Briefing de presă susţinut de Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu

---

Călin Popescu Tăriceanu: Bună ziua. Aş dori să abordez două subiecte. Unul dintre ele a făcut, astăzi, obiectul discuţiei în şedinţa de Guvern: este vorba despre situaţia cetăţeanului român care a decedat în Polonia, Claudiu Daniel Crulic. Astăzi am solicitat, în şedinţa de Guvern, Ministerului Afacerilor Externe, ca până mâine dimineaţă să îmi prezinte o informare completă în legătură cu cazul lui Daniel Crulic. Am fost informat că, deja, la Varşovia se află o echipă a Corpului de Control a Ministerului Afacerilor Externe. În cadrul discuţiei pe care am avut-o astăzi, am cerut ministrului să îl recheme de la post pe consulul României la Varşovia, Ioan Preda. Am considerat, de asemenea, că se impune ca ambasadorul nostru la Varşovia, Gabriel Bârtaş, să fie convocat în centrală pentru a explica, pentru a informa în legătură cu modul în care ambasada a gestionat acest caz, a dialogat cu autorităţile poloneze, pentru a se stabili responsabilităţile în această situaţie. Consider că, în acest caz, există o responsabilitate partajată, o responsabilitate a părţii române: ambasadă, consulat, dar şi o responsabilitate a părţii poloneze. Vrem să ştim foarte clar fiecare parte cum s-a achitat de responsabilităţile care le revin. În ceea ce ne priveşte, nu putem accepta nici imobilism, nici birocraţie la nivelul consular atunci când este vorba de cetăţeni români aflaţi în situaţii limită, mai ales atunci când este vorba de acordarea asistenţei umanitare, indiferent care ar fi statutul acestor cetăţeni. După cum ştiţi, cetăţeanul Crulic fusese reţinut pentru cercetări. Este inadmisibil, din punctul meu de vedere, ca funcţionari ai statului român să trateze birocratic sau cu o minimă implicare un astfel de caz. Spuneam că este evident că există şi o anumită responsabilitate a autorităţilor poloneze. Vreau să ştiu exact ce s-a întâmplat şi de ce a trebuit să se ajungă în această situaţie limită. Trebuie să elucidăm ce s-a întâmplat acolo, ce nu a funcţionat între autorităţile române şi cele poloneze şi, cel mai important, în final, sigur că trebuie să stabilim cine este vinovat pentru că acest cetăţean român a murit.
Al doilea subiect pe care doresc să îl abordez nu a făcut obiectul unei discuţii în şedinţa de Guvern. Am văzut, astăzi, un articol într-unul din cotidienele bucureştene, despre achiziţia de avioane de luptă pe care Guvernul ar fi decis-o deja. Vreau să vă informez că guvernul nu a luat nicio decizie în această privinţă şi o decizie va fi luată numai pe baza unei analize temeinice care va fi făcută, în primul rând, la Ministerul Apărării, privitoare la caracteristicile tehnice, costurile de achiziţie şi de întreţinere. Şi, nu în ultimul rând, ca prim-ministru declar foarte limpede că mi se pare normal ca România să nu fie tratată numai ca o ţară care are obligaţia să achiziţioneze. Suntem membri NATO şi ai Uniunii Europene, dar avem şi propriile interese, interese economice care înseamnă, la o achiziţie atât de importantă din punct de vedere strategic, militar dar şi economic, o cheltuială imensă. Avem dreptul să ne uităm la consecinţele economice în cadrul economiei româneşti. Cu alte cuvinte, nu vreau să fim simpli cumpărători. Vreau ca economia românească să poată să contribuie la o astfel de achiziţie prin furnituri de echipamente, piese de schimb, să integrăm într-un fel produsul sau o parte din produs în industria românească, în aşa fel încât o parte din aceşti bani să aibă într-un fel şi un efect de antrenare pentru economia românească. Acesta este procedeul pe care îl practică toate ţările, în cazul unor achiziţii extrem de importante, nu numai de echipamente militare. Nu vreau să las impresia că este o decizie luată. Vă pot spune în plus, văzând experienţa anterioară cu achiziţionarea fregatelor din Marea Britanie, despre care presa a scris tone de materiale, că au fost aprecieri extrem de critice legate de faptul că s-au achiziţionat echipamente deja folosite. Sunt foarte reticent de a mai repeta o dată această situaţie în privinţa achiziţiei de avioane. Aşa cum am mai spus, nu trebuie să devenim lada de gunoi a Europei la maşinile vechi. Nu trebuie să ne punem iar în postura de a achiziţiona echipamente folosite, care au o durată de viaţă scurtă iar peste câţiva ani ne vom pune problema să cumpărăm altele. Este o vorbă românească veche care spune aşa: „sunt prea sărac ca să îmi cumpăr lucruri ieftine”. Nu vreau să aruncăm cu bani. Sunt bani publici şi în jurul acestei chestiuni vreau să fie făcută o analiză extrem de serioasă, responsabilă la nivelul Ministerului Apărării. Nu mă interesează ce interese sunt, ale unora sau ale altora, în primul rând, trebuie să primeze interesul României. Avem un interes de securitate şi anumite obligaţii şi responsabilităţi, ca ţară membră a UE şi a NATO, de a avea o armată cu o dotare care să fie corespunzătoare. Nu ne jucăm de-a dotarea, cumpărăm nişte echipamente care nu ştim dacă sunt sau nu potrivite, numai să avem ceva. Echipamentele în funcţiune, avioanele MIG, sunt într-o măsură extinsă depăşite din punct de vedere tehnic, sunt avioane din generaţia anilor ’60, cu resursa de zbor într-o bună măsură consumată. Trebuie făcută o achiziţie de avioane moderne şi, tocmai de aceea, sunt foarte rezervat în a accepta, din start, ideea că putem să cumpărăm echipamente second-hand, care sunt la expirarea duratei de viaţă. Nu mă refer întotdeauna fizic, vorbesc şi din punct de vedere moral trebuie să fim foarte atenţi. Vă rog să luaţi în considerare acest punct de vedere, inclusiv faptul că mă interesează ca o astfel de achiziţie să fie în beneficiul nostru şi din punct de vedere economic. Dacă aveţi întrebări.

Reporter:Guvernul a aprobat săptămâna trecută, printr-o Ordonanţă de Urgenţă, ca bugetarii să nu mai primească tichete cadou. De ce a fost luată o astfel de decizie şi ce se va face cu banii? Din câte ştiu eu nu sunt foarte mulţi.
Călin Popescu-Tăriceanu: Mă văd nevoit să revin asupra unor afirmaţii legate de decizii pe care le-am luat. Ştiţi că am făcut o rectificare bugetară, în sensul diminuării cheltuielilor bugetare. Am spus că în acest an, cu toate că este un an electoral lumea să nu creadă că Guvernul este dispus să facă pomeni electorale şi, iată, că nu facem pomeni electorale. Mai mult de atât, am spus că vom merge pe o restrângere a cheltuielilor şi, în privinţa cheltuielilor salariale şi a drepturilor băneşti, tendinţa peste tot este aceea de a se materializa câştigurile prin salariu şi nu prin tot felul de formule care aduc câştiguri suplimentare dar care nu sunt incluse în salariu. De aceea, de foarte multe ori, în relaţia cu partenerii sociali ne-am trezit spunându-ni-se că salariul este atât şi cerem măriri de salarii, făcându-se total abstracţie de celelalte drepturi care sunt prevăzute în contractul colectiv de muncă sau prin lege. Vrem să ducem o politică strânsă din punct de vedere a cheltuielilor, o politică strânsă, pentru că semnalele care s-au acumulat la nivelul economiei mondiale şi anumite tendinţe inflaţioniste manifestate în a doua parte a anului trecut ne obligă la astfel de măsuri. Pe de altă parte, anul acesta am decis deja majorări salariale care sunt în concordanţă cu performanţele economiei româneşti. Cred că, din acest punct de vedere, guvernul are o atitudine corectă şi responsabilă. Trebuie să vă gândiţi că România nu trebuie guvernată numai în anul 2008, trebuie ca oamenii să poată trăi bine şi în 2009 şi în 2010 şi în anii următori. Există o responsabilitate pe care Guvernul înţeleg să şi-o asume chiar dacă nu suntem foarte populari cu măsuri care poate ar fi considerate politice şi electorale.

Reporter: Contravaloarea acestor tichete va fi inclusă în salariul de bază?
Călin Popescu-Tăriceanu: Nu am spus aşa ceva. Nicidecum.

Reporter: Spuneţi că trebuie să fie încorporat cumva.
Călin Popescu-Tăriceanu: Nu. Nu am spus că trebuie să fie încorporat. Nu am pronunţat cuvântul că ar trebui să fie încorporat. Am spus că politica salarială trebuie să se bazeze pe salariu şi nu pe alte venituri care completează într-o manieră netransparentă veniturile salariaţilor. Există diverse formule la care s-a făcut uz în ultima perioadă. Ceea ce este important este să vedem care sunt salariile, cum evoluează salariile, care este scara salariilor şi nu aceste elemente complementare.

Reporter: Vă întreb pentru că şi ministrul de Finanţe a declarat că acest venit va fi încorporat la salariu.
Călin Popescu-Tăriceanu: Întrebaţi-l pe el. Nu mă întrebaţi pe mine.

Reporter: L-am întrebat, numai că nu ne-a lămurit foarte mult.
Călin Popescu-Tăriceanu: Nu am să vă lămuresc eu, pentru că nu am discutat aşa ceva cu ministrul de Finanţe.

Reporter: Probabil ştiţi că pensionarii au protestat astăzi vis-a-vis de Guvern. Aveţi un mesaj pentru dânşii? Solicită creşterea cu 60% a pensiilor.
Călin Popescu-Tăriceanu: Nu pensionarii, un grup de pensionari au protestat. În ceea ce priveşte politica în domeniul pensiilor, doresc să spun câteva lucruri. -Am luat anul trecut şi anul acesta măsuri care cred că au fost în mod clar demonstrative pentru ceea ce dorim să facem în sprijinul pensionarilor. Am mărit punctul de pensie cu un procent la care puţini se aşteptau şi, nu numai atât. Măsura care era iniţial prevăzută să fie adoptată la 1 ianuarie 2008 a fost aplicată mai devreme cu două luni, de la 1 noiembrie 2007. Am anunţat că, şi pentru anul acesta, în măsura în care vom avea disponibilităţi la buget, vom proceda la o mărire a pensiilor, deci la o a doua mărire, nu cea de la 1 ianuarie 2008 care a intrat în vigoare – atenţie! –deci pentru anul acesta am majorat pensiile. Nu suntem într-o restanţă. Am putea să luăm o măsură de a majora de asemenea în avans faţă de 2009 dar vreau să fac o precizare pentru că a fost foarte multă discuţie pe acest subiect şi foarte multe critici. Nu vă imaginaţi că vom lua de la alte capitole bugetare pentru a lua la fel o măsură populistă şi electorală. Dacă la bugetul de pensii vor exista resurse, vom putea să facem o majorare suplimentară. La modul cum funcţionează economia, pentru că economia în ciuda diferitelor comentarii funcţionează nu bine, ci foarte bine, dacă până şi americanii se uită cu oarecare invidie, sigur că suntem la altă scară dar asta este, economia României merge bine. Este foarte posibil ca anul acesta să generăm resurse suplimentare, să avem, nu să generăm, economia generează, nu generează guvernul, guvernul numai prin politicile pe care le face stimulează sau nu mersul economiei. S-ar putea să avem venituri suplimentare la bugetul de pensii. Să ştiţi un lucru, că celor care spun că guvernul o să ia o măsură electorală sau nu le răspund în felul următor: nu ştiu dacă vreun guvern îşi va permite, în condiţiile în care are resurse, să nu dea o majorare la pensii, pentru că nivelul pensiilor în România este unanim recunoscut ca fiind unul foarte scăzut şi, în al doilea rând, or să spună că nu este liberală. După concepţia lor, patru ani de zile, cât stă un guvern liberal în funcţie la guvernare, nu ar trebui majorate pensiile, ca nu cumva să acceptăm că asta este o măsură neliberală. Deci majorăm pensiile, cu tot riscul să spună unii că nu este liberal. Este foarte liberal. Liberal este să laşi întâi economia să producă şi din ceea ce produce să acorzi politicile sociale şi nu invers, raportul invers: adoptăm întâi măsurile cu impact social şi vedem că nu avem de unde resursele necesare.
Slavă Domnului, am pus economia pe o anumită direcţie care generează în momentul de faţă resurse şi pentru pensii şi pentru dezvoltarea infrastructurii, şi pentru sănătate şi educaţie. Aceasta este politica de investiţii şi dezvoltare pe care un Guvern liberal o adoptă.

Reporter: În legătură tot cu pensionarii, preşedintele unei asociaţii de pensionari, din Galaţi, când a fost întrebat: cine acoperă costurile deplasării lor la Bucureşti, eventual şi sandwich-ul de pe drum, a recunoscut că PSD şi PD-L. Cum comentaţi acest lucru şi, dacă îmi permiteţi, s-o leg şi de greva de la CFR, care a fost cu puţin timp în urmă, dacă aveţi informaţii că şi acolo au fost anumite interese politice. Mulţumesc.
Călin Popescu-Tăriceanu: Cred că este regretabil că pensionarii sunt folosiţi ca masă de manevră politică. Nu vreau însă să spun însă că aş desconsidera demersurile lor. Eu cred că demersurile pensionarilor în general pentru o viaţă mai bună, decentă sunt justificabile. Nu vreau să las impresia, să se creadă că sunt mulţumit cu ceea ce am putut să acordăm pensionarilor. Este o parte din ceea ce poate ar merita, dar în acelaşi timp trebuie să spun foarte clar că asta îşi poate permite astăzi România, economia românească. Nu avem alte resurse. Dacă ar exista alte resurse, am toată consideraţia şi înţelegere faţă de generaţia a treia şi de faţă de nevoile lor. Dar nu mă sfiiesc să spun că este regretabil că PSD şi PD-L fac asemenea gesturi care nu fac decât să stârnească acestor oameni speranţe pe care, din păcate, nici ei, dacă ar fi la guvernare, nu ar putea să le îndeplinească. În ceea ce priveşte greva CFR, vă pot spune că am avut diverse informaţii. Cred că la noi partidele politice, când sunt în opoziţie, dau dovadă de prea puţină responsabilitate faţă de mersul ţării şi sunt dispuse să arunce în luptă orice mijloace numai pentru a-şi atinge scopurile politice indiferent de consecinţele pe care acestea le generează. Şi cred că ar trebui să se gândească mult şi la consecinţele asupra acestei ţări.

Reporter: Aveţi de gând să luaţi vreo măsură pentru a preîntâmpina majorarea preţului la pâine, cum ar fi să scoateţi grâu din rezerva de stat?
Călin Popescu-Tăriceanu: În toate ţările cu economie de piaţă, fenomenul inflaţiei este un fenomen care preocupă guvernul, dar Guvernul nu are pârghii pentru a controla inflaţia. Pârghiile de control ale inflaţiei şi politicile antiinflaţioniste se găsesc la Banca Naţională. Sigur, că guvernul, prin politicile economice, poate să ajute sau, eventual, să contribuie defavorabil la evoluţia inflaţiei. Ţinerea cheltuielilor sub control este răspunsul pozitiv al guvernului la aceste demersuri de control al inflaţiei. Am discutat astăzi acest lucru cu ministrul Vosganian. Într-o economie de piaţă, repet, guvernul nu are pârghii să controleze preţurile. Putem, prin anumite politici, să încercăm să venim în sprijinul unor politici monetare antiinflaţioniste şi politicile economice să fie unele antiinflaţioniste. Şi am făcut acest lucru. Am sesizat şi am cerut ministrului Economiei şi Finanţelor, dar şi Ministerului Agriculturii să facă o anchetă să vedem ce se întâmplă, pentru că acest sindicat patronal Rompan, mereu ne anunţă măriri. Care este substratul? Ce costuri au crescut ca ei să justifice o majorare a preţurilor? Trebuie să vedem dacă nu există o politică de tip cartel şi aici Consiliul Concurenţei are un rol foarte important de jucat, şi îl chem să-şi joace acest rol, precum şi celelalte autorităţi, pentru că altfel nu există penurie de făină sau de grâu în România, să spunem că nu există. Este o piaţă liberă pe care funcţionează importuri, se fac inclusiv exporturi. Trebuie să vedem care este de fapt motivul pentru care ei vor să decidă, absolut după părerea mea, nejustificat, o majorare a preţului. S-a mai întâmplat în România, în domeniul cimentului unde au existat sancţiuni aplicate de Consiliul Concurenţei pentru politici neconcurenţiale care se bazau pe preţuri de monopol şi de cartel. Se înţelegeau producătorii între ei, ca să îşi rotunjească profiturile. Este de înţeles într-o economie de piaţă, dar sunt anumite reguli care sunt bine stabilite şi în România şi la nivel european şi care trebuie respectate. În rest, vă pot spune că împreună cu ministrul de Finanţe pregătim un set de măsuri care să se adauge la cele existente, pentru a preîntâmpina anumite creşteri de preţuri, la diferite produse şi măsuri vor fi anunţate în scurt timp. Avem o bună colaborare cu Banca Naţională şi ceea ce este foarte important este că deja sunt două luni consecutive în care inflaţia a început să o ia la vale. Nu mai avem tendinţa care a fost până în ianuarie, inclusiv. Începând din februarie inflaţia este în scădere şi acest lucru considerăm că se va consolida şi stabiliza pe parcursul acestui an. Este un semnal pozitiv pe care vreau să îl dau. Mă bucură acest lucru. Sigur că sunt şi factori exogeni, cum ar fi preţurile la gaze, pe care noi, Guvernul, nu le putem controla, preţurile de import la gaze. Nu are Guvernul niciun fel de pârghie. Avem o singură variantă: ne convine preţul, consumăm, plătim, nu ne convine - vorbesc în general ca ţară. Pentru consumatori am luat măsura constituirii Fondului de Solidaritate prin care familiile cu venituri pe persoană sub şase milioane de lei au primit ajutoare pentru a compensa aceste creşteri la costurile de încălzire, nu numai la gaze, tot ceea ce se referea la costurile de încălzire. Vă mulţumesc foarte mult.