Transcrierea declaraţiilor primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu

---

Călin Popescu Tăriceanu
„Aş lua în ordinea importanţei problemele care au fost abordate şi decise.
Am să mă refer, în primul rând, la lărgirea NATO. Lărgirea NATO reprezintă indiscutabil unul dintre rezultatele majore şi vizibile ale Summit-ului, pentru că acest avans în procesul de lărgire este soluţia pentru crearea unei Europe unite, sigure şi marcată de securitate şi stabilitate. Este interesant de subliniat că România, o ţară care la summit-ul de la Praga a primit invitaţia de aderare, astăzi şi ieri a organizat un Summit al lărgirii.
Doresc să felicit Albania şi Croaţia pentru invitaţia pe care au primit-o de aderare la NATO. România a fost una din ţările care a încurajat permanent eforturile celor două ţări pentru a adera la NATO, din calitatea pe care o avem, de membru al Alianţei.
De asemenea vom demonstra, în continuare, toată susţinerea noastră pentru Macedonia pentru a-şi realiza acest obiectiv şi avem convingerea că neinvitarea formală a Macedoniei este numai o chestiune de timp. După cum a subliniat şi Secretarul General al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, aceasta nu este o problemă de fond, de principiu, ci este o problemă legată de necesitatea ca între Grecia şi Macedonia să se găsească o soluţie comun acceptabilă asupra numelui, urmând ca invitaţia să fie imediat avansată.
Un alt mesaj important al acestui Summit este legat de cooperarea intensificată cu celelalte state din Balcani. Mă refer la invitarea Bosniei-Herţegovina şi Muntenegrului să înceapă un dialog susţinut – acea formulă de dialog intensificat cum este denumită în limbajul NATO – pe probleme financiare, economice şi de securitate, legate de aspiraţiile lor de aderare. Este o hotărâre care reconfirmă susţinerea pentru securitate în zona Balcanilor Occidentali.
Totodată, aliaţii şi-au arătat în mod neezitant hotărârea să se adâncească cooperarea cu Serbia, care joacă un rol important în arhitectura de securitate a Balcanilor de Vest.
Putem spune astfel că acest Summit a adus în prima linie securitatea, stabilitatea şi progresul european al Balcanilor de Vest. A reconfirmat solidaritatea euro-atlantică pentru această regiune. Este o decizie istorică pentru o Europă mai puternică.
Totodată, acest Summit a reconfirmat rolul important al României în progresul european şi euro-atlantic al acestei regiuni. Şi vreau să reţineţi acest lucru.
În ceea ce priveşte discuţia privind relaţia cu Ucraina şi Georgia. După cum aţi văzut din declaraţia finală, NATO salută aspiraţiile de aderare la organizaţia transatlantică a celor două state care sunt în vecinătatea României.
Prin acesta, Alianţa recunoaşte meritele acestor două ţări, contribuţiile de valoare la operaţiunile sale şi salută reformele care au avut loc în aceste două ţări, reformele democratice.
După cum a fost anunţat, miniştrii de externe vor face o primă evaluare, în decembrie 2008, asupra progreselor înregistrate pe cele două ţări şi, astfel, se deschide o nouă etapă în cooperarea NATO cu vecinătatea estică, incluzând în primul rând zona Mării Negre.
În ceea ce priveşte deciziile care s-au luat la acest Summit, noi ne-am bucurat foarte mult că problematica energetică a fost inclusă în problemele care au fost analizate şi asupra cărora s-au luat decizii importante. Mă refer aici la problema securităţii energetice şi a acţiunilor comune cu partenerii din Est faţă de noile provocări de securitate.

Un alt subiect important este cel al apărării antirachetă. Putem considera că discuţiile privind celelalte teme de preocupare directă pentru noi au reconfirmat interesele legitime ale tuturor membrilor NATO, deci inclusiv ale României, de a beneficia de toate formele de securitate ale spaţiului euro-atlantic, pe baza principiului binecunoscut al indivizibilităţii şi securităţii în acest spaţiu. Acest principiu se reflectă direct în poziţia privind apărarea antirachetă.
NATO a fost solicitat să dezvolte o arhitectură de cooperare şi de apărare, care să însemne că toate teritoriile şi populaţiile care nu sunt acoperite de sistemul actual al SUA să beneficieze de o arhitectură care să le permită asigurarea securităţii proprii.

Tema a treia este legată de Afganistan. Doresc să subliniez, de la început: climatul în care s-au desfăşurat discuţiile pe tema Afganistan şi manifestările care au arătat o deplină solidaritate în ceea ce priveşte acţiunea în Afganistan pentru stabilizare şi reconstrucţie.
România are un rol recunoscut. Avem 645 de militari români în Afganistan. Şi vreau să subliniez încă un lucru : preocuparea Guvernului de a consolida şi de a asigura dotarea cu mijloace de cea mai bună calitate a trupelor noastre din Afganistan în aşa fel încât să evităm eventualele victime pe acest teatru de operaţiuni.
Am discutat, în acest sens, chiar în aceste zile cu ministrul Apărării şi i-am cerut ca imediat după Summit, în cadrul Guvernului, să facem o analiză extrem de profundă a modului în care sunt alocate resursele, pentru a ridica nivelul de dotare cu echipamente, în primul rând cel de securitate pentru militarii noştri şi să hotărâm în ceea ce priveşte programele majore de înzestrare ale armatei, în aşa fel încât să putem face faţă obligaţiilor şi responsabilităţilor pe care le avem în calitate de ţară membră NATO.
În final, câteva concluzii.
Fără îndoială că acest Summit a adus mai multă vizibilitate. Atenţia multora din ţările lumii şi suporturile media de pe tot globul au fost aţintiţe asupra României. Este un merit al diplomaţiei române, dar în acelaşi timp, un merit al României care contribuie la succesul misiunilor NATO şi la operaţiunile de stabilizare şi menţinere a păcii în întreaga lume.
Trebuie să subliniez că, dincolo de efortul pe care România îl face în cadrul acestor misiuni, organizarea Summit-ului la Bucureşti a reconfirmat capacitatea noastră de a contribui la formularea unor politici de anvergură globală dincolo de elementele mediatice.


Reporter: România va suplimenta numărul militarilor trimişi în Afganistan ?
Călin Popescu-Tăriceanu: Avem în această privinţă o disponibilitate de o companie. Dar, noi dorim ca o contribuţie crescută a României să fie însoţită, acompaniată, de o contribuţie similară a tuturor participanţilor şi a tuturor membrilor NATO.

Reporter: S-a vorbit de scutul antirachetă. Puteţi să fiţi un pic mai clar. Dacă s-au stabilit nişte date, termene. Ştiu că s-a discutat de 2009 - amplasare, 2012 să fie operaţional.
Călin Popescu-Tăriceanu: În această privinţă vă pot spune că sunt două lucruri strâns legate. Dacă vorbim de termene, trebuie să vorbim şi despre angajamente financiare. Şi acest lucru nu a fost încă făcut.
Urmează ca această problemă să fie analizată sub toate aspectele, pentru a ne baza pe lucruri care sunt legate de capacităţile financiare ale tuturor membrilor NATO. Nu este problema unei singure ţări sau a unui grup de ţări. Este o problemă de efort comun la care trebuie să consimţim cu toţii.
Vă mulţumesc!”