„Peste 150 de mii de alegători au participat la alegerile preliminare organizate de UDMR, ceea ce înseamnă că în spatele candidaţilor noştri se află în prezent 150 de mii de maghiari. Asta ne îndreptăţeşte să afirmăm că nu este vorba de lista unei organizaţii politice, ci aceasta reflectă voinţa întregii comunităţi maghiare din România”, a declarat sâmbătă, 12 aprilie, preşedintele UDMR, Béla Markó, la Miercurea-Ciuc, în cadrul Conferinţei Regionale de Administraţie Locală din Ţinutul Secuiesc.
La această conferinţă peste 120 de primari, viceprimari, precum şi numeroşi demnitari ai UIDMR din Guvern şi Parlament au analizat problemele legate de programele operaţionale şi sarcinile privind apropiatele alegeri locale.
În cuvântul său, preşedintele UDMR, Béla Markó, a apreciat că Ţinutul Secuiesc are o importanţă crucială pentru comunitatea maghiară, fiind, indubitabil, cea mai puternică regiune din Transilvania. Béla Markó a anunţat că procesul de desemnare a candidaţilor s-a încheiat şi de acum începe campania pentru alegerile locale.
În spatele candidaţilor noştri se află voinţa a 150 de mii de maghiari, şi în cele ce urmează va trebui ca toţi să ne asumăm răspunderea de a mobiliza în jurul acestor liste solidaritatea deplină a întregii comunităţi. Béla Markó a arătat, de asemenea, că UDMR are de luptat şi împotriva unei anumite demagogii: „Ascult cu interes opinia că este necesar să se creeze mai multe partide în sânul comunităţii maghiare din România pentru a se asigura maghiarimii libertatea de a alege”.
În opinia lui Béla Markó tocmai alegerile preliminare organizate de UDMR înseamnă libertatea de a alege. „În contrast, ce fel de libertate de a alege este aceea că inventăm înfiinţarea mai multor partide, ai căror preşedinţi sau conduceri restrânse hotărăsc, cine va figura pe listele de candidaţi? Această metodă nu este caracteristică UDMR”, a subliniat Béla Markó atrăgând totodată atenţia că deşi organizaţiile teritoriale au avut posibilitatea de a alege metoda desemnării candidaţilor, interesant este că în locul adunărilor delegaţilor, în foarte multe locuri s-a preferat calea alegerilor preliminare nemijlocite, prin vot la urne. Asta înseamnă că maghiarimea din Transilvania este capabilă de a îmbina două principii deosebit de importante: a aplica principiul pluralismului păstrând, în acelaşi timp, unitatea comunităţii.
„Cât de curios este, nu-i aşa, că există o organizaţie care decide, prin exprimarea voinţei comunităţii maghiare, cine vor fi candidaţii, în timp ce există un alt partid, în care doi-trei oameni decid cu privire la desemnarea candidaţilor”, a subliniat preşedintele UDMR. În opinia sa, UDMR a reuşit să alcătuiască o echipă foarte bună pentru administraţia locală: s-a făcut şi întinerire, dar există şi candidaţi cu multă experienţă pe listele Uniunii.
În legătură cu modul de a face politică al UDMR şi al altora, Béla Markó a adus ca argument exemplul criticii şi al acţiunii: dificultatea intervine atunci când cel care critică are şi posibilitatea de a acţiona. Béla Markó a lăudat activitatea eficientă a celor doi europarlamentari ai UDMR, Gyula Winkler şi Csaba Sógor, care deşi lucrează de puţin timp în această calitate, au reuşit să obţină rezultate deosebit de importante, demonstrând că programul UDMR poate fi reprezentat cu succes şi la Bruxelles, maghiarimea din România poate fi reprezentată deopotrivă la Bruxelles, şi în ţară. În acest timp, László Tőkés, care este şi el reprezentantul maghiarimii ardelene, s-a concentrat, în lunile care au trecut, asupra admiterii sale în grupul Partidului Popular European, până la urmă, fără succes, iar acum putem înregistra ca un lucru măreţ că a reuşit să intre în grupul verzilor europeni.
„Diferenţa între vorbe şi fapte, între critică şi acţiune, între critică şi activitate politică este enormă. Numai când cineva ajunge într-o funcţie politică, abia atunci îţi dai seama dacă poţi îndeplini ceea ce ai formulat sub formă de promisiuni, angajamente şi declaraţii. De promis verzi şi uscate, autonomie, ţeluri, e uşor, problema e că abia când ajungi la Bruxelles îţi dai seama că nu e atât de simplu să le şi realizezi”, a subliniat Béla Markó.
Referindu-se la situaţia din Kosovo, Béla Markó a arătat că problema perioadei următoare va fi ce fel de autonomie vor asigura noul stat şi comunitatea internaţională minorităţii sârbe din Kosovo. Aceasta va fi, în orice caz, un precedent, a atras atenţia preşedintele UDMR.
În ce priveşte descentralizarea, Béla Markó a subliniat că va fi sarcina administraţiilor locale, a primarilor de a folosi la maximum cadrul existent, de a ajunge la autonomia locală. „UDMR este capabilă de a găsi soluţii şi a le transpune în realitate” a spus Béla Markó, recomandând participanţilor să descopere posibilităţile Ţinutului Secuiesc, să pună un accent mai mare pe turism, pe dezvoltarea regiunii. – „Avem multe de făcut în Ţinutul Secuiesc şi pentru aceasta este nevoie de colaborarea tuturor regiunilor, trebuie să descoperim că există ţeluri, viziuni, interese comune în Secuime, există energii comune”, a conchis Béla Markó.
Preşedintele executiv al UDMR, Hunor Kelemen, a subliniat, în cuvântul său, importanţa continuităţii în dezvoltare, necesitatea continuării muncii începute cu patru ani în urmă. El a menţionat că înţelege prin continuitate nu persoana demnitarilor, ci înfăptuirea planurilor, a proiectelor. Preşedintele executiv a vorbit şi despre localităţi în care oamenii s-au pronunţat, în ciuda realizărilor şi investiţiilor evidente, pentru schimbarea conducătorilor. „Trebuie să acceptăm această decizie a oamenilor. Iar candidaţii care au fost învinşi în alegerile preliminare nu trebuie să se lase amăgiţi şi să candideze pe listele altor partide.” În opinia sa cei care recurg la „vânarea” candidaţilor UDMR, nu vor reuşi în acţiunile lor.
Expertul UDMR în politică regională, István Csutak, a subliniat în raportul său că experienţa UE arată că cheia dezvoltării se află în mâinile administraţiilor locale. Trebuie să folosim avantajul reprezentat de faptul că ştim dinainte ce se va întâmpla pe linia proiectelor de finanţare până în 2013: până în 2009 obiectivul finanţărilor îl constituie reducerea decalajelor, după care scopul este întărirea competitivităţii. După 2013 este de aşteptat că vor fi sprijinite administraţiile şi regiunile competitive, sarcina fiind aşadar, să recuperăm decalajele şi să ajungem la nivelul UE până în anul 2013, a subliniat István Csutak.
Conferinţa Regională de Administraţie Locală din Ţinutul Secuiesc s-a încheiat prin adoptarea unei Declaraţii finale privind întărirea administraţiilor locale, pentru folosirea posibilităţilor oferite de proiectele de finanţare ale UE, pentru modernizarea Ţinutului Secuiesc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu