Ce fac europarlamentarii din România?

Vineri, 18 aprilie 2008, a fost prezentată "Analiza activităţii repezentanţilor din România în Parlamentul European (activitatea în primul trimestru al anului 2008), realizată de Institutul de Studii Internaţionale al Universitatii Babeş- Bolyai, Cluj- Napoca.
Evenimentul a fost organizat de Institutul de Studii Internaţionale, Universitatea Babeş-Bolyai, şi Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Oradea. Au fost prezente cadre didactice, studenti, doctoranzi, masteranzi, experti pe probleme europene, reprezentanţi ai administraţiei publice, mass-media.
Analiza prezentată face parte din programul de cercetare al Institutului de Studii Internaţionale „România şi procesul decizional european” – coordonat de profesor dr. Vasile Puşcaş şi are în vedere interacţiunea Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei cu instituţiile şi cetăţenii din România.
"România este la inceputul drumului său european. Multe dintre realităţile generate de această calitate de Stat Membru, inclusiv reprezentarea in instituţiile europene sunt incă in faza de formare şi adaptare la nevoile şi aşteptările cetăţeanului român. Tocmai de aceea, cred că analiza ISI, referitoare la activitatea europarlamentarilor români vine în sprijinul identificării unor soluţii la disfunctionalităţile intervenite in relaţia cetăţean – ales (europarlamentar) – instituţie (Parlamentul European). Credem că asemenea studii şi analize au menirea de a sprijini activitatea celor aleşi în PE, şi totodată, pot genera o creştere a interesului cetăţenilor faţă de instituţiile europene şi modul cum ele funcţionează în interesul cetăţenilor europeni. Este important să gândim strategic, să ne vedem interesul nostru, convergent cu cel european şi să cerem reprezentanţilor României în instituţiile europene să aibă permanent faţa întoarsă spre cetăţean. Studiul realizat de Insitutul de Studii Internaţionale al Universităţii din Cluj este o pledoarie pentru realizarea unui dialog efectiv şi permanent între europarlamentarii români şi cetăţenii care i-au ales” a declarat dl. Vasile Puşcaş, directorul Institutului de Studii Internaţionale al Universităţii Babeş- Bolyai, Cluj- Napoca.
Iată câteva constatări preliminare ale analizei Institutului de Studii Internaţionale:
Se constată preferinţa majorităţii europarlamentarilor din Romania de a utiliza ca instrument de acţiune parlamentară declaraţiile în cadrul sesiunilor plenare ale PE, urmat de întrebările adresate Comisiei Europene şi Consiliului.
Activitatea în cadrul comisiilor Parlamentului European este puţin vizibilă, privind în ansamblu toţi cei 35 de europarlamentari. Ceea ce caracterizează relaţia dintre aleşii din România şi comisiile din care fac parte sunt absenteismul si putinatatea intervenţiilor.
Declaraţiile in cadrul sesiunilor plenare au un caracter mai puţin profesionist şi adaptat politiciilor europene, constatându-se un interes mai intens pentru vizibilizare politica in ţara.
Prezentarea activităţii în Parlamentul European nu se bucura de un interes real în mass media centrala şi locala din Romania.(sunt preferate doar preluarea comunicatelor de presă transmise de către europarlamentari, fără a se comenta conţinutul acţiunilor din cadrul comisiilor PE sau a agendelor).
In primul trimestru al acestui an, europarlamentarii din Romania au practicat dialogul cu cetatenii doar intr-o masura foarte restransa
Un numar foarte mic de europarlamentari din Romania dovedesc, pana acum apetit pentru evaluarea activitatii lor de catre cetateni sau institutii specializate in analiza politicilor publice.
Cu indulgenta se poate spune ca procesul de adaptare a membrilor din Romania ai PE la regulile, procedurile si politicile europene este in desfasurare.
Exista un numar destul de mare de europarlamentari din Romania care arata mai degraba o inclinare pentru continuarea campaniei electorale (a se vedea corelarea intre factualitate si imagine).
Interventiile europarlamentarilor din Romania care se refera la problematica locala sunt de natura conjuncturala, fara o circumscriere clara intr-o strategie de formatiune si cu atat mai putin de tara.
Sunt exceptii cazurile individuale ale unor europarlamentari din Romania, de inscriere notorie in orientarile europene de baza.
Majoritatea europarlamentarilor din Romania incearca o racordare sincronic-imitativa la politicile europene.
Destul de frecvent, individualitatea formatiunilor politice din Romania, incluse in grupurile politice europene, se manifesta prin transferul disputelor de pe secena politica autohtona in dezbaterile din Parlamentul European.
Sunt foarte putine cazurile cand europarlamentarii din Romania au exprimat prin activitatea lor optiunile cetatenilor din circumscriptia care i-a trimis in Parlamentul European.
Se pot detecta unele tendinte, este adevarat putine, de evidentiere a virtutilor profesionalismului si specializarii in politici europene(s-ar impune ca acestea sa fie accentuate la nivelul grupurilor politice, dar si ca atitudini individuale).
Chiar daca pentru alegerile europene precedente s-a apelat la formula circumscriptiei nationale grupurile politice europene si partidele politice din Romania ar merita sa incurajeze stabilirea unei retele de birouri ale europarlamentarilor pe tot cuprinsul tarii, caci deja se observa ca aceasta practica eficientizeaza activitatea parlamentara si interactiunea cu cetatenii/alegatorii.
Impreuna cu partidele politice din care provin, s-ar astepta ca europarlamentarii din Romania sa dezvolte o comunicare sistematica si de substanta pe politici europene, pentru a se crea cadrul de explicare rationala a activitatilor desfasurate in Parlamentul European.
Nu este cazul realizarii unor ierarhizari, dar o analiza periodica a activitatii europarlamentarilor din Romania s-ar impune, la nivelul formatiunilor politice.