IP/08/563
Bruxelles, 11 aprilie 2008
Modelul social european este mai solid ca niciodată, dar are nevoie de a se întări pentru a înfrunta provocările reprezentate de globalizare, afirmă un nou şi important studiu prezentat astăzi de Comisia Europeană. Rezultatele urmează a fi discutate cu ocazia unei conferinţe la nivel înalt, ce va avea loc la 16 aprilie la Bruxelles, cu privire la implicaţiile sociale ale globalizării şi la modalitatea transformării acesteia într-o oportunitate pentru Uniunea Europeană.
„Pentru mulţi europeni, globalizarea este o sursă de nelinişte”, a declarat Vladimír Špidla, Comisarul European pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Egalitate de Șanse. „Aceştia sunt îngrijoraţi pentru locurile lor de muncă şi pentru pensiile lor. Dar un model social solid şi succesul în economia mondială nu sunt contradictorii – de fapt ele merg mână-în-mână. Dacă ne pregătim, investim şi ne adaptăm, globalizarea se transformă într-o situaţie benefică pentru toţi participanţii în loc de a fi un meci nul.”
Sondajele recente Eurobarometru (mai 2006) arată că 47% din europeni consideră globalizarea ca o ameninţare pentru locurile lor de muncă şi pentru societăţile din ţările lor (faţă de 37% care o consideră ca o oportunitate bună pentru societăţi). Dar noul studiu – „Este Europa socială pregătită pentru globalizare?” – susţine că aceste temeri sunt în mare parte neîntemeiate. Unele din cele mai înfloritoare economii din Europa de nord ating coeficiente înalte de ocupare a forţei de muncă şi un grad mult mai mare de egalitate a veniturilor decât în alte părţi ale lumii, şi menţin în acelaşi timp sectoare publice vaste şi eficiente.
Potrivit studiului, nu există niciun fel de dovadă empirică a faptului că globalizarea ar fi condus la eroziunea prevederilor sociale. Cheltuielile privind protecţia socială ca procentaj din PIB în UE au rămas deosebit de stabile de-a lungul ultimelor două decade, menţinându-se în jurul a 27-28% de la începutul anilor 1990. În mod similar, datele arată un progres continuu către aspiraţii sociale cu aderenţă largă cum sunt reducerea dezechilibrului între bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte salariile şi coeficientul de ocupare a forţei de muncă, deşi aceste diferenţe rămân importante (diferenţa de nivel salarial între bărbaţi şi femei în UE era încă de 15% în 2005). Aceasta implică faptul că nu volumul prevederilor sociale, ci felul în care acestea sunt folosite, constituie factorul care influenţează cu preponderenţă succesul şi competitivitatea.
Dar studiul recunoaşte, de asemenea, nevoia de a moderniza politicile sociale şi de a investi în resursele umane pentru ca UE să poată să utilizeze în mod optim oportunităţile globalizării. Pentru aceasta vor fi necesare o serie de răspunsuri politice din partea UE şi a statelor sale membre, şi anume:
Echiparea economiei pentru competiţie, prin investiţii în activităţi de viitor, precum şi prin adaptare, pentru a face faţă condiţiilor impuse de schimbările climatice, de îmbătrânirea populaţiei şi de noile surse de competiţie;
Aplanarea dificultăţilor de adaptare, prin recunoaşterea faptului că globalizarea necesită schimbări economice şi sociale care vor impune cheltuieli şi vor necesita redesfăşurarea resurselor;
Îmbunătăţirea guvernării socio-economice, pentru facilitarea acestor schimbări, într-o acţiune comună a UE şi a statelor membre.
O conferinţă la nivel înalt, care va avea loc la 16 aprilie la Bruxelles, va discuta implicaţiile strategice ale studiului. Aceasta va reuni actorii cheie: factorii decizionali europeni şi naţionali, lideri ai organizaţiilor internaţionale şi reprezentanţi ai societăţii civile, pentru o dezbatere deschisă asupra unei mai bune înţelegeri şi comunicări legate de globalizare şi asupra modalităţii de a o transforma într-o oportunitate pentru Uniunea Europeană.
Informaţii suplimentare
Studiu, rezumat politic şi program al conferinţei:
http://ec.europa.eu/employment_social/spsi/simglobe_en.htm
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu