Europarlamentarul PSD Gabriela Cretu - Ce se intampla la Parlamentul European vizeaza in mod direct populatia Romaniei
"... In tara este un soi de populism generalizat, care face ca diferenta dintre partidele de stanga si cele de dreapta sa se estompeze, iar cetateanul este evident derutat, deoarece i se directioneaza atentia spre persoane mai mult decat spre programele pe care acestea le sustin, astfel incat ajunge sa-si voteze “calaul” (doar pentru ca e frumos si foarte inteligent) in loc sa voteze pe cel ce-i apara cu adevarat interesele (si care poate fi mai putin stralucitor). La PE lucrurile sunt mult mai clare..."
- Pentru majoritatea romanilor, Parlamentul European este inca o mare necunoscuta, iar amanuntele referitoare la activitatea PE, si implicit la cea a europarlamentarilor romani, aproape ca lipsesc in reflectarea mediei autohtone. Cum ar putea fi imbunatatita comunicarea dinspre Bruxelles inspre Romania, astfel incat, romanii sa inceapa sa constientizeze statutul de cetateni europeni si altfel decat la nivelul liberei circulatii?
- Nu depinde doar de noi, cei de acolo. Cred ca deja unii deputati europeni folosesc mai mult din timpul lor pentru transmiterea de informatii dinspre Bruxelles spre tara decat pentru politicile care se formuleaza acolo; lucreaza mai mult la imagine decat la legi. Sunt zeci de comunicate de presa zilnic trimise spre agentiile de presa; PE are site complet in limba romana; saptamanal, grupuri de jurnalisti viziteaza Parlamentul; aproape patru mii de romani pot sa vada in fiecare an, cu ochii lor, cum functioneaza institutia prin programul de vizitatori. In tara exista un centru de informare activ care, impreuna cu societatea civila a initiat forumurile cetatenesti, iar luna trecuta eu am deschis aceste intalniri la Cluj si vineri voi face acelasi lucru la Bacau. Bineinteles ca se fac conferinte de presa, se merge in tara... Cativa, ca mine, au blogg-uri personale, prin care incearca o forma mai personalizata de legatura cu cetatenii, iar eu scot si o informare on-line in fiecare luna, distribuita prin mail. Comunicarea nu se produce insa, lucrul este adevarat, decat in mica masura. Problema nu vine din lipsa informatiei, ci din nereceptarea ei, deoarece agenda publica romaneasca are cu totul alte prioritati... Atunci cand se dezbat lucrurile serioase, care privesc direct viata oamenilor, rareori se spune ca ele sunt si in dezbaterea de la nivelul institutiilor europene si ca solutiile depind de ce se decide acolo. Aici, acasa, trebuie sa renuntam la politica de can-can si de confruntare sterila la televizor pentru a deveni, in sfarsit, europeni. Mai este si o alta problema! Nu putem fi cetateni europeni atata timp cat nu ne manifestam ca cetateni in tara, ca oameni care isi exercita si apara drepturile si stiu sa-si duca la indeplinire obligatiile in plan intern...
- Deci, vina carentei informationale o poarta... presa autohtona, dar si politicienii “de acasa”... La ora actuala, inca se cunoaste prea putin despre activitatea unui europarlamentar roman in cadrul forului european....
- Parlamentul elaboreaza, in codecizie cu Consiliul de Ministri, 80% din legislatia UE si acorda aviz, exprima opinii sau coopereaza pentru restul. Incepand insa cu 2009, toata legislatia se va adopta prin procedura codeciziei (ca intr-un sistem bicameral clasic, in care Parlamentul reprezinta cetatenii iar Consiliul, statele membre). Drept urmare, un deputat bun face lucruri nespectaculoase, dar care pot schimba viata a 500 de oameni, cati traiesc in Uniune. El studiaza proiecte de acte normative, le dezbate, consulta experti, audiaza pe cei interesati, solicita studii de impact si le ia in considerare, depune amendamente, decide asupra celor depuse de altii, negociaza solutii de compromis cu Comisia Europeana si Consiliul, cu alte grupuri politice, le voteaza; comunica cu cetatenii si organizatiile lor, tine conferinte, participa la seminarii, organizeaza evenimente, raspunde la solicitari... Parlamentul numeste si voteaza Comisia Europeana si exercita controlul permanent asupra activitatii acesteia. Prin interpelari se solicita explicatii si informatii asupra aplicarii legislatiei, iar prin declaratii scrise se aduc pe agenda teme noi, in vederea gasirii de solutii (precum declaratia recenta, cu privire la abuzul de putere al supermarketurilor). Bineinteles ca dezbatem si votam bugetul Uniunii, iar pentru 2009 sunt chiar raportoare in comisia mea, dar pe langa aceasta mai facem inca o mie de alte lucruri. Si la toata aceasta activitate desfasurata la PE se mai adauga si cinci mii de kilometri, adica naveta din fiecare saptamana, deoarece sfarsitul ei este dedicat audientelor in tara, intalnirilor cu cetatenii in teritoriu, emisiunilor la televiziune sau radio, acordarii de interviuri... Si activitatii de partid, sa nu uitam! Pentru mine, mai inseamna, de exemplu, trei conferinte tinute in doua saptamani, in trei locuri diferite din Europa. Pentru altceva decat munca nu mai ramane timp, dar e o responsabilitate pe care unii si-au asumat-o constient. Eu, cel putin, pot garanta pentru asta. Daca in trecut, nefiind membri UE, nu am avut influenta asupra elaborarii legislatiei comunitare, acum trebuie sa ne concentram atentia asupra fiecarei decizii.
- La nivelul U.E., care este deosebirea dintre proiectele legislative sustinute sau promovate de politicieni romani de stanga, membri ai Grupului Socialistilor, si cei apartenenti altor grupuri europarlamentare? Exista diferente intre pozitiile politice adoptate la nivel intern si cele asumate in cadrul PE?
- In tara este un soi de populism generalizat, care face ca diferenta dintre partidele de stanga si cele de dreapta sa se estompeze, iar cetateanul este evident derutat, deoarece i se directioneaza atentia spre persoane mai mult decat spre programele pe care acestea le sustin, astfel incat ajunge sa-si voteze “calaul” (doar pentru ca e frumos si foarte inteligent) in loc sa voteze pe cel ce-i apara cu adevarat interesele (si care poate fi mai putin stralucitor). La PE lucrurile sunt mult mai clare. Daca se vorbeste despre salarii si cei care muncesc, de consumatori si drepturile lor, de pacienti si sanatatea lor, de consecintele pe termen lung ale deciziilor pe care le luam, de rolul educatiei permanente, de mediu, de controlul preturilor aberante, daca se promoveaza solidaritatea si egalitatea intre oameni, drepturile egale pentru toti - femei si barbati, majoritari si minoritari -, atunci este vorba de socialisti sau de un alt grup de stanga. Daca termenii cheie sunt piata libera si dezvoltarea ei, concurenta, intreprinderile si interesele lor, libertatea de initiativa, profitul, statul, subsidiaritatea, ordinea, securitatea, familia in sens traditional sau daca se manifesta, uneori, un scepticism puternic in privinta Uniunii, atunci e vorba de populari, de grupurile de dreapta in sensul larg. Aceasta opozitie se observa in orice dezbatere, in toate amendamentele care se depun, indiferent care este tema aflata in dezbatere sau hotararile care sunt de luat.
- Care sunt proiectele Grupului Socialistilor Europeni, a caror realizare ar viza in mod direct populatia Romaniei?
- Toate proiectele Grupului Socialist si tot ce se intampla la PE vizeaza direct populatia Romaniei, ii afecteaza interesele. Daca nu intelegem asta in timp scurt, vor decide intotdeauna altii pentru noi. Poate fi comod, dar sigur este si extrem de pagubos, pentru cei care traiesc in aceasta tara. Daca nu suntem implicati si nu ne aparam noi interesele, sa nu ne asteptam sa se gaseasca niste filantropi care sa o faca. Mai curand lucrurile se vor petrece invers...
Politic vorbind, “populatia Romaniei” nu exista! Pe de o parte exista, de exemplu, confectionere cu copii mici si fara gradinite unde sa-i duca sau lucratorii de la “Dacia”, care se bat pentru drepturile lor salariale ori oamenii afectati de cresterea permanenta a pretului la gaz si electricitate... Pentru ei actioneaza grupul meu politic! De cealalta parte, avem miliardari si milionari in euro, tineri care nu mai spera nimic, pentru ca la 20 de ani le-au fost deja indeplinite nu doar toate visurile, ci si toate mofturile... oameni care zboara mii de kilometri doar pentru a face shopping... Eroarea, care-i va costa pe romani, este ca au votat astfel incat au trimis 10 oameni sa reprezinte prima categorie (a celor multi) si 25 in grupurile de dreapta, sa reprezinte interesele celei de-a doua (a celor putini).
- Gabriela Cretu ii reprezinta pe “cei multi”... Care sunt proiectele dvs si preocuparile legislative?
- Ceea ce ne poate defini pe noi, ca deputati europeni, este munca intr-o echipa, intr-un grup politic, care urmareste concretizarea in practica a unor valori. Pentru mine, cele prioritare sunt solidaritatea si egalitatea, iar acest principiu inseamna, in practica, accesul tuturor la servicii publice de calitate, la educatie, la ingrijirea sanatatii, respectul pentru munca si plata acesteia. Nu e o lupta izolata, este dusa impreuna cu toti colegii socialisti si la fiecare act normativ sau proiect politic la care se lucreaza. Acest lucru face diferenta fata de Romania, unde, in mod artificial, deputatii sunt indemnati la o continua batalie intre ei (si nu ma refer la batalia ideologica dintre partide, ci la concurenta acerba din interiorul acestora). La acest moment sunt raportoare a PE pentru regulamentul de infiintare a Agentiei de cooperare a reglementatorilor din energie si pentru Bugetul 2009; asa cum am spus deja, mai raspund de doua dosare din partea socialistilor - Regulamentul privind coordonarea sistemelor de asigurari sociale la nivelul UE si un altul privind administrarea spectrului de frecvente. Urmaresc si evolutia evenimentelor din America Latina, ca vicepresedinta a comisiei ce se ocupa de relatiile UE cu tarile Comunitatii Andine. Ma veti gasi totdeauna activa in orice problema care priveste femeile, pozitia lor in societate, respectarea drepturilor lor.
- Ce europarlamentari romani sunt mai “vizibili” ori mai activi in cadrul PE si care sunt aceia care ar putea fi denumiti “codasi”, in privinta nu numai a prezentei in plen, dar si a initiativelor si proiectelor legislative promovate?
- Mai vizibili sunt cei care nu muncesc. Munca nu e un act obligatoriu, spectaculos, si nu ofera prin sine notorietate. Intrebarea buna ar fi fost, care sunt cei mai eficienti. Iar raspunsul... Cei de la PSD, membri in Grupul Socialist. Nu e o gluma sau lauda de sine! Delegatia Socialista Romana (asa ne numim oficial!) este extrem de puternica si influenta. Pentru ca stie ce face, pentru ca opt dintre cei zece membri au deja aproape trei ani de munca in PE, pentru ca stim ca daca noi nu reusim ce ne propunem, 80% dintre romani vor pierde ceva (desi putini, avem un grad de reprezentativitate ridicat). Multi dintre romanii din grupurile de dreapta au fost alesi in noiembrie, dar pe langa calitatile sau lipsurile personale - asupra carora nu ma pronunt - au o lipsa de experienta in interiorul institutiei si o lipsa de relatii care-i face, deocamdata, aproape inutili. Asta e bine! Decat sa faca rau, mai bine sa nu faca nimic. Problema este ca voteaza si inclina votul inspre dreapta, in timp ce, in tara tin frumoase discursuri de stanga (de parca au uitat cum, intr-o noapte, au renuntat sa mai fie socialisti si au devenit populari; in romaneste, unor asemenea politicieni li se spune oportunisti, eufemistic vorbind).
Diferenta dintre PE si Parlamentul Romaniei?... Organizare si dezorganizare!
- Exista atunci deosebiri majore intre activitatea din cadrul PE si cea din cadrul Parlamentului Romaniei?
- Este diferenta dintre activitatea bine organizata si cea dezorganizata. La PE sedintele programate la 9.00 incep fix la 9.00, dejunul de lucru este mult mai mult “de lucru” si mult prea putin “dejun”, asistentii sunt specializati, specialistii... si lucreaza... Acasa, uneori, intai se voteaza niste decizii, dupa care, incepe o mare dezbatere despre oportunitatea lor si se cauta vinovatii pentru initierea acestora, atunci cand se dovedesc proaste. Dincolo e invers. Mai intai se fac multe dezbateri, pentru a se analiza toate partile problemei, dupa care se decide ce anume se va sustine, iar votul e doar o formalitate de confirmare a solutiei la care s-a ajuns. In tara este un fel de munca de grup, in care se ajunge sa existe, invaribil aproape, doua categorii de deputati – cei care se vad si nu muncesc si cei care muncesc si nu se vad... La Bruxelles, existenta in regulament a “raportorului”pentru fiecare act normativ da responsabilitate si vizibilitate publica fiecarui deputat (chiar si celor care fac treaba...)
- Cum se vede Romania de la Bruxelles, prin ochii europarlamentarilor din alte tari? In momentele tensionate din politica interna au existat la Bruxelles comentarii ironice, acide - fie ele oficiale sau neoficiale - la adresa prestatiei politice, sau poate mai corect spus, mediatice, a autoritatilor de la Bucuresti?
-Adeseori, altfel decat ne-am dori sa se vada. Avem prieteni, dar avem si... neprieteni. Exista oameni care cunosc tara de ani si ani, dar si unii care nu o plaseaza prea bine pe harta politica a Europei.
In unele cazuri, chiar cu harta fizica sunt dificultati. De retinut aici pentru imaginea proasta a Romaniei ar fi faptul ca raspunderea este impartita, dar cea mai mare parte a culpei ne apartine noua, autoritatilor si cetatenilor romani. “Cuiul lui Pepelea”... in ciuda europenismului nostru declarat... este pozitionarea noastra externa, ca stat, care ne plaseaza, de multe ori, drept ultimul vagon la trenul american.
Omitem, se vede, faptul ca ultimul vagon sare totdeauna primul de pe sine... Nu este, evident, singura explicatie a relatiilor si imaginii noastre deficitare in interiorul UE.
- Revenind in plan intern... Ce probleme considerati ca au devenit stringente pentru societatea romaneasca si care ar fi solutiile propuse de dvs. pentru rezolvarea acestora pe termen mediu si lung?
- Si planul european este plan intern, asa cum problemele noastre sunt si ale Europei. Am spus adesea... cel mai european act pe care-l putem face este sa ne rezolvam problemele de acasa: saracia si polarizarea, care exista in ciuda bogatiei care creste, educatia din ce in ce mai slaba, sanatatea din ce in ce mai precara, preturile care stiu doar sa creasca si salariile reale, care nu stiu decat sa scada, oamenii care pleaca din tara si nu se mai intorc. Solutiile implica o mare si coordonata vointa nationala. Fara aceasta, orice efort la nivel european este sortit esecului.
- Sunteti cunoscuta ca fiind o militanta activa a egalitatii de sanse intre sexe. Ce ar trebui facut pentru combaterea eficienta a misoginismului in Romania si cum s-ar putea “europeniza” mentalitatile romanesti?
- Sa crestem copiii cu urmatoarea definitie a cuvantului: “femeie” = mama, sora, partenera, fiica a unui barbat, sunt fiintele pe care acesta le respecta”. Adesea am senzatia ca se intelege altceva... Dincolo de gluma amara care spune ca, inainte de a avea destule femei “adevarate” implicate in toate nivelurile de decizie din tara, trebuie sa avem si destui barbati “adevarati”, necomplexati de concurenta posibila a unei femei, la toate nivelurile politicii. Ceea ce spun este de domeniul utopiei in acest moment.
Cred ca “votul uninominal” este o inabusire a vocii femeilor si o mare infrangere pe care Romania a suferit-o in drumul ei de a deveni o societate democratica europeana normala, in care toti sunt considerati oameni, inclusiv femeile. Femeile nu sunt mai bune; nu sunt nici mai rele. Doar cetatene, cu aceleasi obligatii, dar si cu aceleasi drepturi ca toti ceilalti; si interesele lor trebuie sa fie reprezentate. Sper din suflet sa nu am dreptate... (Diana Nedelcu )
- Pentru majoritatea romanilor, Parlamentul European este inca o mare necunoscuta, iar amanuntele referitoare la activitatea PE, si implicit la cea a europarlamentarilor romani, aproape ca lipsesc in reflectarea mediei autohtone. Cum ar putea fi imbunatatita comunicarea dinspre Bruxelles inspre Romania, astfel incat, romanii sa inceapa sa constientizeze statutul de cetateni europeni si altfel decat la nivelul liberei circulatii?
- Nu depinde doar de noi, cei de acolo. Cred ca deja unii deputati europeni folosesc mai mult din timpul lor pentru transmiterea de informatii dinspre Bruxelles spre tara decat pentru politicile care se formuleaza acolo; lucreaza mai mult la imagine decat la legi. Sunt zeci de comunicate de presa zilnic trimise spre agentiile de presa; PE are site complet in limba romana; saptamanal, grupuri de jurnalisti viziteaza Parlamentul; aproape patru mii de romani pot sa vada in fiecare an, cu ochii lor, cum functioneaza institutia prin programul de vizitatori. In tara exista un centru de informare activ care, impreuna cu societatea civila a initiat forumurile cetatenesti, iar luna trecuta eu am deschis aceste intalniri la Cluj si vineri voi face acelasi lucru la Bacau. Bineinteles ca se fac conferinte de presa, se merge in tara... Cativa, ca mine, au blogg-uri personale, prin care incearca o forma mai personalizata de legatura cu cetatenii, iar eu scot si o informare on-line in fiecare luna, distribuita prin mail. Comunicarea nu se produce insa, lucrul este adevarat, decat in mica masura. Problema nu vine din lipsa informatiei, ci din nereceptarea ei, deoarece agenda publica romaneasca are cu totul alte prioritati... Atunci cand se dezbat lucrurile serioase, care privesc direct viata oamenilor, rareori se spune ca ele sunt si in dezbaterea de la nivelul institutiilor europene si ca solutiile depind de ce se decide acolo. Aici, acasa, trebuie sa renuntam la politica de can-can si de confruntare sterila la televizor pentru a deveni, in sfarsit, europeni. Mai este si o alta problema! Nu putem fi cetateni europeni atata timp cat nu ne manifestam ca cetateni in tara, ca oameni care isi exercita si apara drepturile si stiu sa-si duca la indeplinire obligatiile in plan intern...
- Deci, vina carentei informationale o poarta... presa autohtona, dar si politicienii “de acasa”... La ora actuala, inca se cunoaste prea putin despre activitatea unui europarlamentar roman in cadrul forului european....
- Parlamentul elaboreaza, in codecizie cu Consiliul de Ministri, 80% din legislatia UE si acorda aviz, exprima opinii sau coopereaza pentru restul. Incepand insa cu 2009, toata legislatia se va adopta prin procedura codeciziei (ca intr-un sistem bicameral clasic, in care Parlamentul reprezinta cetatenii iar Consiliul, statele membre). Drept urmare, un deputat bun face lucruri nespectaculoase, dar care pot schimba viata a 500 de oameni, cati traiesc in Uniune. El studiaza proiecte de acte normative, le dezbate, consulta experti, audiaza pe cei interesati, solicita studii de impact si le ia in considerare, depune amendamente, decide asupra celor depuse de altii, negociaza solutii de compromis cu Comisia Europeana si Consiliul, cu alte grupuri politice, le voteaza; comunica cu cetatenii si organizatiile lor, tine conferinte, participa la seminarii, organizeaza evenimente, raspunde la solicitari... Parlamentul numeste si voteaza Comisia Europeana si exercita controlul permanent asupra activitatii acesteia. Prin interpelari se solicita explicatii si informatii asupra aplicarii legislatiei, iar prin declaratii scrise se aduc pe agenda teme noi, in vederea gasirii de solutii (precum declaratia recenta, cu privire la abuzul de putere al supermarketurilor). Bineinteles ca dezbatem si votam bugetul Uniunii, iar pentru 2009 sunt chiar raportoare in comisia mea, dar pe langa aceasta mai facem inca o mie de alte lucruri. Si la toata aceasta activitate desfasurata la PE se mai adauga si cinci mii de kilometri, adica naveta din fiecare saptamana, deoarece sfarsitul ei este dedicat audientelor in tara, intalnirilor cu cetatenii in teritoriu, emisiunilor la televiziune sau radio, acordarii de interviuri... Si activitatii de partid, sa nu uitam! Pentru mine, mai inseamna, de exemplu, trei conferinte tinute in doua saptamani, in trei locuri diferite din Europa. Pentru altceva decat munca nu mai ramane timp, dar e o responsabilitate pe care unii si-au asumat-o constient. Eu, cel putin, pot garanta pentru asta. Daca in trecut, nefiind membri UE, nu am avut influenta asupra elaborarii legislatiei comunitare, acum trebuie sa ne concentram atentia asupra fiecarei decizii.
- La nivelul U.E., care este deosebirea dintre proiectele legislative sustinute sau promovate de politicieni romani de stanga, membri ai Grupului Socialistilor, si cei apartenenti altor grupuri europarlamentare? Exista diferente intre pozitiile politice adoptate la nivel intern si cele asumate in cadrul PE?
- In tara este un soi de populism generalizat, care face ca diferenta dintre partidele de stanga si cele de dreapta sa se estompeze, iar cetateanul este evident derutat, deoarece i se directioneaza atentia spre persoane mai mult decat spre programele pe care acestea le sustin, astfel incat ajunge sa-si voteze “calaul” (doar pentru ca e frumos si foarte inteligent) in loc sa voteze pe cel ce-i apara cu adevarat interesele (si care poate fi mai putin stralucitor). La PE lucrurile sunt mult mai clare. Daca se vorbeste despre salarii si cei care muncesc, de consumatori si drepturile lor, de pacienti si sanatatea lor, de consecintele pe termen lung ale deciziilor pe care le luam, de rolul educatiei permanente, de mediu, de controlul preturilor aberante, daca se promoveaza solidaritatea si egalitatea intre oameni, drepturile egale pentru toti - femei si barbati, majoritari si minoritari -, atunci este vorba de socialisti sau de un alt grup de stanga. Daca termenii cheie sunt piata libera si dezvoltarea ei, concurenta, intreprinderile si interesele lor, libertatea de initiativa, profitul, statul, subsidiaritatea, ordinea, securitatea, familia in sens traditional sau daca se manifesta, uneori, un scepticism puternic in privinta Uniunii, atunci e vorba de populari, de grupurile de dreapta in sensul larg. Aceasta opozitie se observa in orice dezbatere, in toate amendamentele care se depun, indiferent care este tema aflata in dezbatere sau hotararile care sunt de luat.
Trebuie sa intelegem ca este necesar sa ne aparam singuri interesele!
- Care sunt proiectele Grupului Socialistilor Europeni, a caror realizare ar viza in mod direct populatia Romaniei?
- Toate proiectele Grupului Socialist si tot ce se intampla la PE vizeaza direct populatia Romaniei, ii afecteaza interesele. Daca nu intelegem asta in timp scurt, vor decide intotdeauna altii pentru noi. Poate fi comod, dar sigur este si extrem de pagubos, pentru cei care traiesc in aceasta tara. Daca nu suntem implicati si nu ne aparam noi interesele, sa nu ne asteptam sa se gaseasca niste filantropi care sa o faca. Mai curand lucrurile se vor petrece invers...
Politic vorbind, “populatia Romaniei” nu exista! Pe de o parte exista, de exemplu, confectionere cu copii mici si fara gradinite unde sa-i duca sau lucratorii de la “Dacia”, care se bat pentru drepturile lor salariale ori oamenii afectati de cresterea permanenta a pretului la gaz si electricitate... Pentru ei actioneaza grupul meu politic! De cealalta parte, avem miliardari si milionari in euro, tineri care nu mai spera nimic, pentru ca la 20 de ani le-au fost deja indeplinite nu doar toate visurile, ci si toate mofturile... oameni care zboara mii de kilometri doar pentru a face shopping... Eroarea, care-i va costa pe romani, este ca au votat astfel incat au trimis 10 oameni sa reprezinte prima categorie (a celor multi) si 25 in grupurile de dreapta, sa reprezinte interesele celei de-a doua (a celor putini).
- Gabriela Cretu ii reprezinta pe “cei multi”... Care sunt proiectele dvs si preocuparile legislative?
- Ceea ce ne poate defini pe noi, ca deputati europeni, este munca intr-o echipa, intr-un grup politic, care urmareste concretizarea in practica a unor valori. Pentru mine, cele prioritare sunt solidaritatea si egalitatea, iar acest principiu inseamna, in practica, accesul tuturor la servicii publice de calitate, la educatie, la ingrijirea sanatatii, respectul pentru munca si plata acesteia. Nu e o lupta izolata, este dusa impreuna cu toti colegii socialisti si la fiecare act normativ sau proiect politic la care se lucreaza. Acest lucru face diferenta fata de Romania, unde, in mod artificial, deputatii sunt indemnati la o continua batalie intre ei (si nu ma refer la batalia ideologica dintre partide, ci la concurenta acerba din interiorul acestora). La acest moment sunt raportoare a PE pentru regulamentul de infiintare a Agentiei de cooperare a reglementatorilor din energie si pentru Bugetul 2009; asa cum am spus deja, mai raspund de doua dosare din partea socialistilor - Regulamentul privind coordonarea sistemelor de asigurari sociale la nivelul UE si un altul privind administrarea spectrului de frecvente. Urmaresc si evolutia evenimentelor din America Latina, ca vicepresedinta a comisiei ce se ocupa de relatiile UE cu tarile Comunitatii Andine. Ma veti gasi totdeauna activa in orice problema care priveste femeile, pozitia lor in societate, respectarea drepturilor lor.
In general, europarlamentarii romani din grupurile de dreapta nu au experinta si nici relatii
- Ce europarlamentari romani sunt mai “vizibili” ori mai activi in cadrul PE si care sunt aceia care ar putea fi denumiti “codasi”, in privinta nu numai a prezentei in plen, dar si a initiativelor si proiectelor legislative promovate?
- Mai vizibili sunt cei care nu muncesc. Munca nu e un act obligatoriu, spectaculos, si nu ofera prin sine notorietate. Intrebarea buna ar fi fost, care sunt cei mai eficienti. Iar raspunsul... Cei de la PSD, membri in Grupul Socialist. Nu e o gluma sau lauda de sine! Delegatia Socialista Romana (asa ne numim oficial!) este extrem de puternica si influenta. Pentru ca stie ce face, pentru ca opt dintre cei zece membri au deja aproape trei ani de munca in PE, pentru ca stim ca daca noi nu reusim ce ne propunem, 80% dintre romani vor pierde ceva (desi putini, avem un grad de reprezentativitate ridicat). Multi dintre romanii din grupurile de dreapta au fost alesi in noiembrie, dar pe langa calitatile sau lipsurile personale - asupra carora nu ma pronunt - au o lipsa de experienta in interiorul institutiei si o lipsa de relatii care-i face, deocamdata, aproape inutili. Asta e bine! Decat sa faca rau, mai bine sa nu faca nimic. Problema este ca voteaza si inclina votul inspre dreapta, in timp ce, in tara tin frumoase discursuri de stanga (de parca au uitat cum, intr-o noapte, au renuntat sa mai fie socialisti si au devenit populari; in romaneste, unor asemenea politicieni li se spune oportunisti, eufemistic vorbind).
Diferenta dintre PE si Parlamentul Romaniei?... Organizare si dezorganizare!
- Exista atunci deosebiri majore intre activitatea din cadrul PE si cea din cadrul Parlamentului Romaniei?
- Este diferenta dintre activitatea bine organizata si cea dezorganizata. La PE sedintele programate la 9.00 incep fix la 9.00, dejunul de lucru este mult mai mult “de lucru” si mult prea putin “dejun”, asistentii sunt specializati, specialistii... si lucreaza... Acasa, uneori, intai se voteaza niste decizii, dupa care, incepe o mare dezbatere despre oportunitatea lor si se cauta vinovatii pentru initierea acestora, atunci cand se dovedesc proaste. Dincolo e invers. Mai intai se fac multe dezbateri, pentru a se analiza toate partile problemei, dupa care se decide ce anume se va sustine, iar votul e doar o formalitate de confirmare a solutiei la care s-a ajuns. In tara este un fel de munca de grup, in care se ajunge sa existe, invaribil aproape, doua categorii de deputati – cei care se vad si nu muncesc si cei care muncesc si nu se vad... La Bruxelles, existenta in regulament a “raportorului”pentru fiecare act normativ da responsabilitate si vizibilitate publica fiecarui deputat (chiar si celor care fac treaba...)
- Cum se vede Romania de la Bruxelles, prin ochii europarlamentarilor din alte tari? In momentele tensionate din politica interna au existat la Bruxelles comentarii ironice, acide - fie ele oficiale sau neoficiale - la adresa prestatiei politice, sau poate mai corect spus, mediatice, a autoritatilor de la Bucuresti?
-Adeseori, altfel decat ne-am dori sa se vada. Avem prieteni, dar avem si... neprieteni. Exista oameni care cunosc tara de ani si ani, dar si unii care nu o plaseaza prea bine pe harta politica a Europei.
In unele cazuri, chiar cu harta fizica sunt dificultati. De retinut aici pentru imaginea proasta a Romaniei ar fi faptul ca raspunderea este impartita, dar cea mai mare parte a culpei ne apartine noua, autoritatilor si cetatenilor romani. “Cuiul lui Pepelea”... in ciuda europenismului nostru declarat... este pozitionarea noastra externa, ca stat, care ne plaseaza, de multe ori, drept ultimul vagon la trenul american.
Omitem, se vede, faptul ca ultimul vagon sare totdeauna primul de pe sine... Nu este, evident, singura explicatie a relatiilor si imaginii noastre deficitare in interiorul UE.
Cel mai european act este sa ne rezolvam problemele de acasa
- Revenind in plan intern... Ce probleme considerati ca au devenit stringente pentru societatea romaneasca si care ar fi solutiile propuse de dvs. pentru rezolvarea acestora pe termen mediu si lung?
- Si planul european este plan intern, asa cum problemele noastre sunt si ale Europei. Am spus adesea... cel mai european act pe care-l putem face este sa ne rezolvam problemele de acasa: saracia si polarizarea, care exista in ciuda bogatiei care creste, educatia din ce in ce mai slaba, sanatatea din ce in ce mai precara, preturile care stiu doar sa creasca si salariile reale, care nu stiu decat sa scada, oamenii care pleaca din tara si nu se mai intorc. Solutiile implica o mare si coordonata vointa nationala. Fara aceasta, orice efort la nivel european este sortit esecului.
- Sunteti cunoscuta ca fiind o militanta activa a egalitatii de sanse intre sexe. Ce ar trebui facut pentru combaterea eficienta a misoginismului in Romania si cum s-ar putea “europeniza” mentalitatile romanesti?
- Sa crestem copiii cu urmatoarea definitie a cuvantului: “femeie” = mama, sora, partenera, fiica a unui barbat, sunt fiintele pe care acesta le respecta”. Adesea am senzatia ca se intelege altceva... Dincolo de gluma amara care spune ca, inainte de a avea destule femei “adevarate” implicate in toate nivelurile de decizie din tara, trebuie sa avem si destui barbati “adevarati”, necomplexati de concurenta posibila a unei femei, la toate nivelurile politicii. Ceea ce spun este de domeniul utopiei in acest moment.
Cred ca “votul uninominal” este o inabusire a vocii femeilor si o mare infrangere pe care Romania a suferit-o in drumul ei de a deveni o societate democratica europeana normala, in care toti sunt considerati oameni, inclusiv femeile. Femeile nu sunt mai bune; nu sunt nici mai rele. Doar cetatene, cu aceleasi obligatii, dar si cu aceleasi drepturi ca toti ceilalti; si interesele lor trebuie sa fie reprezentate. Sper din suflet sa nu am dreptate... (Diana Nedelcu )
3 comentarii:
Dincolo de realismul si valabilitatea ideilor exprimate de europarlamentarul Gabriela Cretu in acest interviu acordat publicatiei "Cronica romana", raman multe probleme de lamurit si de rezolvat in mecanismul de comunicare, de informare si in fond, de transparenta a activitatii europarlamentarilor romani perceputa de masa celor multi, a cetatenilor din interiorul tarii. E bine ca se fac eforturi in acest sens, pentru a se intelege ca "este necesar sa ne aparam singuri interesele" pe plan european.
Marturisirea-promisiune a europarlamentarei ca o vom gasi "totdeauna activa in orice problema care priveste femeile, pozitia lor in societate, respectarea drepturilor lor" , implicarea responsabila in proiecte si propuneri legislative de interes, este de bun augur si ofera cu fermitate un impuls serios in privinta necesitatii de a promova femeile din Romania in structurile decizionale de varf din societate si politica, prin europenizarea mentalitatilor, inclusiv prin educatie si auto-educatie, idei expuse de foarte curand, de multi prieteni pe blogul Corinei Cretu la articolul propus spre dezbatere "Premiera spaniola: Femeile, majoritare in Guvern".
Despre blogul d-nei Gabriela Cretu, pe care il urmaresc demult, am numai pareri bune, mai alea pentru campania pe care o duce in favoarea drepturilor femeilor. Despre cele spuse atat de bine in interviul dansei dat Cronicii Romane imi rezerv opinia la comentariile pe blogul sau. Dar aici as dori sa imi exprim mirarea ca in acest cotidian unde apar multe articole excelente, care sunt convins ca sunt citite de numerosi ziaristi de la alte publicatii, lipsesc aproape complect comentariile la ele. Iar aceasta are loc, desi numeroase articole ar merita sa fie subiect al unor desbateri - pro si contra -cel putin la fel de animate ca cele de pe cele mai vizitate bloguri. Adresa ziarului este : www.cronicaromana.ro. Am incercat sa atrag atentia de pilda asupra articolelor publicate acolo de Paul Everac, publicand o prezentare a lor pe blogul meu (nraducanu.wordpress.com), dar fara succes. Continui sa cred ca, in lipsa - regretabila - a unui ziar sau saptamanal de stanga (sau macar de centru-stanga), CRONICA ROMANA suplineste, intr-o oarecare masura, aceasta absenta din randul publicatiilor noastre.
N. Raducanu
Scopul silinţei mele mele este de a face informaţia mai accesibilă căutări pe net, eu nu culeg informaţia din locul în care acţiunea are loc. Comentez mai puţin ştirile, mai mult atunci când sunt cu adevărat deranjat de ceva.
Majoritatea persoanelor care intră aici în mod obişnuit, cel puţin o dată pe săptămână, sunt colegii de dialog de pe diferitele bloguri. Peste 80% dintre cei care intră să citească informaţia sunt însă căutătorii Google. Desigur că aceştia nu au de ce să comenteze decât dacă sunt indignaţi, supăraţi sau vor să contrazică informaţia postată.
Relativ la a lua informaţia din ziare precum Cronica Română... evit foarte mult acest lucru, tocmai pentru că informaţia este comentată conform cu orientarea trustului de presa. Scopul meu este creşterea gradului de informare şi nu dezbaterea efectivă a evenimentului. Comentarea unui eveniment, politicizarea lui conduce la o condiţie de stres a dialogului. Gândesc că în politica normalitatea este colaborarea prin găsirea unei soluţii mediate la care se ajunge doctrinar şi respectând metoda maieutică.
Trimiteți un comentariu