Guvernul României...

---

Orarul de vară al Aeroportului Internaţional Henri Coandă Bucureşti, valabil între 30 martie şi 25 octombrie 2008, propune pasagerilor 53 de destinaţii directe: 43 de destinaţii internaţionale şi 10 destinaţii în ţară.
Incepând cu acest sezon, două noi companii aeriene şi-au început operarea pe AIHCB: Scandinavian Airlines (SAS), oferind conexiune directă cu Copenhaga, cu o frecvenţă de 3 curse pe săptămână, şi Adria Airways, care a programat 4 curse pe săptămână cu destinaţia Ljubljana. Compania Swiss Air Lines a introdus Geneva în reţeaua destinaţiilor directe deservite de pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, pasagerii care doresc să călătorească spre această destinaţie având la dispoziţie 3 curse pe săptămână. De asemenea, operatorul aerian Aer Lingus Irish Airlines oferă posibilitatea unei călătorii directe la Dublin (3 zboruri/săptămână).
Pentru sezonul vară 2008, companiile aeriene Air Europa, Futura Airlines, Jetran Air vor opera curse charter spre destinaţii precum Madrid, Barcelona, Palma de Mallorca, Tenerife, Antalya, Izmir, Heraclion.
Numeroase companii aeriene şi-au mărit frecvenţa de operare, cea mai substanţială creştere fiind înregistrată de compania aeriană TAROM (+3 spre Frankfurt, +6 spre Munchen, +3 spre Madrid, +1 spre Bruxelles, +1 spre Valencia). Lufthansa a adăugat 9 zboruri spre oraşele germane Frankfurt, Munchen, Dusseldorf, British Airways a introdus 7 noi frecvenţe săptămânale pentru destinaţia Londra, iar Austrian Airlines a adăugat încă 6 zboruri pe săptămână către Viena.
În sezonul vară 2008, de pe AIHCB se vor efectua 662 de curse aeriene pe săptămână, din care 555 spre destinaţii internaţionale şi 107 spre principalele oraşe din România.
Operatorul aerian naţional TAROM efectuează 264 de curse regulate pe săptămână (163 cu destinaţii externe şi 101 curse aeriene pe segmentul intern), ceea ce reprezintă un procent de aproximativ 40% din zborurile regulate efectuate în fiecare săptămână pe AIHCB.
În topul destinaţiilor spre care se îndreaptă săptămânal cele mai multe curse aeriene regulate directe cu plecare de pe AIHCB se află Munchen (TAROM şi LUFTHANSA, cu un total de 40 de curse pe săptămână), Paris (TAROM şi AIR FRANCE, cu un total de 35 de curse pe săptămână), Londra (TAROM, BRITISH AIRWAYS şi EASY JET cu 34 curse săptămânal), Atena (TAROM, OLYMPIC AIRWAYS şi AEGEAN AIRLINES cu 32 curse săptămânal), Viena (TAROM şi AUSTRIAN AIRLINES, cu 32 de frecvenţe pe săptămână) şi Frankfurt (TAROM şi LUFTHANSA, cu 31 de curse pe săptămână).
Legătura directă cu continentul american este asigurată de compania aeriană DELTA AIRLINES, care şi-a menţinut aceeaşi frecvenţă de 4 curse săptămânal.
Pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti operează în acest sezon 35 de companii aeriene româneşti şi străine care efectuează curse aeriene directe către 53 de destinaţii.

Discursul ministrului Sănătăţii Publice, Eugen Nicolăescu, în cadrul conferinţei de presă organizate de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei

“Comunicaţiile mobile şi sănătatea”
Bucureşti, 15 aprilie 2008
Crowne Plaza – Ballroom, ora 11

« La nivelul MSP a existat în permanenţă preocupare pentru detectarea efectelor radiaţiilor neionizante asupra organismului uman.

Obiectivul MSP este protejarea tuturor cetăţenilor de eventualele efecte ale acestor radiaţii.

Prin Ordin de ministru au fost transpuse în legislaţia naţională toate recomandările UE privind limitarea expunerii populaţiei generale la câmpuri electromagnetice. (Recomandarea Uniunii Europene 519/1999 transpusă în OMSP nr. 1193 din 29.09.2006 )

Normele privind limitele maxime admisibile de expunere a populaţiei la câmpurile electromagnetice au fost elaborate cu sprijinul Comisiei Internaţionale pentru Protecţia împotriva Radiaţiilor Neionizante (ICNIRP) şi a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Conform acestor norme, radiaţiile neionizante sunt unde electromagnetice de radiofrecvenţă (microunde ) cu frecvenţele cuprinse între 0 Hz şi 300 GHz.

Acest tip de radiaţii nu este nociv pentru materia biologică şi nu trebuie confundat cu radiaţiile electromagnetice IONIZANTE (precum razele gamma, razele X, radiaţiile cosmice, radiaţiile emise de materialele radioactive), care sunt periculoase pentru organismele vii.

Principalele surse de câmpuri electromagnetice de radiofrecvenţa sunt antenele care emit programele radio şi de televiziune, antenele de telefonie mobilă, antenele de comunicaţii (armata, trafic aerian, poliţie, pompieri sau de serviciile de urgenţă), aparatele de telefonie mobilă, instalaţiile de supraveghere a circulaţiei, cuptoarele cu microunde, antenele telefoanelor fixe fără fir, sistemele de securitate şi multe altele.

La Institutul de Sănătate Publică Bucureşti s-a alcătuit o bază de date cu 817 puncte de măsurători de expunere la câmp electromagnetic de radiofrecvenţă, în 30 de oraşe şi 3 comune, din 21 judeţe, inclusiv în Bucureşti.

Măsurătorile s-au făcut în perioada 2005 – 2007, în vecinătatea a 135 de staţii de bază (antene) de telefonie mobilă, inclusiv în vecinătatea antenelor amplasate pe terasele unor blocuri.

Măsuratorile au fost efectuate atât în interiorul cât şi în exteriorul locuinţelor şi a fost măsurată contribuţia tuturor câmpurilor electromagnetice generate de toate sursele existente în zonă, inclusiv de antenele care emit programele radio-tv şi de antenele de comunicaţii speciale.

Valorile măsurate ale densităţii de putere a câmpului electromagnetic s-au încadrat în limitele impuse de normele din OMSP nr. 1193/2006, toate fiind de peste 5 ori mai mici decât valoarea limită maximă admisă (2 W/m2 ).

Energia radiaţiilor neionizante este absorbită de sistemul biologic şi este convertită local în caldură, producând creşterea temperaturii ţesuturilor cu câteva zecimi de grade Celsius.

Pe aceasta bază, se poate afirma că populaţia care locuieşte în preajma antenelor prezintă un risc nesemnificativ de a avea probleme de sănătate din cauza expunerii la câmpurile electromagnetice, aceste expuneri încadrându-se în limitele recomandate de UE şi OMS.

Probabil că teama cetăţenilor provine din necunoaşterea tehnologiei şi a lipsei de informaţie.

La rândul ei, OMS s-a procupat pentru a da un un răspuns la această problemă şi a iniţiat o acţiune de sintetizare a tuturor materialelor publicate care conţin rezultatele investigaţiilor privind efectele biologice ale radiaţiilor neionizante. Au fost inventariate peste 25000 de articole ştiinţifice publicate în ultimii 30 de ani.

În urma analizei tuturor informaţiilor, OMS a ajuns la concluzia că în prezent, nu există dovezi ştiinţifice care să confirme faptul că expunerea la câmpurile electromagnetice (de radiofrecvenţă şi de joasă frecvenţă) produce efecte adverse asupra sănătăţii , adică îmbolnăvire, dacă nivelul expunerii este sub limita prevazută de normele internaţionale.

Comitetul Director Ştiinţific din Directoratul CE pentru Sănătate Publică şi Evaluarea Riscului, Directoratul General pentru Sănătate şi Protecţia Consumatorului, Comisia Europeană a elaborat şi publicat în 2006 un raport privind "Efectele posibile ale câmpurilor electromagnetice asupra sănătăţii umane" cu următoarele concluzii:

1. Nu există dovezi în ceea ce priveşte efectul cancerigen al câmpurilor de radiofrecvenţă, nici în cazul adulţilor, nici în cazul copiilor. Dovezile care provin de la studii epidemiologice ţintite au arătat că utilizarea telefonului mobil pe o perioadă de zece ani nu duce la creşterea riscului de apariţie a tumorilor cerebrale şi a neurinomului acustic.

2. Studiile de specialitate au arătat că nu există efecte neurologice dacă nivelurile sunt sub cele stabilite de ICNIRP (Comisia Internaţională pentru Protecţia împotriva Radiaţiilor Neionizante).

3. Studiile pe animale de laborator nu au furnizat argumente care să dovedească faptul că expunerea la câmpuri de radiofrecvenţă ar induce cancer, ar potenţa efectul agenţilor cancerigeni cunoscuţi sau ar accelera proliferarea tumorilor existente.

4. Studiile in vitro au arătat că nu există afectare celulară la nivelul expunerii termice la câmpuri de radiofrecvenţă sub nivelul recomandat de ICNIRP.

În concluzia raportului se afirmă că nici un studiu nu a putut demonstra că expunerile la câmpuri electromagnetice de radiofrecvenţă cu nivel mai mic decât cel stabilit de normele ICNIRP ar produce efecte adverse asupra sănătăţii.

Având în vedere concluziile documentelor elaborate de OMS şi ţinând seama şi de rezultatele măsuratorilor de câmp electromagnetic din baza de date a ISP, putem spune că nu există motive de îngrijorare privind efectele câmpurilor electromagnetice generate de antenele de comunicaţii, inclusiv cele de telefonie mobilă, asupra sănătăţii.

MSP, în colaborare cu celelalte instituţii abilitate, va monitoriza în permanenţă nivelul de radiaţii şi eventualele efecte biologice ale acestora.

Măsurători de câmp electromagnetic sunt efectuate de :

* Agenţia Naţională de Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei prin Direcţiile sale Teritoriale din Bucureşti, Iaşi, Cluj

* Agenţia de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare, Laboratorul de Încercări din Ministerul Apărării

* Interpretarea rezultatelor măsurătorilor se face la Institutul de Sănătate Publică Bucureşti. »

Agenţia pentru Strategii Guvernamentale a prezentat, marţi, 15 aprilie 2008, rapoartele anuale de evaluare a implementării Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public şi a Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică în anul 2007.

Rapoartele au fost întocmite prin colectarea şi prelucrarea unor chestionare standard de evaluare, de la nivelul ministerelor, autorităţilor şi agenţiilor guvernamentale, prefecturilor, primăriilor, consiliilor judeţene şi locale.

Accesul la informaţiile de interes public

În anul 2007 s-au înregistrat 684 472 de solicitări de informaţii de interes public (din care 73% la administraţia publică centrală), aproape o dublare a numărului acestora faţă de 2006, când s-au înregistrat 384 642 solicitări.
Cu excepţia anului 2006, numărul de solicitări urmează trend-ul anilor precedenţi: peste 662 000 solicitări în 2003, peste 815 000 în 2004 şi peste 710 000 solicitări în 2005.
A crescut procentul solicitărilor rezolvate favorabil de la 89% în 2006 la 95% în 2007. Din totalul solicitărilor de informaţii de interes public - doar 3% au fost respinse. Totuşi, 35% din solicitările respinse se fac în baza unor motivaţii inexistente în lege sau chiar fără motiv. Diferenţa semnificativă faţă de anul precedent este micşorarea procentului de solicitări redirecţionate de la 9% pe ansamblul administraţiei publice la doar 2%.
În 2007, faţă de anul 2006, a crescut procentul solicitărilor adresate în scris (42% faţă de 35%). Procentul solicitărilor electronice rămâne similar: 10% în 2007, faţă de 9% în 2006.
Afişarea la sediu rămâne cel mai utilizat mijloc de anunţare a informaţiilor de interes public din oficiu - 66%; procentul utilizării Internetului în acest scop este identic cu anul 2006 - 16%; foarte puţine instituţii (2%) utilizează Monitorul Oficial pentru publicarea listei informaţiilor din oficiu, din cauza costurilor şi termenelor exagerate; restul - în publicaţii proprii (5%) şi mass media (11%).
Marea majoritate a reclamaţiilor sunt rezolvate în favoarea reclamantului. Faptul că, mai ales la nivel local, majoritatea reclamaţiilor administrative sunt rezolvate în favoarea reclamanţilor poate fi indiciul unui deficit de competenţă în rezolvarea solicitărilor sau de transparenţă. La nivel central se înregistrează mult mai puţine reclamaţii, dar rata de respingere este mai mare.

Transparenţa decizională în administraţia publică

Raportul privind transparenţa decizională în administraţia publică pe anul 2007 confirmă, la fel ca în anii trecuţi, nivelul scăzut de participare civică. Persoanele fizice constituie majoritatea solicitanţilor de informaţii privind proiectele de acte normative, la nivelul întregii administraţii.
La nivel central se înregistrează un activism mai pronunţat al ONG-urilor, în timp ce cetăţenii par să fie mai interesaţi de proiectele de acte normative de la nivel local. S-au înregistrat aproximativ 10 000 de cereri pentru furnizarea de informaţii referitoare la proiectele de acte normative aflate în dezbatere, raportat la un număr de peste 240 000 de acte normative adoptate.
Conform rapoartelor primite din partea instituţiilor publice centrale, mai mult de jumătate din proiectele de acte normative adoptate în 2007 au fost anunţate în mod public. La nivelul administraţiei publice locale, acest procent este mai mare (70,6%), deşi în scădere faţă de anul 2006 (79,1%). Instituţiile centrale utilizează pe o scară mai largă site-ul propriu pentru anunţarea proiectelor de acte normative. Faţă de anul precedent, Internetul şi mass-media au fost ceva mai mult utilizate ca mijloace de comunicare, dar rămân per ansamblu la un nivel relativ redus.
Atât la nivel local, cât şi la nivel central, există tendinţa de a transmite din oficiu proiectele de acte normative către asociaţii: numărul proiectelor transmise este mai mare decât al cererilor primite de autorităţi şi instituţii publice pentru furnizarea de informaţii privind aceste proiecte. Totuşi, în relaţia cu persoanele fizice, instituţiile publice manifestă mai puţină solicitudine decât în relaţia cu ONG-urile. Numărul proiectelor transmise este mai mic decât numărul cererilor formulate. Administraţia publică locală pare să fie mult mai sensibilă la cererile cetăţenilor decât cea centrală.
La nivelul întregii administraţii, ponderea recomandărilor incluse din totalul recomandărilor formulate este de 56%. La nivel central, acest indicator este de 42%, în timp ce la nivelul administraţiei locale este de 68%.

Aceste date generale induc necesitatea continuării de către ASG, şi în 2008, a unor activităţi de perfecţionare a implementării celor două legi, precum monitorizarea în teritoriu a aplicării legilor transparenţei şi perfecţionarea continuă a funcţionarilor din domeniu (ASG a organizat deja, în prima parte a anului 2008, 3 seminarii destinate personalului din administraţia publică locală).

Alte măsuri recomandate se referă la stabilitatea pe post a personalului calificat în domeniul relaţiilor publice şi transparenţei instituţionale prin intermediul unui sistem de formare continuă şi certificare profesională, repartizarea resurselor necesare (fonduri, personal calificat si echipament informatic), în primul rând la nivel local, şi stimularea spiritului civic al cetăţenilor prin acţiuni ale autorităţilor şi instituţiilor publice şi ale organizaţiilor neguvernamentale.
Nota: Rapoartele sunt accesibile integral pe site-ul www.publicinfo.ro.

COMUNICAT DE PRESA

• Mai sunt 4 zile pana la data de 19 aprilie, ziua in care va demara, la nivel national, campania de colectare a deseurilor de echipamente electrice si electronice de la populatie;
• www.deseurielectrice.ro – site-ul dedicat zilei de 19 aprilie 2008.

Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile pune la dispozitia tuturor celor interesati, atat cetateni cat si autoritati publice, site-ul special creat pentru cea de-a doua editie a campaniei de colectare a deseurilor de echipamente electrice si electronice - “Marea Debarasare”, ce se va desfasura in data de 19 aprilie 2008.
Site-ul www.deseurielectrice.ro cuprinde informatii utile pentru cetateni, scenariul zilei de 19 aprilie 2008, ghidul primariilor, precum si lista oraselor participante la aceasta campanie.
Totodata, prin intermediul paginii web romanii de pretutindeni pot transmite observatii si propuneri cu privire la 19 aprilie 2008 sau opinia lor in legatura cu initiativa MMDD. Site-ul ofera, de asemenea, informatii utile legate de cadrul legal care reglementeaza capitolul deseuri electrice si electronice, organizatiile colective constituite la nivel national (ECOTIC, RoRec, RECOLAMP si ENVIRON), centrele de colectare functionale din Romania, dar si reciclatorii autorizati. Pentru reprezentantii presei exista o rubrica speciala – “Comunicate de presa”, prin care sunt informati cu privire la actiunile pe care MMDD le intreprinde pentru aceasta campanie si pentru ziua de 19 aprilie 2008.
In cadrul campaniei „Marea Debarasare” ce se va desfasura in aceasta sambata, populatia va depozita aparatura si electrocasnicele vechi in fata blocului sau a casei, urmand ca primariile, prin agentii de salubritate (sau companii private care au contract cu primariile) sa le colecteze si sa le transporte la punctele de colectare special amenajate pentru DEEE (conform HG 448/2005), iar producatorii (prin cele 4 organizaţii colective) le vor prelua de la aceste puncte municipale sau judeţene pana la firmele de tratare/reciclare.

Dialog româno – ucrainean la sediul Ministerului Apărării

Şeful Statului Major General, amiralul dr. Gheorghe Marin, s-a întâlnit marţi, 15 aprilie, cu generalul de armată Serghei Kiricenko, şeful Statului Major General, comandant al Forţelor Armate ale Ucrainei, care efectuează o vizită oficială de două zile în România.
În timpul convorbirilor oficiale, au fost abordate aspecte ale cooperării militare bilaterale şi au fost explorate posibilităţi de întărire a relaţiilor dintre cele două armate. Amiralul Marin a prezentat din experienţa privind transformarea, modernizarea şi profesionalizarea Armatei României, precum şi elemente privind instruirea efectivelor şi participarea la operaţii şi misiuni internaţionale.
Generalul Kiricenko a fost primit şi de ministrul apărării, Teodor Meleşcanu. Cu acest prilej, ministrul român al Apărării i-a transmis omologului său ucrainean invitaţia oficială de a vizita România, la o dată ce va fi stabilită ulterior.
Programul oaspetelui ucrainean mai cuprinde vizitarea unor unităţi şi a unor instituţii de învăţământ superior militar, precum şi depunerea unei coroane de flori la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol.

* * *
Generalul de armată Kiricenko s-a născut la 4 mai 1952. A absolvit şcoala militară, specialitatea blindate, în anul 1973, după care a îndeplinit succesiv funcţii pe toate treptele ierarhiei militare.
A fost numit în funcţia actuală în anul 2005. Pentru meritele sale, a fost distins cu numeroase ordine, medalii şi decoraţii. Este căsătorit şi are doi copii.