Discursul primului –ministru Călin Popescu Tăriceanu la audirea publică privind taxa pe poluare

---

„Doamnelor şi Domnilor,
Onorată asistenţă,
Stimaţi invitaţi,

Întrebarea care se pune este foarte simplă. Suntem dispuşi să plătim pentru un aer mai curat ? Şi evident, cât ?

Aceasta este deviza sub care se desfăşoară astăzi această dezbatere. Sper că vom afla aceste lucruri pe parcursul acestei audieri.

Vă mulţumesc în primul rând, că aţi acceptat astăzi să veniţi aici, la audierea publică iniţiată de Guvernul României pentru a explica raţiunile taxei pe poluarea provenită de la autovehicule.
Am recurs la această formulă de audiere publică având în vedere interesul mare pe care l-a suscitat acest subiect pentru români. Şi mă bucur să văd în sală atât de mulţi participanţi. Vă mulţumesc.

Audierea publică, din punctul meu de vedere, are un dublu câştig: pentru noi, ca iniţiatori, pentru că ne permite să ne calibrăm decizia la opiniile şi observaţiile dvs. Dar şi pentru dvs., pentru că veţi putea afla cu detalii, cu elemente semnificative, raţiunile pentru care am hotărât să taxăm poluarea.
Am primit 5 minute de la organizatori, aşa că mă grăbesc să intru direct în subiect.
De ce o taxă pe poluarea provenită de la autovehicule?
Sunt convins că fiecare dintre dvs. suferiţi, aproape zilnic, din cauza aerului aproape irespirabil din marile oraşe. Un aer care este deteriorat de poluare.
Cine este vinovat pentru acest lucru ? În mare măsură, noi, cei care folosim maşinile.
Cine suferă ? Cei care folosesc automobilele, posesorii de maşini, dar şi cei care merg pe jos şi inhalează aerul poluat pe care-l produc maşinile noastre.
Cine plăteşte pentru acest lucru? Până de curând, nimeni. De acum încolo, însă, vor plăti cei care poluează. Chiar dacă vorbim de maşini mici sau autovehicule de mare capacitate.
Intenţia noastră este să „curăţăm” aerul din marile oraşe.
Ştiu că nu este uşor. Dar trebuie să învăţăm cu toţii să respectăm principiul „ poluatorul plăteşte.” Din respect pentru cei din jurul nostru avem obligaţia să înţelegem acest principiu fundamental, care este „poluatorul plăteşte”.
Pentru că vrem să reducem efectele pe care poluarea le are asupra sănătăţii, în condiţiile în care bolile provocate de emisiile de noxe, care sunt tot mai frecvente, trebuie să aplicăm nişte măsuri. Vreau să vă dau câteva elemente de statistică care arată că la nivelul Uniunii Europene, în fiecare an, circa 300 mii de persoane mor prematur ca urmare a bolilor produse de poluarea aerului.

Poluarea din transport este unul dintre principalii vinovaţi pentru schimbările climatice, un subiect despre care se vorbeşte destul de puţin în politica românească.
La nivelul Uniunii Europene, traficul urban generează 40% din emisiile de CO2 şi 70% din celelalte emisii poluante.
Imaginaţi-vă că, anual, aerul României se umple cu milioane de tone de bioxid de carbon care rămân în atmosferă.
Efectele se simt deja şi vă reamintesc : fenomenele extreme pe care romanii le-au trăit în ultimii ani - secetă şi inundaţii.

În aceste condiţii, nu ne mai permitem să amânăm luarea unor măsuri doar pentru că nu sunt populare.
Protecţia mediului nu mai este o opţiune. Este o necesitate.
Iar fiecare dintre noi trebuie să se implice. Avem nevoie de schimbarea obiceiurilor, este nevoie de o cultura a protecţiei mediului.
În acelaşi timp, trebuie să fim realişti şi să înţelegem că românii nu pot renunţa, de pe o zi la alta, la automobilele care poluează excesiv.
Ca premier, trebuie să îi ascult pe toţi românii şi înţeleg de ce taxa pe poluarea provenită de la automobile este primită cu reticenţă.
Din această perspectivă, subliniez însă că taxa pe poluarea auto va aduce beneficii reale, mai importante decât cheltuiala suplimentară pe care o presupune.

Ce vom face cu banii proveniţi din taxa pe poluare?

Îi vom investi direct şi transparent în proiecte de mediu: vom extinde şi vom amenaja parcuri şi spaţii verzi, vom continua împăduririle, vom pune un accent pe stimularea producerii de energie din surse nepoluante, şi anume eoliană, solară, geotermală, pe renaturarea terenurilor scoase din patrimoniul naţional, pe transportul alternativ - prin realizarea pistelor pentru biciclişti.

O consecinţă directă a taxei va fi încurajarea achiziţionării de maşini mai puţin poluante.
E adevărat însă că parcul auto al României, cu cele 54 la sută de maşini non-euro, nu se poate schimba peste noapte. Dar nici nu putem sta pasivi.
Trebuie să ne pregătim pentru politicile europene de restricţionare a traficului pentru maşinile poluante.
În mod indirect, taxa mai aduce un beneficiu autentic românilor. Ea încurajează industria autohtonă de automobile”.