UDMR...

---

Masă rotundă despre Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare - Soluţii europene în domeniul protecţiei minorităţilor

Mesajul Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare este foarte important: el cuprinde un „meniu”, adică prevederi şi principii obligatorii pentru toate statele. Dincolo de acest cadru, Carta respectă caracterul specific al situaţiei fiecărei minorităţi etnice în parte, astfel lasă la aprecierea statului şi minorităţii respective ce punct, care prevedere este de folos pentru comunitatea respectivă, a arătat preşedintele UDMR, Béla Markó, la masa rotundă organizată joi, la Bucureşti, de Departamentul pentru Relaţii Interetnice. Preşedintele UDMR a opinat că şi în Uniunea Europeană ar trebui să se găsească soluţii asemănătoare pentru reglementarea elaţiilor interetnice.

În prima zi a conferinţei de două zile, din partea Consiliului Europei au fost prezenţi preşedintele Oficiului pentru Limbile Regionale sau Minoritare din Europa, Alexey Kozhemyakov, preşedintele Consiliului Experţilor pentru Carta Limbilor, Stefan Oeter, precum şi Maia Morgenstern, ambasadorul României pentru Anul Dialogului Intercultural European. Béla Markó a evocat drumul lung, dar folositor care a condus la ratificarea Cartei, proces la care au participat toţi cei care au militat, începând din 1990, pentru respectarea drepturilor minorităţilor, pentru un dialog eficient şi demn între comunităţi, culturi şi limbi. El a amintit ca staţii importante în atingerea acestor năzuinţe: modificarea legii învăţământului în 1999, modificarea legii administraţiei locale în 2001, respectiv modificarea Constituţiei din anul 2003. Preşedintele UDMR s-a referit în mod special şi la contribuţia Consiliului Europei la implementarea drepturilor omului şi ale minorităţilor prin diferite documente şi recomandări. „Nu suntem la capătul drumului nici în domeniul soluţionării problemei minorităţilor, nici în cel al reglementării relaţiilor interetnice. Totul depinde de capacitatea noastră ca majoritatea şi minoritatea, organizaţiile minoritare şi instituţiile europene să caute permanent noi soluţii în vederea înfăptuirii convieţuirii paşnice”, a afirmat Béla Markó.

Preşedintele UDMR, Béla Markó, l-a primit pe ambasadorul Israelului la Bucureşti

Joi, 10 aprilie, preşedintele UDMR, Béla Markó, l-a primit în cabinetul său din Bucureşti pe ambasadorul Israelului la Bucureşti, David Oren. Cu acest prilej Béla Markó l-a informat pe ambasadorul David Oren despre problemele politice actuale, situaţia minorităţii maghiare din România şi năzuinţele UDMR legate de drepturile colective. Preşedintele UDMR a arătat că în timp ce în domeniul drepturilor individuale s-au făcut paşi importanţi înainte, în privinţa drepturilor colective mai sunt multe de făcut. Béla Markó a apreciat ca un prim pas spre descentralizare alegerea prin vot direct a preşedinţilor consiliilor judeţene care astfel vor dispune de competenţe lărgite.

UDMR asigură libertatea alegerii - Stafful de campanie al Uniunii a analizat alegerile preliminare

„Peste 155.000 de persoane au participat în Transilvania la alegerile preliminare organizate de UDMR. Aceasta demonstrează că UDMR a procedat şi de această dată just în selectarea candidaţilor săi pentru alegerile locale”, a declarat şeful staffului electoral al UDMR, preşedintele executiv Hunor Kelemen, la conferinţa de presă susţinută joi, la Cluj, conferinţă la care au participat şi adjuncţii săi, vicepreşedinţii executivi pentru organizaţiile teritoriale, respectiv pentru administraţia locală, Péter Kovács şi Attila Cseke.

Hunor Kelemen a apreciat că participarea masivă la alegrile preliminare se explică prin faptul că pentru electoratul maghiar din România este importantă păstrarea şi întărirea reprezentării intereselor comunităţii. Un interes deosebit s-a manifestat pentru alegerile preliminare în judeţul Bihor, unde peste 43 de mii de oameni s-au folosit de posibilitatea, asigurată de UDMR, de a alege candidatul preferat, ca şi în judeţul Mureş, unde au votat peste 30 de mii de alegători. Un număr important de alegători s-au prezentat la urne şi în judeţele Covasna, Harghita şi Sălaj. Hunor Kelemen a reafirmat că UDMR nu va încheia nicio înţelegere preelectorală cu nicio formaţiune politică. – Candidaţii noştri doresc să obţină încrederea electoratului pe listele şi cu programul UDMR, şi nutrim speranţa că la 1 iunie voinţa celor peste 155.000 de oameni se va transforma în voinţa unui milion şi jumătate de maghiari, a subliniat şeful staffului de campanie al UDMR. Referitor la coaliţia PSD-PDL-PRM, care se conturează la Târgu-Mureş, Hunor Kelemen a opinat că această coaliţie a luat fiinţă nu pentru Târgu-Mureş, ci împotriva candidatului UDMR. – Am convingerea că târgumureşenii nu se vor lăsa păcăliţi şi vor alege un specialist excelent pregătit, candidat al UDMR, László Borbély, care va reprezenta cu succes interesele întregii populaţii a oraşului.

Preşedintele UDMR, Béla Markó, l-a primit pe preşedintele SZDSZ

Marţi, 8 aprilie preşedintele UDMR, Béla Markó, l-a primit la cabinetul său din Bucureşti pe preşedintele SZDSZ (Uniunea Democraţilor Liberali din Ungaria), János Kóka. În cadrul întâlnirii au fost discutate relaţiile economice dintre România şi Ungaria, probleme privind dezvoltarea infrastructurală, precum şi colaborarea transfrontalieră. Au fost abordate pe larg posibilităţile de dezvoltare a reţelei de autostrăzi şi drumuri expres şi de conectare a reţelelelor rutiere române şi ungare.

După aderarea României în Uniunea Europeană s-au schimbat relaţiile şi posibilităţile celor două ţări, au opinat cei doi politicieni. „România a devenit mult mai atractivă pentru investitori şi trebuie să folosim această oportunitate şi noi, în Transilvania”, a subliniat Béla Markó după convorbiri, adăugând că „atunci când vorbim de colaborare regională trebuie să ne gândim nu doar la partea de vest a Ardealului, ci şi la Ţinutul Secuiesc, unde este mare nevoie de investiţii”. Preşedintele SZDSZ a subliniat că se aşteaptă creşterea importanţei colaborării regionale transfrontaliere, astfel că se vor forma zone de dezvoltare interregionale. János Kóka şi Béla Markó s-au informat reciproc şi cu privire la situaţia actuală a celor două formaţiuni politice. La întâlnire au participat preşedintele executiv al SZDSZ, dr. Mátyás Eörsi, preşedinte al Comisiei pentru Afaceri Europene a Parlamentului Ungariei, directorii cabinetului de relaţii internaţionale al SZDSZ, Attila Ara-Kovács şi Dániel Kaderják, precum şi primul consilier al Ambasadei Ungariei la Bucureşti, László Alföldi.

Masă rotundă pe tema Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare

Joi, 10 aprilie, preşedintele UDMR, Markó Béla va participa la lucrările mesei rotunde organizate de Departamentul pentru Relaţii Interetnice (DRI) despre Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare. La eveniment vor participa din partea Consiliului Europei preşedintele Oficiului Limbilor Europene Regionale sau Minoritare, Alexey Kozhemyakov, preşedintele Consiliului Experţilor pentru Carta Europeană a Limbilor, Stefan Oeter, precum şi reprezentanţi ai instituţiilor, autorităţilor şi organizaţiilor neguvernamentale care se ocupă de problemele minorităţilor. Consfătuirea va fi deschisă de preşedintele DRI, secretarul de stat Attila Markó. Manifestarea începe la ora 9,00 a.m., la Hotelul Marriott din Bucureşti. Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare a fost ratificată de România în anul 2007 şi va intra în vigoare la 1 mai 2008.

Intervenţia parlamentarului european Iuliu Winkler pe tema Raportului Parlamentului European cu privire la progresele Croaţiei în vederea aderării la Uniunea Europeană

Miercuri, 9 aprilie a.c., s-a dezbătut raportul Parlamentului European cu privire la progresele Croaţiei în vederea aderării la Uniunea Europeană (UE). Raportul salută progresele realizate de Croaţia în acest sens. Cu acest prilej, parlamentarul european (UDMR) Iuliu Winkler a susţinut, într-o intervenţie scrisă, în plenul Parlamentului European, că UE trebuie să menţină perspectivele de aderare pentru statele din Balcani. Potrivit europarlamentarului, aderarea Croaţiei la UE va contribui la stabilitatea regiunii, precum şi la progresul economic. Europarlamentarul a subliniat şi faptul că cea mai de succes componentă a politicii externe a Uniunii o reprezintă lărgirea, prin aderarea la UE a statelor din Europa. "Maghiarii din România privesc cu atenţie sporită conflictele etnice din toată lumea. Astfel, am urmărit cu mare atenţie şi istoria recentă a fostei Iugoslavii. Morala principală a acestei istorii recente este că intoleranţa majorităţii, naţionalismul extrem pot foarte uşor să transforme o regiune într-o zonă de conflict. Croaţia este un exemplu în regiune atât prin evoluţia sa politică, cât şi prin evoluţia economică în perioada scursă de la sfârşitul războiului", a afirmat Iuliu Winkler. Parlamentarul european a precizat că aderarea Croaţiei la UE nu trebuie întârziată, iar sprijinul Statelor Membre în această privinţă nu trebuie să se diminueze. „Trebuie să asigurăm perspectiva europeană pentru toată regiunea balcanică, fie vorbim de Serbia, fie de Kosovo. Aderarea Croaţiei la UE în viitorul apropiat va contribui la coexistenţa paşnică a popoarelor din Europa de sud-est şi la stabilitatea şi progresul regiunii”, a mai spus parlamentarul european.

Csaba Sógor propune aplicarea principiului reciprocităţii în cadrul Programului UE de învăţare a limbilor

Biroul european al Fundaţia Konrad Adenauer Stiftung din Bruxelles a organizat o masă rotundă cu titlul Ce înseamnă azi multilingvismul pentru Uniunea Europeană? În expozeul său inaugural, comisarul UE pentru multilingvism, Leonard Orban, s-a pronunţat pentru afirmarea în continuare a cunoscutului principiu „unitate în diversitate” şi pentru însuşirea unei a doua limbi la nivel de limbă maternă, şi a prezentat programul UE vizând multilingvismul, care va demara la toamnă. Comisarul Leonard Orban s-a pronunţat ferm împotriva dominaţiei limbii engleze, mai ales împotriva a ceea ce a numit folosirea tot mai extinsă a limbii „globish”. În cuvântul său, europarlamentarul Csaba Sógor a arătat că copiilor maghiari din România ar trebui să li se predea o limbă română vorbită, printr-un învăţământ practic, modern, şi a menţionat că limba literară românească din secolul al XIX-lea care li se predă copiilor maghiari în şcoli are puţine legături cu limba română vorbită azi. Europarlamentarul Csaba Sógor a propus afirmarea principiului reciprocităţii în Uniunea Europeană multilingvă. „Sprijin ideea ca nu doar popoarele vorbitore de limbi mici să înveţe cel puţin o a doua limbă, la nivel de limbă maternă, ci şi majoritarii să înveţe limba minorităţii, iar Uniunea Europeană ar trebui să acorde sprijin pentru aceasta”.