Reconstituirea vechimii in munca
Pana pe data de 1 ianuarie 2011 cand se abroga dispozitiile Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de munca, reconstituirea vechimii in munca se va realiza potrivit procedurii prevazute in acest act normativ.
Asadar, in cazul in care se dovedeste cu acte ca arhivele au fost distruse, se va putea reconstitui activitatea care s-a prestat pe baza unui contract de munca, functia, meseria sau specialitatea.
Reconstituirea se face, potrivit art. 15 alin. (1) din Decretul nr. 92/1976, de catre comisiile care functioneaza pe langa consiliile judetene sau de sector in municipiul Bucuresti.
Actele necesare sunt urmatoarele:
- cerere privind reconstituirea vechimii in munca, adresata comisiei competente, dupa locul unde solicitantul isi are domiciliul,
- inscrisuri din care sa rezulte ca intre partile aratate in cerere a existat un raport de munca,
- dovezi care sa confirme ca nu s-au putut obtine actele necesare dovedirii situatiilor ce urmeaza a se stabili de catre comisie.
De asemenea, prin cerere se vor indica cel putin doua persoane pentru fiecare perioada reconstituita, dintre cele care dovedesc cu acte ca au lucrat in aceeasi perioada si unitate cu solicitantul.
Normarea muncii
Potrivit art. 39 alin. (2) lit. a) din Codul muncii, salariatului ii revine obligatia de a realiza norma de munca sau, dupa caz, de a indeplini atributiile ce ii revin conform fisei postului.
Art. 126 din Codul muncii defineste norma de munca drept cantitatea de munca necesara pentru efectuarea operatiunilor sau lucrarilor de catre o persoana cu calificare corespunzatoare, care lucreaza cu intensitate normala, in conditiile unor procese tehnologice si de munca determinate.
Norma de munca cuprinde:
- timpul productiv, respectiv timpul in care lucratorul executa lucrari,
- timpul pentru intreruperi impuse de desfasurarea procesului tehnologic,
- timpul pentru pauze legale in cadrul programului de munca, spre exemplu pauza de masa.
Cui se aplica normarea muncii?
Normarea muncii se aplica tuturor categoriilor de salariati.
Normele de munca se exprima sub forma de norme de timp, norme de productie, norme de personal, sfere de atributii sau sub alte forme corespunzatoare specificului fiecarei munci.
Este posibila reexaminarea normelor de munca si in ce conditii ?
Nu numai ca este posibila reexaminarea normelor de munca, dar este si o recomandabil ca periodic sa fie reexaminate si imbunatatite, luandu-se in considerare modificarile intervenite intre reexaminari si faptul ca in timp normele de munca ajung sa fie depasite.
Reexaminarea normelor de munca este posibila atat la cererea patronului, cat si a sindicatului.
Exista aceasta posibilitate cand, de exemplu, se constata ca normele de munca nu asigura un grad complet de ocupare al timpului de lucru ori cand acestea duc la o solicitare excesiva a lucratorului sau cand se fac dotari tehnice, tehnologice la nivelul locului de munca si vechile norme de munca nu mai corespund acestor noi conditii.
Se mentine cumulul pensiei cu salariul
Pana la aparitia O.U.G. nr. 230/2008, pensionarii pentru limita de varsta puteau cumula pensia cu salariul obtinut ca angajat la stat in temeiul dispozitiilor art. 94 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit carora pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala, indiferent de nivelul veniturilor respective:
a) copiii urmasi orfani de ambii parinti, pe perioada scolarizarii, pana la varstele prevazute la art. 66 lit. a) si b);
b) nevazatorii;
c) pensionarii pentru limita de varsta.
d) pensionarii de invaliditate de gradul III.
Controversata O.U.G. nr. 230/2008 emisa de actualul guvern, act normativ care interzice cumulul pensiei pentru limita de varsta cu salariul de la stat, a facut obiectul exceptiei de neconstitutionalitate formulate de catre Avocatul Poporului la Curtea Constitutionala a Romaniei.
Curtea Constitutionala a decis in sedinta din 15 ianuarie ca O.U.G. nr. 230/2008 pentru modificarea unor acte normative in domeniul pensiilor din sistemul public, al pensiilor de stat si al celor de serviciu incalca dispozitiile Constitutiei Romaniei.
Potrivit comunicatului Curtii Constitutionale, "Curtea a admis exceptia, constatand ca Ordonanta de urgenta a Guvernului este neconstitutionala deoarece, intrucat afecteaza drepturile fundamentale prevazute de Constitutie, privind dreptul la munca si dreptul la pensie, contravine art.115 alin. (6) din Legea fundamentala”.
Indemnizatia de somaj pentru absolventii de invatamant
Persoanele care nu au putut ocupa un loc de munca dupa absolvirea unei institutii de invatamant sunt beneficiarii prevederilor Legii 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu completarile si modificarile ulterioare.
Aceste persoane sunt asimilate somerilor daca:
a) sunt absolventi ai institutiilor de invatamant, in varsta de minimum 16 ani, care intr-o perioada de 60 de zile de la absolvire nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale;
b) sunt absolventi ai scolilor speciale pentru persoane cu handicap in varsta de minimum 16 ani, care nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale.
Pentru a beneficia de indemnizatia de somaj acesti absolventi trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
- sa fie inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca in a caror raza teritoriala isi au domiciliul;
- sa nu realizeze venituri sau sa realizeze venituri mai mici decat indemnizatia de somaj;
- sa nu indeplineasca conditiile de pensionare.
Indemnizatia de somaj se acorda absolventilor la cerere, dupa caz, de la data expirarii perioadei de 60 de zile, prevazuta la lit. a) sau absolvirii, pentru cazurile prevazute la lit. b) daca cererea este inregistrata la agentia pentru ocuparea fortei de munca, in termen de 30 de zile de la aceasta data.
Daca cererea este inregistrata dupa expirarea termenului de 30 de zile, dar nu mai tarziu de 12 luni de la data prevazuta la alineatul precedent, indemnizatia de somaj se acorda incepand cu data inregistrarii cererii.
Termenul de maximum 12 luni este termen de decadere din drepturi, asa incat, pentru a beneficia de indemnizatie, cererea trebuie facuta in acest termen.
Integral pe LegislatiaMuncii. ro
Abaterile disciplinare repetate sau abaterea grava – motive de concediere
Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului in cazul in care acesta a savarsit o abatere grava sau abateri repetate de la regulile de disciplina a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de munca, contractul colectiv de munca aplicabil sau regulamentul intern, ca sanctiune disciplinara.
Temeiul incetarii contractului individual de munca al salariatului in acest caz va fi art. 61 lit. a) din Codul muncii, temutul articol 130 lit. i) din fostul cod al muncii.
Ce este abaterea disciplinara?
Abaterea disciplinara este definita in art. 263 alin. (2) din Codul muncii drept o fapta in legatura cu munca si care consta intr-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici.
In calitate de angajator aveti posibilitatea de a sanctiona fapta salariatului care a savarsit mai multe abateri disciplinare prin concedierea acestuia. In situatia concedierii pentru abateri repetate gravitatea abaterii nu prezinta importanta, ci este suficienta repetabilitatea savarsirii unor fapte culpabile de catre salariat.
In a doua situatie, a concedierii pentru savarsirea unei abateri grave, se pune intrebarea cum hotaram gradul gravitatii abaterii.
Obligatii la reinfiintarea posturilor desfiintate
Cand vorbim de reiinfiintarea unor posturi desfiintate si de obligatia angajatorului de reangajare pe aceleasi posturi a salariatilor in cauza ne referim la concediere colectiva.
In fapt, daca s-a dispus concedierea unor salariati intr-un numar care definesc notiunea de concediere colectiva, angajatorul trebuie sa retina dispozitiile art. 72 alin. (1) din Codul muncii. Acestea prevad ca angajatorul care a dispus concedieri colective nu poate face noi incadrari pe locurile de munca ale salariatilor concediati timp de 9 luni de la data concedierii acestora.
Daca in aceasta perioada angajatorul dispune reluarea activitatilor a caror incetare a condus la concedieri colective, acesta are obligatia de a transmite salariatilor care au fost concediati o comunicare scrisa in acest sens la domiciliul declarat de salariati in cuprinsul contractului individual de munca si de a-i reangaja pe aceleasi locuri de munca pe care le-au ocupat anterior, fara examen sau concurs ori perioada de proba.
Salariatii au la dispozitie un termen de maximum 10 zile lucratoare de la data comunicarii angajatorului pentru a-si manifesta in scris consimtamantul cu privire la locul de munca oferit.
In situatia in care salariatii care au dreptul de a fi reangajati nu isi manifesta in scris consimtamantul in termenul de 10 zile lucratoare sau refuza locul de munca oferit, angajatorul poate face noi incadrari pe locurile de munca ramase vacante.
Incadrarea unei alte persoane pe postul uneia concediate colectiv inainte ca aceasta din urma sa isi manifeste optiunea este lovita de nulitate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu