Nu ştiu cum se va termina ziua, dar în acest moment am impresia ca ziua de 24 Ianuarie a fost "reinventată" pentru a prilejui domnul preşedinte o adresare directă către naţiune. La Palatul Cotroceni au fost convocaţi reprezentanţi din toate forţele politice, fără a se spune exact presei despre ce e vorba, au fost manifestări la Patriarhie, la Muzeul Naţional de Istorie a României, astăzi o largă manifestare populară... încep să cred că a început campania electorală pentru prezidenţiale.
Preşedintele Traian Băsescu a participat astăzi la Iaşi, la manifestările din Piaţa Unirii, dedicate împlinirii a 150 de ani de la Unirea Principatelor. Băsescu a evocat marele eveniment istoric dar a vorbit şi despre datoria politicienilor de a moderniza statului.
"Ca de obicei, 24 ianuarie ne găseşte împreună în oraşul în care am copilărit, în oraşul de care este legat începutul intării mele în dolescenţă. Iaşiul în care Copoul este parte din sufletul meu, ca şi statuia lui Cuza unde veneam cu şcoala şi sărbătoream 24 ianuarie", a declarat Băsescu în faţa adunării.
Preşedintele a mai spus că România este astăzi un stat puternic, suveran şi independent: "Putem trece de criză mult mai uşor decât alte state ale Europei. Astăzi, românii au nevoie de o clasă politică ce trebuie să sacrifice interesele de grup în favoarea naţiunii. Este nu doar credinţa mea, ci apelul meu către clasa politică".
"Nimeni nu poate fi mai presus de lege şi aş aminti din cuvântul lui Kogălniceanu către Cuza: Fă să înceteze arbitrariul, fă ca legea să fie tare. Este ceea ce trebuie să facem azi. Legea să fie deasupra tuturor, de la preşedinte până la cel mai neînsemnat om din această ţară, dacă putem spune că un om poate fi neînsemnat", a spus preşedintele.
Băsescu a subliniat că este de datoria politicienilor să modernizeze statul, în primul rând respectându-i legile.
"Vă asigur de tot devotamentul şi loialitatea mea, într-un proces rapid de modernizare a statului român", a încheiat Traian Băsescu.
Astăzi se împlinesc 150 de ani de la Unirea Principatelor Române. Cunoscut şi sub denumirea de Unirea Mică, evenimentul marchează unificarea Moldovei cu Ţara Românească. Momentul este sărbătorit cu fast la Iaşi, Cluj şi Focşani. De altfel, preşedintele Traian Băsescu, premierul Emil Boc şi preşedinţii celor două camere ale Parlametului participă la manifestări.
Sute de ieşeni s-au adunat astăzi în Piaţa Unirii din Iaşi pentru a participa la manifestările dedicate împlinirii a 150 de ani de la Unirea Principatelor Române. La evenimentele de la Iaşi a participat şi preşedintele Traian Băsescu, dar şi mai mulţi miniştri ai cabinetului Boc, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Roberta Anastase şi Mircea Geoană, primarul din Chişinău, Dorin Chirtoacă, parlamentari şi oficialităţi locale.
Manifestarea a început în această dimineaţă cu un concert de muzică populară. Apoi, a fost recitit textul "Proclamaţia 1861 - recunoaşterea oficială a înfăpturii Unirii" de către maestrul Petrică Ciubotaru, de la Teatrul Naţional din Iaşi. Ulterior, potrivit programului întocmit de municipalitatea ieşeană, au luat cuvântul primarul Gheorghe Nichita, preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, preşedintele Senatului, Mircea Geoană, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, ÎPS Teofan, şi şeful statului, Traian Băsescu. Discursurile au fost urmate de ceremonialul religios Te Deum, ceremonialul depunerii de coroane, defilarea Gărzii de Onoare, Hora Unirii şi momentul folcloric "Noi suntem români!".
În a doua parte a manifestărilor, oficialităţile se vor deplasa la biserica "Trei Ierarhi" pentru depuneri de jerbe la mormântul domnitorului Al.I.Cuza. Ziua se va încheia cu ceremonialul militar al Retragerii cu Torţe şi un concert al artiştilor Ştefan Bănică jr., Loredana Groza şi Morandi. De asemenea, primăria va oferi ieşenilor şi un spectaculos foc de artificii cu o durată de zece minute.
Emil Boc participă, la Cluj, la ceremoniile dedicate împlinirii a 150 de ani de la Unirea Principatelor Române
Bucureştenii marchează această zi printr-o paradă militară, organizată în zona Arcului de Triumf. În plus, în interiorul monumentului vor avea loc expoziţii de fotografie, film şi muzică militară. Expoziţiile vor fi deschise publicului astăzi şi mâine, între orele 10 şi 17.30.
Unirea Principatelor Române s-a înfăptuit după ce Alexandru Ioan Cuza a fost ales atât domnitor al Moldovei (5 ianuarie 1859) cât şi al Ţării Româneşti (24 ianuarie 1859). Ulterior, în anul 1862, Al.I.Cuza a unificat Parlamentul şi Guvernul, realizând unirea politică a celor două principate. După înlăturarea lui Cuza din anul 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern, iar Constituţia adoptată în acel an a denumit noul stat România.
Agitaţie mare la Iaşi înaintea sărbătorii Unirii Principatelor Române. Zeci de oameni fac curat în centrul oraşului pentru ca totul să lucească sâmbătă.
Au fost aduşi brăduţi, au fost schimbate becurile, au fost frecate toate băncile şi dalele de beton. Nici Alexandru Ioan Cuza nu a scăpat de la o baie generală. De altfel, în Piaţa Unirii din Iaşi se lucrează de dimineaţă până seara târziu pentru ca totul să arate perfect la ora manifestării.
REALITATEA.NET - Primăria Iaşi a alocat 200.000 de lei pentru manifestările de Ziua Unirii
Şi la Focşani curăţenia este în toi înaintea Zilei Unirii. Zona centrală şi în special teatrul municipal au fost luate la puricat încă de miercuri.
După ce va participa la manifestările de la Iaşi, preşedintele Traian Băsescu este aşteptat şi la Focşani pe data de 24 ianuarie.
Astăzi se împlinesc 150 de ani de la Unirea Principatelor Române. Cred că în istoria noastră sunt două lucruri care ne-au animat tot timpul, şi anume dorinţa de unitate a poporului român şi dorinţa de a fi împreună. Practic, în întreaga noastră istorie, prin tot ceea ce am făcut, am arătat că am ştiut să ne apărăm fiinţa naţională. Fie că vorbim de Mircea cel Bătrân de la Rovine, din 1394, fie că vorbim de Ştefan cel Mare, de Vaslui, 1475, fie vorbim de Mihai Viteazul de la Călugăreni, 1595 - sunt exemple ale românilor că au ştiut să-şi apere fiinţa naţională şi am reuşit să ne păstrăm identitatea noastră. De asemenea, în decursul istoriei ne-a animat dorinţa de a fi împreună. Pentru prima dată, Mihai Viteazul a reuşit, în 1600, pentru o scurtă perioadă de timp, ca cele trei ţări româneşti să fie împreună. Istoria ne-a separat, dar tot ceea ce am făcut după 1600 a fost să pregătim paşii spre marea Unire şi spre Unirea tuturor ţărilor române. A fost revoluţia de la 1848, şi să ne amintim că pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, aici, în Transilvania, s-a strigat: „Noi vrem să ne unim cu ţara”. A venit 1859, a venit 24 ianuarie, când am reuşit, românii, să fim înţelepţi, într-un context internaţional foarte dificil, la intersecţia celor şapte puteri ale vremii, să luăm o decizie care i-a surprins pe toţi, care i-a pus în faţa faptului împlinit: Unirea Principatelor Române, prin alegerea aceluiaşi domn la Iaşi şi la Bucureşti. Vreau să ştiţi că în acel context al vremurilor nu era foarte uşoară o asemenea decizie. Puterile străine se aşteptau la cu totul altceva, dar politicienii vremii, împreună cu reprezentanţii bisericii, au înţeles că este un moment istoric, pe care nu pot să-l rateze şi fie că era vorba de cei care erau pro unire sau contra unirii, printr-o decizie înţeleaptă au reuşit ca, în unanimitate, în 24 ianuarie, să fie ales Alexandru Ioan Cuza atât la Iaşi, cât şi la Bucureşti, înfăptuind Unirea Principatelor Române şi dând, de fapt, certificatul de naştere al României, al României moderne, care va deveni unitară în 1918, prin unirea Transilvaniei cu ţara.
Prin 1859, provocările pe care le avea statul român erau foarte mari. Poate peste timp, uitându-ne, acum, la 150 de ani, România se află în faţa unor provocări asemănătoare. Atunci era nevoie de modernizarea statului român, şi să ne amintim că de atunci a început modernizarea cu adevărat a ceea ce înseamnă România, de pe vremea lui Cuza, când vorbim de educaţie. Atunci au apărut Universităţile de la Iaşi şi de la Bucureşti, atunci s-au pus primele coduri care au reglementat fie în domeniul civil, fie în alte domenii regimurile proprietăţii. Atunci a început, practic, constituirea statului modern român cu instituţiile sale, şi să nu uităm că lupta pentru neatârnare a continuat, şi a venit 1877 şi am reuşit să ne câştigăm independenţa de stat a României, iar prin modul în care am reuşit în cele două războaie mondiale să ne apărăm fiinţa naţională şi interesul naţional, am reuşit să rămânem uniţi.
Discursul Primului-ministru Emil Boc, la aniversarea a 150 de ani de la Unirea Principatelor Române
Spun asta pentru că ce avem de învăţat oare noi, generaţiile prezente, prin aceste exemple ale înaintaşilor noştri? În primul rând, că în momente grele trebuie să fim uniţi, că numai unirea face putere şi că dacă suntem uniţi putem să trecem toate greutăţile vremii şi că aici, la noi acasă, rezidă în primul rând puterea de a fi împreună, puterea de a trece peste tot ceea ce este greu. Să ne amintim că Ghica spunea că poştalionul făcea de la Focşani la Bucureşti o zi. Alte vremuri, alte timpuri: astăzi, în 2009, faci o zi aproape dintr-un colţ în altul al ţării. În mod normal, este o provocare de modernizare în continuare a României, de a avea acea infrastructură necesară care să ne permită să fim uniţi şi, din acest punct de vedere, să parcurgem, să ardem aceste distanţe ale ţării, prin ceea ce înseamnă o infrastructură modernă, prin ceea ce înseamnă provocările actuale pentru guvernanţii vremii de astăzi. Închei, urându-vă tuturor să aveţi, în primul rând, parte de linişte, de înţelepciune, să aveţi parte de decizii corecte în interesul oamenilor pe care îi slujim şi, nu în ultimul rând, să ne amintim că astăzi, indiferent unde este românul, la Cluj, la Bucureşti, la Focşani sau la Iaşi, toţi sunt animaţi de aceeaşi dorinţă de unitate şi de a fi împreună în acelaşi stat unitar român, România.
La mulţi ani, România, la mulţi ani, Cluj Napoca!
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 24.01.2009
Discursul
preşedintelui României, Traian Băsescu,
la manifestările dedicate Zilei Unirii Principatelor Române
(Iaşi, 24 ianuarie 2009)
Ca de obicei, 24 ianuarie ne găseşte împreună în oraşul în care am copilărit, în oraşul de care este legat începutul intrării mele în adolescenţă, oraşul din care Copoul este parte din sufletul meu, la fel ca şi statuia lui Cuza, unde veneam cu şcoala şi sărbătoream 24ianuarie.
Este un moment important 24 ianuarie. El a fost prefigurat de paşoptişti, la 1848, iar idealurile paşoptiştilor au început a se împlini odată cu alegerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, pe 5 ianuarie, de Adunarea Electivă de la Iaşi.
A urmat 24 ianuarie la Bucureşti, moment care, prin alegerea lui Cuza, a însemnat piatra de temelie a statului român modern, o piatră de temelie care a evoluat. S-a spus de Unirea cea mare din 1918. Atunci, la 1859 şi la 1918, români şi politicieni, popor şi politicieni au gândit în spiritul dragostei lor pentru România şi a respectului pentru viitor.
România a început să se modernizeze, a început să existe şi să se modernizeze începând cu 24 ianuarie 1859. Procesul de modernizare a fost unul dificil, dar el este un proces care nu se poate întrerupe niciodată, şi astăzi, mai mult ca oricând, avem nevoie de continuarea procesului de modernizare a statului român. Modernizarea statului nu este o vorbă, modernizarea statului este o necesitate. Fiecare zi care trece adaugă exigenţe noi. Modernizarea nu este doar treaba politicienilor, modernizarea se face atunci când o naţiune întreagă doreşte şi cere acest lucru.
Eu vă chem pe dumneavoastră, pe cei 22 de milioane de români din interiorul ţării şi pe cei alţi circa 10 milioane din afara României, să fim parte la procesul de modernizare a României. Aşa cum spunea Roberta Anastase aici, avem nevoie de modernizarea Constituţiei, avem nevoie de modernizarea instituţiilor statului, dar poate mai mult decât orice şi poate mai mult decât oricând, avem nevoie de modernizarea modului nostru de a gândi.
Românii nu a dreptul să se mai mulţumească cu puţin, iar politicienii nu au dreptul să mai dea românilor puţin. Avem nevoie să fim solidari într-un efort de trecere peste o perioadă dificilă, nu numai a României. Toată Europa este în criză economică. Avem nevoie de solidaritate, avem nevoie să ne respectăm ca români în primul rând şi să ne respectăm unii pe ceilalţi, în al doilea rând. Avem nevoie să fim mândri din nou că suntem români. Auzim prea mult, prea des, auzim aproape continuu cât de neputincioşi suntem noi - şi deschideţi orice televizor şi veţi vedea acest lucru - cât de neputincioase sunt instituţiile statului şi cât de deştepţi sunt alţii. Vă asigur, dragi români, că suntem un popor deştept, un popor puternic, un popor care poate fi foarte hotărât, şi istoria a arătat acest lucru.
Astăzi, la Iaşi, la 150 de ani de la Unirea Principatelor, în calitate de şef al statului, vă cer să privim în istoria noastră, să vedem actele de bravură ale acestui popor şi să refuzăm pe oricine crede că românii nu sunt un popor puternic, un popor mândru, un popor care să poată să genereze progres. Sunt unul dintre aceia care respinge constant şi fără rezerve ideea că această ţară este o ţară care trebuie condusă de alţii. Această ţară este o ţară care trebuie condusă de propriul ei popor suveran, această ţară este o ţară care trebuie ascultată de politicieni, această ţară este o ţară care poate deveni extrem de puternică - şi nu o spun în zi de sărbătoare, o spun zi de zi, cu convingerea că poporul român este un popor care face parte din elita europeană.
M-aş întoarce puţin pentru a corecta unele afirmaţii chiar din luările de cuvânt de astăzi. România nu a făcut unirea împotriva puterilor europene. Singurii care s-au opus au fost Înalta Poartă. Proiectul României a fost un proiect susţinut de statele puternice ale Europei la vremea respectivă, pentru că acele state doreau la gurile Dunării un stat modern. Astăzi suntem un stat puternic, un stat suveran, un stat independent care, cu cei 22 de milioane de români, trebuie să treacă printr-o perioadă de criză economică la nivelul Europei şi la nivel global. Am convingerea că putem trece prin această perioadă mult mai uşor decât o vor face multe alte ţări din Europa.
Avem nevoie de un singur lucru, de solidaritate, solidaritatea dintre popor şi oamenii politici. Avem nevoie de înţelepciunea de a ajuta pe cei care sunt în nevoie, să treacă mai uşor perioada de criză şi avem nevoie de sacrificii ale celor care reprezintă elita politică. Aşa cum cei care au făcut Unirea au ştiut să-şi sacrifice interesele personale şi de grup acum 150 de ani, tot aşa, astăzi, românii au nevoie de o clasă politică ce trebuie să-şi sacrifice interesele de grup în favoarea naţiunii.
Este nu numai credinţa mea, este şi apelul meu de aici, de la Iaşi, către clasa politică, şi poate ceea ce trebuie să înţelegem acum, aşa cum au înţeles-o politicienii de acum 150 de ani, este că nimeni nu poate fi mai presus de lege, şi aş aminti din cuvântul lui Kogălniceanu către Cuza: "Fă să înceteze arbitrariul, fă ca legea să fie tare"; este ceea ce trebuie să facem astăzi, legea să fie deasupra tuturor, de la Preşedinte până la cel mai neînsemnat om din această ţară, dacă putem spune că un om poate fi neînsemnat - mă refer la neînsemnat ca funcţie. Este obligaţia noastră, astăzi, de a moderniza statul, în primul rând, respectându-i legile.
Dragi ieşeni, dragi români, vă asigur de tot devotamentul şi loialitatea mea pentru un proces rapid şi drept de modernizare a statului român. Avem nevoie de modernizarea statului, pentru a-l pune total în favoarea românilor.
Vă mulţumesc, vă doresc "La mulţi ani" şi vă doresc împlinirea tuturor dorinţelor, iar legat de ceea ce spunea domnul preşedinte Simirad, să-i întindem o mână pentru a realiza obiectivele Iaşiului. Domnule preşedinte, vă întind mâna mea. La mulţi ani!"
Departamentul de Comunicare Publică
24 Ianuarie 2009
Discursul
preşedintelui României, Traian Băsescu,
la manifestările dedicate Zilei Unirii Principatelor Române
(Focşani, 24 ianuarie 2009)
Vin întotdeauna cu plăcere la Focşani, locul în care Unirea a fost gândită şi plămădită. Este nedrept ca meritele Unirii să fie date doar Iaşiului şi Bucureştiului. Aici, înainte de 24 ianuarie 1859, a funcţionat unul dintre cele mai puternice comitete pentru Unire. Aici, la Focşani, a fost ales şi trimis în Adunarea Electivă Kogălniceanu, unul dintre marii artizani ai Unirii. Aici, la Focşani, după alegerea ca domn şi la Bucureşti, a fost primit Alexandru Ioan Cuza cu cel mai mare entuziasm. Aici, la Focşani, trăieşte spiritul Unirii; nu numai că trăieşte, dar este viu şi astăzi.
Focşaniul, înainte de Unire, a fost un loc al despărţirii românilor. Focşaniul de după Unire a fost locul care i-a unit pe românii din cele două Principate. Pentru acest lucru, Focşaniul s-a aşezat definitiv în istoria românilor, nu numai prin oamenii care au catalizat Unirea, dar şi prin spiritul care îi animă pe focşăneni şi astăzi.
Aş vrea să ne amintim o propoziţie finală a Proclamaţiei lui Alexandru Ioan Cuza către ţară, Proclamaţia din 11 decembrie 1861. Această Proclamaţie se încheia cu: "Să trăiască România!", dar înainte de aceste ultime cuvinte mai era o frază extrem de importantă. Ea spunea aşa: "Vă iubiţi patria? Veţi şti dară a o întări!". Şi eu vă întreb: Vă iubiţi patria?”
“-: Da!”
“Veţi şti, dară, a o întări! Iar cel mai important lucru pentru a o întări revine elitei politice româneşti de astăzi. România, ca şi acum 150 de ani, are nevoie de modernizare. Niciun stat nu-şi termină vreodată procesul de modernizare. Avem nevoie de instituţii puternice, avem nevoie ca în România să se întâmple ceea ce îi cerea Kogălniceanu domnului Cuza; şi Kogălniceanu spunea aşa: "Fă ca legea să înlocuiască arbitrariul, fă ca legea să fie tare". Iar acest lucru revine ca o obligaţie oamenilor politici.
Avem nevoie astăzi, mai mult ca oricând, de o justiţie puternică, o justiţie care să nu ocolească pe nimeni. Românii au nevoie de un sistem de educaţie modernizat, iar liceele din Focşani sunt licee-etalon ale sistemului de educaţie românesc prin performanţele lor. Avem nevoie de un sistem de sănătate modernizat, avem nevoie mai mult ca oricând de încredere şi unire între noi. De la oamenii politici trebuie să plece acest semnal. Aş vrea să vă spun că nu cred în oamenii politici care-şi limitează patriotismul doar la declaraţii.
Astăzi, România nu are mai multă nevoie de altceva decât de modernizare. Modernizarea României este în responsabilitatea politicienilor. Aşa cum înaintaşii au făcut acum 150 de ani, punând interesul naţional deasupra intereselor partidelor, deasupra intereselor oamenilor, tot aşa, astăzi, elita politica românească are obligaţia să pună deasupra intereselor de partid interesul naţional, acela de a moderniza ţara.
Vreau să ştiţi că toţi vorbim în ultima perioadă de criză - criza economică. Este o realitate. România nu va fi însă la fel de afectată de criza economică aşa cum sunt alte state europene. De aceea, în opinia mea, procesul de modernizare a României trebuie să înceapă acum. Criza trece, dar dacă elita politică vrea să fie la nivelul înaintaşilor, are obligaţia să prefigureze România viitorului. Iar România viitorului nu înseamnă decât modernizare acum.
Dragi focşăneni, dragi români, permiteţi-mi ca, în încheiere, să vă asigur de tot respectul meu, de toată dragostea mea, de recunoştinţa mea că aici, la Focşani, păstraţi viu spiritul Unirii şi să vă doresc La mulţi ani! La mulţi ani de Ziua Unirii!"
Departamentul de Comunicare Publică
24 Ianuarie 2009
Galeria Foto - Autor Sorin Lupsa / Administraţia prezidenţială
| 24 ianuarie 2009 - Participarea preşedintelui României, Traian Băsescu, la manifestările dedicate Zilei Unirii Principatelor Române (Iaşi, judeţul Iaşi) | |
 |  |
 |  |
 |  |
 |  |
 |  |
 |  |
 |  |
 |  |
 |  |
 |  |
 |  |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu