Pesach sau Sărbătoarea azimelor

---

Silvia Weiss este o mai veche prietenă a revistei noastre. Acum, în prag de Pesach, am apelat din nou la bu­nă­voinţa ei şi, ca de fiecare dată, ne-a ajutat preparînd re­ţetele tradiţionale Paştelui evreiesc. Acesta începe de fiecare dată cu Sederul, masa ritualică (seder se traduce ca “ordine”), care se ţine de obicei în familie, în primele două zile ale Pesachului. Lectura obligatorie de la masa festivă este Hagga­dah (în traducere “a spune”, “a relata”) – istoria principalelor evenimente din viaţa evreilor, cu accent pe perioada sclaviei din Egipt şi a eliberării –, cu obiceiurile specifice Sederului. Nu vor lipsi nici cele patru cupe cu vin (în mod tradiţional, în aceste cupe se storceau struguri, acum se foloseşte uzual vinul), ierburile amare şi matzah – pîinea nedospită. Sederul începe cu rostirea Kadesh-ului – binecuvîntarea pentru vin, în cinstea sărbătorii, urmată de Urechatz – spălarea mîinilor (mai întîi, fără binecuvîntare). Apoi se trece la înmuierea Karpas-ului (rădăcini amare – amestec din cartofi, napi şi ridichi, eventual şi rădăcină de pătrunjel) în apa sărată. Rădăcinile amare amintesc de mîncarea puţină şi săracă a evreilor aflaţi în Exod, dar şi de primăvară – renaşterea naturii. Cel care înmoaie legumele în apa sărată spune şi o binecuvîntare, după care muşcă din ele. Apa sărată simbolizează lacrimile evreilor – atît cele de durere, din timpul sclaviei, cît şi cele de bucurie, din ziua eliberării. Urmează Yachatz, momentul în care una dintre cele trei ­matzah de pe masă este ruptă în două părţi. O bucată va fi pusă de o parte şi păstrată pentru desert. Matzah este o pîine ne­dos­pită. Se spune că, în graba lor de a părăsi Egiptul, evreii nu au mai avut timp să coacă pîine dospită, aşa că au preparat matzah. (http://bucatarie.jurnalul.ro/articole/114910/pesach-sau-sarbatoarea-azimelor.html)

PESACH (Hebrew, Yiddish: פֶּסַח, Pesach, Tiberian: pɛsaħ, Israeli: Pesah, Pesakh) este sarbatoare anuala la evrei, numita si Pasti sau Sarbatoarea azimelor, in care se comemoreaza iesirea lor din Egipt, condusi de Moise, si trecerea prin Marea Rosie. Se sarbatoreste la inceputul primaverii prin jertfirea unui miel.

Pastele crestin isi are originea in Pastele evreiesc, numit Pesach. Aceasta sarbatoare dureaza 8 zile si, spre deosebire de Pastele crestin care nu are o data fixa ci trebuie sa cada intr-o Duminica, Pesach-ul este o sarbatoare cu data fixa si poate sa inceapa in orice zi a spatamanii. Prin Pesach evreii sarbatoresc eliberarea din robia egipteana.
Pentru prima data, Pastele a fost sarbatorit in jurul anului 1400 inainte de Hristos (conform Scripturilor, data la care evreii au parasit Egiptul). In Vechiul Testament (Exodul/Iesirea) este prezentat felul in care se sarbatorea Pastele in timpul lui Moise.
Cu ocazia iesirii din Egipt, cand au sarbatorit pentru prima data Pastele, in fiecare dintre familiile evreilor a fost sacrificat cate un miel. Apoi, cu sangele mielului au fost unse ramele de lemn ale usilor de la casele in care locuiau. In noaptea aceea, ingerul mortii trimis de Dumnezeu a trecut prin Egipt si a omorat toti fiii intii nascuti ai egiptenilor in casele care nu aveau pe usa singele mielului (a 10-a plaga trimisa de Dumnezeu pentru a-i pedepsi pe egipteni). In casele evreilor nu a murit nimeni pentru ca acestia ascultasera porunca lui Dumnezeu si au pus singele mielului pe usile lor.
Semnificatia Pastelui crestin difera adaugă un alt eveniment la semnificatia Pesach-ului. Prin aceasta sarbatoare crestinii sarbatoresc Invierea lui Iisus Hristos, triumful asupra mortii, triumf care a devenit triumful tuturor oamenilor care il primesc pe Iisus in viata lor. Iisus a suferit si a murit pentru cruce pentru pacatele oamenilor, pentru a scapa omenirea de povara pacatului primordial si apoi a inviat din morti aratind lumii ca moartea fi invinsa. (http://www.desarbatori.ro/)