Corespondenţă din Strasbourg de la Carmen Dinu

---

Eurodeputatul roman Petru Filip a solicitat luni seara, la Strasbourg, in cadrul dezbaterii raportului privind "Rolul voluntariatului ca si contributie la coeziunea economica si sociala", elaborat de deputatul Marian Harkin, definirii explicite a conceptului de voluntariat la nivelul Uniunii Europene.
In opinia deputatului roman este "de dorit ca în cadrul raportului să fie mai ferm nuanţat conceptul modern de voluntariat prin stipularea explicită a condiţiilor sine qua non fără de care orice acţiune voluntară riscă să fie interpretat ca un act unilateral". Filip a explicat ca, experienţa trăită de cetăţenii din statele fostului bloc comunist a impus la nivelul mentalităţilor comune din acest spaţiu asimilarea activităţilor "aşa numit voluntare" ca muncă forţată gestionată şi impusă de regimul comunist prin pârghii administrative ori politice. "Aceste acţiuni s-au desfăşurat la comandă politică şi nimeni nu a pus vreodată problema existenţei unui acord prealabil (cel puţin tacit) al potenţialului beneficiar", a mai spus deputatul roman.

La două zile după acordarea Premiului European Charlemagne pentru Tineret, va fi acord, tot la Aachen, premiul Internaţional Charlemagne.
Laureata este cancelarul german, Angela Merkel. Premiul Charlemagne, unul dintre cele mai prestigioase premii europene este acordat pentru contribuţii deosebite aduse cauzei unificării europene. Începând cu anul 1950, premiul a fost acordat anual, fiind numit după Charlemagne (Carol cel Mare), în cinstea domnitorului Imperiului francilor şi fondatorului Sfântului Imperiu Roman. Acesta a avut reşedinţa la Aachen, unde este şi îngropat. Dintre laureaţii anteriori fac parte: Bill Clinton, Francois Mitterrand, Václav Havel şi Papa Ioan Paul al II-lea. Primul premiu a fost acordat în 1950 contelui Richard Coudenhove-Kalergi, fondatorul Mişcării Paneuropene.

Proiectul "Plai Festival" al Asociaţiei Culturale Sunet Ambianţă Timişoara - A.C.S.A.T., este unul din cele 27 de proiectele finaliste ale competiţiei pentru Premiul European Charlemagne pentru Tineret.
Cei trei castigatori finali ai competiţiei vor fi cunoscuţi cu ocazia înmânarii premiilor de catre preşedintele Parlamentului European, Hans-Gert Pöttering şi preşedintele Fundaţiei Internaţionale pentru premiul Charlemagne din Aachen, André Leysen, pe 29 aprilie, intr-o ceremonie care va avea loc la Aachen (Germania). Acordat pentru prima dată acest an, premiul pentru tineret oferit de Parlamentul European şi fundaţia menţionată, va oferi fonduri pentru proiecte existente care promovează identitatea şi integrarea europeană. Cele trei premii dotate cu 5.000, 3.000 respectiv 2.000 euro vor fi acordate pentru cele mai bune trei proiecte, cei trei laureaţi urmând sa viziteze Parlamentul European in sesiunea din luna mai.
În luna martie, juriile naţionale, constând din cel puţin doi euro deputaţi şi un reprezentat al unei organizaţii pentru tineret, au selectat câte un câştigător din fiecare dintre cele 27 state membre. Faza naţională a competiţiei europene pentru premiul Charlemagne a fost câştigată în România de către Asociaţia Culturală Sunet Ambianţă Timişoara - A.C.S.A.T., cu proiectul "Plai Festival". Festivalul Plai îşi propune să promoveze dialogul intercultural într-un mediu multicultural şi artistic. Ediţia a treia a festivalului va avea loc în perioada 12-14 septembrie, la Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara. Pe lângă muzică, Festivalul Plai le oferă participanţilor şi ateliere de dezbatere, dans, teatru, cursuri practice de artizanat, etc. Programul festivalului poate fi accesat la: www.plai.ro. Pe 3 aprilie, juriul european, constând din trei deputaţi europeni, preşedintele Parlamentului European şi patru reprezentanţi ai Fundaţiei Internaţionale pentru premiul Charlemagne, au selectat trei câştigători din cele 27 proiecte înaintate de către juriile naţionale. Reprezentanţii celor 27 proiecte naţionale au fost invitaţi la ceremonia de premiere în Aachen.

Introducerea unui card european pentru donatorii de organe, o cooperare mai strânsă a statelor membre în vederea combaterii mai eficiente a problemelor legate de insuficienţa de organe, de riscurile transplantului şi de traficul de organe, precum si cooperarea cu Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) si Consiliul Europei (CoE) pentru monitorizarea eventualelor cazuri de trafic de persoane pentru transplantul de organe si apel la cooperarea cu Interpol pentru aceasta monitorizare, sunt câteva din măsurile propuse de parlamentarii europeni cu ocazia votului acordat rezoluţiei PE cu privire la donarea şi transplantul de organe, de la sesiunea plenara de la Strasbourg.
Raportul a fost adoptat cu 653 voturi "pentru", 14 împotriva si 16 abţineri. El subliniază necesitatea reducerii insuficienţei organelor umane disponibile pentru transplant, care spun deputaţii, reprezintă "cea mai mare provocare pentru statele membre în domeniul transplantului de organe". În raportul din iniţiativă proprie al deputatului cipriot Adamos Adamou se atrage atenţia că nevoia de transplant de organe a crescut constant în Europa, depăşind numărul donaţiilor de organe. În momentul de faţă, mii de pacienţi din Europa sunt înscrişi pe liste de aşteptare, "iar rata mortalităţii în rândul acestora este deosebit de mare". Prezent la dezbatere, comisarul european pentru sănătate publică, siguranţa alimentară şi bunăstarea animalelor, Androula Vassiliou, a apreciat ca, exista practici bune in asemenea operaţii, care trebuie impartasite si altor state si a atras atentia ca, exista lacune in legislatia europeana ce trebuie eliminate. totodata oficialul european a subliniat necesitatea imbunatatirii gradul de constientizare a cetatenilor pentru transplanturi si a pericolul traficului de organe si a turismului pentru transplantul de organe. Vassiliou a anuntat ca, executivul european va elabora si un plan de actiune pentru imbunatatirea schimbului de experienta intre statele UE, dar si a luptei impotriva traficului de organe, prin elaborarea de linii directoare pentru protejarea donatorilor cei mai săraci şi mai vulnerabili, astfel încât să nu cadă victime traficului de organe.
Deputaţii au subliniat necesitatea de a se garanta că donarea de organe îşi menţine caracterul strict necomercial. "Orice utilizare comercială a organelor este inacceptabilă din punct de vedere etic şi este împotriva valorilor fundamentale" se arată în raportul PE. În măsura în care există o legătură între lipsa de organe disponibile pentru transplant şi traficul cu organe, deputaţii consideră că, pe lângă faptul că traficul cu organe este o formă a traficului cu fiinţe umane, acest trafic "poate afecta credibilitatea cetăţenilor în sistemul juridic şi poate agrava lipsa donărilor voluntare de organe". Parlamentul solicită Comisiei Europene şi statelor membre să ia măsuri pentru interzicerea aşa-numitului "turism pentru transplanturi" prin elaborarea de linii directoare pentru protejarea donatorilor cei mai săraci şi mai vulnerabili, astfel încât să nu cadă victime traficului de organe. La acest punct s-au mentionat de exemplu cazurile de recoltare de organe de la detinutii din inchisorile chineze sau de la cetatenii din tarile sarace din Asia sau Africa.
Raportorul Adamos Adamou a apreciat ca, "turiştii bogaţi din vest exploatează nevoile financiare ale persoanelor din state mai sărace", si a mentionat existenta "de liste de preţuri pentru organe şi existenţa pieţelor negre pentru organe, în special în ţări precum China sau Pakistan, motiv pentru care trebuie subliniată necesitatea de îmbunătăţire a controlului traficului cu organe". Statelor membre li se solicită, de asemenea, să adopte măsuri prin care personalului medico-sanitar i se interzice facilitarea traficului cu organe (de exemplu, prin îndrumarea unui pacient către un serviciu străin de transplant, care ar putea fi implicat în trafic). Deputaţii solicită introducerea unui card european de donator, în completarea sistemelor naţionale existente si recomandă statelor membre să includă în normele legale posibilitatea numirii unui reprezentant legal, care să aibă dreptul în numele decedatului să decidă asupra donării de organe. În plus, deputaţii pledează pentru crearea unei linii de asistenţă telefonică, de tip infoline, cu un număr unic. Aceasta ar urma să fie deschisă zilnic 24 de ore şi ar permite celor care se confruntă cu această problematică să primească din partea unor specialişti informaţii exacte şi răspunsuri la întrebările medicale şi legale.

Cu ocazia dezbaterii rezoluţiei Parlamentului European cu privire la donarea şi transplantul de organe, adoptata marti la sesiunea plenara de la Strasbourg, au avut interventii si deputatii romani.
Astfel, Daciana Sârbu a apreciat ca, penuria de organe a dus la dezvoltarea rapidă a caracterului mercantil şi a turismului pentru transplanturi reprezintă o problemă de sănătate esenţială cu care Uniunea Europeană se confruntă. In opinia sa, traficul de organe este "cauzat de o combinaţie de factori precum sărăcia, corupţia, criminalitatea, globalizarea economiei şi exploatarea umană, motiv pentru care ţările din estul Europei sunt cele mai expuse acestui fenomen".
Este si motivul pentru care, Daciana Sârbu a subliniat că statele membre "trebuie să ia măsuri pentru a-i proteja pe donatorii cei mai săraci şi mai vulnerabili, astfel încât aceştia să nu cadă victime traficului de organe". Ea a explicat ca, există diferenţe considerabile între ţările UE în ceea ce priveşte modalităţile de organizare a activităţii de donare şi transplant, comunitatea de donatori şi sursele de recoltare a organelor, exemplificând cu cazul România, unde numărul redus de donatori este cauzat si de lipsa unui sistem eficient de identificare a donatorilor şi a medicilor pregătiţi pentru a coordona organizarea unui transplant.
"Media europeană pentru numărul de donatori este de 20, iar în România doar 0,5 si avem nevoie de infrastructuri tehnice şi logistice adecvate, precum şi de sprijin psihologic şi organizatoric pentru a satisface nevoile pacienţilor şi pentru a reduce diferenţele dintre cerere şi ofertă", mai spune Daciana Sârbu. In replica, deputatul Titus Corlăţean a invitat Comisia Europeană să propună un act legislativ care să fixeze exigenele de calitate şi de securitate pentru donarea şi transplantul organelor în Uniunea Europeană."Noul act legislativ va trebui să completeze şi să încurajeze eforturile statelor membre pentru a îmbunătăi situaia actuală, impunând liniile de conduită la nivel european şi inând cont de progresele din medicină şi din bunele practici din unele state membre", spune Corlăţean.
"Insist asupra importanei sensibilizării publicului faă de donarea şi transplantul de organe, inclusiv în statul din care provin, România, şi invit Comisia Europeană, statele membre şi societatea civilă să promoveze donarea de organe, adresându-se mai ales tinerilor şcolarizai prin intermediul unor module educative. Procesul educaional la nivelul opiniei publice, dezbaterile publice şi implicarea lumii medicale şi a societăii civile sunt condiii cheie pentru conştientizarea importanei donării şi transplantului de organe", a subliniat Corlăean. In opinia sa, "viteza de reacie în astfel de cazuri este esenială. Este necesară o mai bună organizare a sistemului medical la nivel naional, cât şi sensibilizarea personalului para-medical pentru asemenea urgenţe".

Pentru a utiliza în mod optim oportunităţile oferite de globalizare, Uniunea Europeana trebuie să-şi modernizeze politicile sociale şi să investească cu prioritate în resursele umane, a subliniat euro parlamentarul roman Adriana Ţicău, luni seara, în plenul Parlamentului European.
In opinia sa, educaţia este importanta pentru compensarea dezavantajului socio-economic şi pentru deschiderea căii de dezvoltare cu succes a copilului.
"Tratatul de la Lisabona subliniază importanţa faptului ca Uniunea să aibă o economie socială de piaţă, iar schimbările sociale care au loc în contextul globalizării se referă la şomaj, la reforma sistemului de pensii, la reforma sistemelor de impozitare, la combaterea sărăciei şi la investiţii în educaţie şi în sistemul de îngrijire a copiilor".
Potrivit deputatului român, "educaţia poate juca un rol vital pentru compensarea dezavantajului socio-economic şi pentru deschiderea căii de dezvoltare cu succes a copilului" iar "statele membre trebuie să-şi îmbunătăţească totodată sistemele de sănătate şi să combată sărăcia şi în rândul vârstnicilor".
Începând cu anii '90, cheltuielile privind protecţia socială s-au menţinut în jurul a 28% din PIB în UE. În perioada 2000-2007, numărul locurilor de muncă a crescut cu 13 milioane, în timp ce rata şomajului a scăzut de la 9% la 7%. In acelaşi timp, aproximativ 80 de milioane de cetăţeni europeni se află sub limita sărăciei, iar riscul sărăciei în rândul copiilor în UE este de 19%, a mai spus Ţicău.

Corespondenţă din Strasbourg de la Carmen Dinu - Lecţiile oferite de Misiunea EUBAM din Odessa merită multiplicate şi în alte zone de interes pentru Uniunea Europeană, a afirmat europarlamentarul român Ioan Mircea Paşcu, luni seara, în plenul Parlamentului European.
Paşcu a vizitat recent această misiune, al cărei mandat este de a ajuta Ucraina şi Republica Moldova să administreze mai bine graniţa comună, prin oferirea de asistenţă în acest sens.
"La faţa locului, am putut observa că Misiunea - prin calitatea şi profesionalismul oamenilor ei - a reuşit să îşi construiască o reputaţie solidă, de autoritate profesională, lucru de folos nu doar în transmiterea expertizei ei către interlocutori, cât şi în medierea între aceştia în chestiuni importante de interes comun", a declarat Paşcu, vicepreşedinte al Comisiei de afaceri externe a PE (AFET). Potrivit eurodeputatului social-democrat, "prin arborarea steagului UE ca singura incarnare a Uniunii în această zonă importantă, misiunea EUBAM este un "ambasador" foarte eficient al instituţiei noastre, contribuind astfel la materializarea atât a Strategiei noastre de Securitate cât şi a politicii UE de vecinătate".
"Cu siguranţă, este un exemplu ale cărui lecţii merită să fie multiplicate în alte zone de interes pentru noi", a conchis el.