Declaraţiile primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu la finalul întrevederii cu Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso

---

Am avut două discuţii (cu domnul Barosso – n.n.), una imediat după terminarea sesiunii de dimineaţa, prilej cu care tocmai sosea în clădirea Parlamentului şi l-am informat pe scurt despre deciziile care au fost luate la nivelul NATO.
În discuţiile cu preşedintele Comisiei am insistat pe trei lucruri.
În primul rând, i-am cerut preşedintelui Comisiei ca în funcţie de rezultatele, care sigur că vor avea nişte consecinţe în regiunea în care ne aflam, să dea nişte mesaje de deschidere pentru ţările care sunt în regiunea Balcanilor de Vest în ceea ce priveşte perspectiva lor europeană. Mă refer cu precădere la Macedonia, care probabil că va încerca un sentiment de frustrare pentru faptul că astăzi nu a primit o invitaţie. Dar eu cred că situaţia este justificată şi corectă din punctul de vedere al NATO, Macedonia trebuie să dea dovadă de o minimă flexibilitate.
Vreau să subliniez faptul că, la nivelul Uniunii Europene, trebuie să dăm un mesaj de încredere şi de speranţă pentru Serbia, pentru forţele pro-europene şi pentru forţele democratice. În curând vor avea loc alegeri generale în Serbia şi este foarte important să ajutăm aceste forţe care au o viziune pro-europeană să învingă şi să poată să imprime Serbiei o direcţie politică care să o ducă cât mai repede către aderarea la Uniunea Europeană.
Al doilea lucru pe care l-am discutat cu preşedintele Comisiei este unul foarte practic şi foarte concret. Relatam, cu ceva timp în urmă, cu ocazia întâlnirii pe care am avut-o cu cancelarul Austriei, Alfred Gusenbauer, despre un proiect pe care România şi Austria vor să-l iniţieze. Este vorba despre un proiect de modernizare a infrastructurii Dunării. Coridoarele de transport precum şi presiunile pe care Uniunea Europeană le pune asupra emisiilor de dioxid de carbon trebuie să ne îndrepte către găsirea unor soluţii alternative la transportul clasic, rutier. Comisarul european pentru transporturi, Jacques Barrot şi-a exprimat disponibilitatea finanţării studiilor de fezabilitate pentru un astfel de proiect de amploare, de care vor putea să beneficieze numeroase ţări din Europeană Centrală şi de Est: România, Bulgaria, Serbia, Ungaria, Slovacia, Austria. Ţinem cont de faptul că există posibilitatea unui transport între Dunăre, Rin şi Marea Nordului. Toate aceste lucruri m-au determinat să vorbesc despre acest proiect cu preşedintele Comisiei. Săptămâna viitoare probabil îi voi trimite o scrisoare semnată împreună cu omologul meu austriac, pentru a aduce această problemă în atenţia Comisiei, pentru că este un proiect de anvergură europeană.
Al treilea subiect pe care l-am discutat a fost cel legat de preocupările pe care România le are, împreună cu Comisia, în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare pe justiţie şi afaceri interne.
Am vorbit despre progresele care au fost făcute. România a trimis raportul de progres pe 31 martie pe acest domeniu, conform obligaţiilor pe care ni le-am asumat împreună cu Comisia. I-am vorbit despre progresele care au fost făcute în ultima perioadă, de care s-a vorbit prea puţin, pentru că întotdeauna lucrurile pozitive trec mai uşor neobservate decât cele negative. Am vorbit despre faptul că preşedintele ANI în şfârşit a fost ales, despre legea controlului averilor care a trecut în Senat în forma cea mai severă pe care se putea considera, aceste lucruri demonstrând angajamentele pe care România şi le-a luat şi le duce la îndeplinire pe acest domeniu considerat foarte sensibil şi unde mă bucur că avem bună cooperare cu Comisia Europeană.
Reporter: Vorbeaţi despre frustrarea Macedoniei, pe de-o parte, şi pe de altă parte de flexibilitate. A lăsat preşedintele Macedoniei de înţeles că-şi va retrage trupele din toate teatrele de operaţiuni ţinând cont de faptul că sunt foarte mulţi militari macedoneni în aceste teatre?
Călin Popescu-Tăriceanu: N-aş putea să vă răspund la această întrebare pentru faptul că preşedintele Macedoniei nu a luat parte la reuniunea NATO, ei nefiind membri. Singurii care au fost invitaţi în a doua parte a sesiunii au fost reprezentanţii Albaniei şi Croaţiei, în calitate de ţări proaspăt invitate.
Eu cred că din partea Macedoniei este nevoie de o analiză la nivelul clasei politice - este sugestia care cu modestie aş putea să o dau, nu vrea să mă amestec în treburile interne ale niciunui stat. O astfel de decizie care nu este o decizie simplă trebuie asumată în general la nivelul întregii clase politice, aşa cum a fost de exemplu şi cazul României. Hotărârea de a candida la NATO şi Uniunea Europeană a fost o hotărâre care a avut suport extrem de larg, aproape unanim din partea clasei politice (...)
Eu cred că pentru Macedonia aderarea la NATO este o problemă de interes naţional, şi modul în care s-au comportat până acum a lăsat să se întrevadă dorinţa extrem de puternică a Macedoniei de a adera, dar în acelaşi timp trebuie să remarcaţi un lucru care merită subliniat: solidaritatea ţărilor NATO cu Grecia pe o problemă atât de sensibilă. Există în acelaşi timp şi deschidere pentru acceptarea de noi membri, dar Alianţa dovedeşte că este structură solidară şi nu îşi lasă la greu unul din membri, când aceasta este situaţia.