteles.
Exact 50% ies din prima ptr ca sunt colegii in numar = cu 50% din cati deputati(senatori)sunt in parlament, si deci cei care castiga colegiile sunt exact cate colegii sunt.Acestia reusesc exact pe locul pe care au candidat. Iar pentru al doilea loc, fiecaruo colegiu ii corespunde un loc de parlamentar fara colegiu se bat cei care au iesit pe locurile doi in colegiile respective in varianta proportionala.Deci niste candidati aproape foarte buni, care au poate cu 2-3 sau doar cu cateva voturi mai putin decat primii claati voturi luate in competitia uninominala vor intra la randul lor si deci electorastul alege pentru uninominal si intra cei ce castiga direct uninominalul si cei de pe locul doi mai bine clasati dar si ca numar total functie de zestrea de voturi adunate de partid printoti candidatii sai uninominali. Este chiar asa greu de priceput?
Iar treaba cu un candidat formidabil cu 98% ala nu are decat sa candideze independent cum spui si tu sau la un partid mare si sa nu se incurce cu partide de 2 bani.
Foarte bine sa intre Vadim, Lavinia si Cosmin pe barba lor si sa-si reprezinte alegatorii si nu partidul de 2 bani.
Eu nu am înţeles chiar aşa. Se face un clasament cu ordinea procentelor.
Se face o prenumerătoare a câştigătorilor ţinând seama că dacă câştigătorul este independent, trebuie musai să treacă de 50%. Dacă nu trece de 50%, este exclus din joc. Cel cu procentul cel mai mare este declarat câştigător dacă partidul per ansamblu întruneşte condiţiile de mai mult de 5%, dacă nu, este sos afară din joc. Câştigător este candidatul cu cel mai bun procent dintre partidele care au trecut pragul. În acest moment deja candidatul depinde de partid, nu mai contează ce face el dacă partidul nu face nimic în rest. Practic cei care câştigă sunt aceiaşi cu cei din vârful listei din 2004, pentru că ori sunt aleşi pentru că au cel mai bun scor, ori sunt "aleşi" la repartizare.
Calculul pe trei pagini nu va permite nimănui aflarea candidaţilor fără a avea acces la programul BEC şi la datele fiecărei circumscripţii.
o sa mai verific cand am timp si-ti comunic rezultatul
Am verificat caci daca ma iau dupa ce crezi tu parea ca legea nu a mai ramas cu ce stiam, dar nu a ramas.
iti explic pe indelete desi am mai explicat acum niste luni dar se pare ca este greu:
1.sa zicem ca avem 100 de deputati(vorbim numai de ei)in parlament;
2.pentru a se alege acestia se organoizeaza 50 de colegii care acopera toata tara:
3. in fiecare colegiu candideaza numai unul de la un partid anume si cati independenti indeplinesc conditiile;
4. fiecare alegator voteaza intr-un colegiu si un singur candidat;
5. in orice colegiu dupa primul si singurul tur se alege obligatoriu un parlamentar si anume cel care a obtinut cel mai mare numar de voturi in mod relativ, adica nu conteaza cate, nu trebuie sa fie jumate +1, decat doar ptr independent care chiar daca e pe primul loc dar nu are 50%+1 da locului reprezentantului unui partid maxim de bine clasat9adica care-l urmeaza pe el sau pe el si pe alti independenti mai votati daca sunt).
Deci:
a. Pnl=30%; PSD =25% etc : castiga candidatul pNL;
b. Independent 51%, PNL 30% castiga independent;
c. Independent 40%, PNL 30% etc ,castiga PNL
S-a inteles?
Si astfel in faza asta prima s-au alocat 50 de locuri ptr cele 50 colegii adica ptr 50% din parlament strict nominal;
6. Restul de 50 de locuri se aloca partidelor adaugandu-se la ce acestea au castigat din prima un nr de locuri pana se satureaza dreptul lor dedus din alocarea proportionala, adica un partid care are dreptul prin proportionalitate la 35 locuri si a castigat 25 din prima la colegii va mai primi inca 10 care cine le ia pai primii 10 ca numar de voturi sau procent din cei care au iesit pe locul doi sau poate trei la cocursul uninominal dr probabil ca in general din cei de pe locul doi.
7. daca ar fi un uninominal cu doua tururi poate ca in turul doi nu iese primul ci al doilea prin redistribuiri de la cei iesiti din cursa asa cei mai apreciati in mod absolut ca vot pozitiv si nu negativ(poate ca Basescu in turul 2 a iesit si pe vot negativ) se aleg si nu-i de colo ca jumate din parlament sa fie preferatii de adevarat a eplectoratului plus inca 25 la suta din cei carora poate le-au lipsit cateva voturi ca sa fie ei pe primul loc plus pate pana la max 25 % si din aceea mai putin populari dar care si ei aduc o zestre de vot.
Ai inteles?
Această matematică vă iese pentru că folosiţi 100 de candidaţi la 50 de colegii, adică câte doi candidaţi la fiecare colegiul.
Vă pun eu o situaţie-problemă, nu ştiu dacă probabil dar posibilă.
Într-o circumscripţie 6 candidaţi_
1. 40%
2. 30%
3. 20%
4. 5%
5. 4,5%
6. 0,5%
Acum, dacă 1 şi 2 sunt independenţi, ei ies din ecuaţie, dacă 3 şi 4 sunt de la partide care nu depăşesc pragul electoral, ies din jocuri. Rămâne candidatul câştigător numărul 5 cu 4,5% şi candidatul numărul 6 care ar putea veni, cu 0,5%, prin redistribuire. Iată reprezentativitatea uninominală a acestei modalităţi de vot.
Dacă se ţinea neapărat să se împace şi capra si varza, trebuie sa se facă uninominal pentru deputaţi si pe liste pentru senatori. Din câte ţin minte primele sisteme democrate aveau un sfat al seniorilor şi unul al deputaţilor aleşi, camera lorzilor şi camera comună.
Eu mă gândesc la situaţiile hilare, dat fiind că vor fi mulţi candidaţi la fiecare circumscripţie sau colegiu, cum îi spune acum, dacă sunt 7 independenţi şi 10 candidaţi de partide. În cazul în care candidaţii de la partide nu obţin nici un vot iar independenţii nu pot face 50%, cine va fi acolo? Dumnezeu cu mila. Vor fi candidaţi de partid care nu au nici în clin nici în mâneca.
Exemplul tau este corect, dar intra in zona situatiilor exceptionale si nu acelea trebue sa ne obsedeze. Oricum aceste situatii exceptionale se pot rezolva. Eu am facut programe in Fortaran si Basic, stiintifice si dificile, cu multe IF-uri si desigur cand le testam, simulam chiar si cele mai improbabile situatii atat timp cat erau posibile(deci si ceva cum spui tu) dar se pare ca legiuitorii nostri nu sunt capabili de asa ceva, ar avea nevoie de niste programatori adevarati si legea ar putea fi amendata (nu e graba si caci eu sunt gata sa pariez ca situatia asta nu va aparea macar acum )pentru rigoare.
De exemplu locul celui cu 4,5% sa fie luat de cel mai bine plasat candidat necastigator de colegiu din partidul celui cu 4,5%.
Dar ce spui tu acum tine de blocajul cu orice pret(metoda sofistica) a ceva care nu e perfect, tocmai ptr ca nu e perfect si lasarea astfel in actiune a ceva mult mai imperfect, caci daca s-ar intampla ce spui tu, de fapt s-ar alege cineva nerelevant adica exact ce se intampla cu majoritatea celor ce se aleg acum pe liste.
In rest ti-am explicat ca legea stabileste exact jumate din nr de parlamentari oricare ar fi acela ca eligibil direct in colegii, adica obligatoriu in spatele fiecarui colegiu stau doi candidati.
O sa vezi ca suntem suficient de normali ca sa nu creem situatii hilare si tocmai de aceea s-a si pus garantia de 5 salarii restituibila daca dovedesti ca nu esti sony sau neserios. Unii zic iarasi intr-un exces de zel politicaly corect ca nu este constitutional asa. De data asta a devenit mai clar?
Daca mai ai exemple pundctuale mi-ar place sa le ridici caci ce faci tu este creerea unor If-uri la care legiuitorul nu s-a gandit.
S-au gândit, pentru că i-am auzit pe la TV, dar nu le pasă cu multe semne de întrebare, le-am mai spus-o şi eu, încă din vara anului trecut. Eu au vrut o lege care să fie cât mai apropiată de votul pe liste. Adevărata problemă este că nu contează deloc cum este votul atâta timp cât fondul uman din care poţi alege nu se schimbă. Am ajuns în stadiul în care politica este un fel de "toţi o apă şi-un pământ". Acum au fost toţi la putere, nimic nou nu se prevede... să-l alegem pe Becali numai pentru a vedea cum e şi cu el?
Adevărata soluţie este reformarea conceptului de partid politic, reaşezarea doctrinară... dar cine să facă reforma?
Stii ca Celine nu si-a ridicat niciodata cartea de alegator caci spunea el prostii sunt intotdeauna mult in majoritate si deci in democratie ei hotarasc, desigur din pacate nu a spus ca de fapt nu hotarasc nimic, caci fiind ei prosti sunt si perfect manipulati.
Trimiteți un comentariu