Executivul s-a reunit în şedinţa săptămânală
Şedinţă de guvern - 29.01.2009
• Hotărâre privind repunerea domnului Izină Ionel în funcţia publică de prefect al judeţului Teleorman
• Hotărâre privind aplicarea mobilităţii pentru domnul Culeţu Dănuţ din funcţia publică de prefect al judeţului Constanţa, în funcţia publică de inspector guvernamental
• Hotărâre privind exercitarea cu caracter temporar a funcţiei publice de prefect al judeţului Constanţa de către domnul Brăiloiu Tit Liviu
• Hotărâre privind aplicarea mobilităţii pentru domnul Gyorgy Ervin din funcţia publică de prefect al judeţului Covasna în funcţia publică de inspector guvernamental
• Hotărâre privind aplicarea mobilităţii pentru domnul Munteanu Codrin Dumitru din funcţia publică de subprefect al Municipiului Bucureşti în funcţia publică de prefect al judeţului Covasna
• Hotărâre privind aplicarea mobilităţii pentru domnul Dumitru Silviu din funcţia publică de prefect al judeţului Dolj în funcţia publică de inspector guvernamental
• Hotărâre privind exercitarea, cu caracter temporar, a funcţiei publice de prefect al judeţului Dolj de către domnul Stancu Florin-Ionuţ
• Hotărâre privind încetarea exercitării funcţiei publice de prefect al judeţului Neamţ de către doamna Mioara Manea
• Hotărâre privind exercitarea, cu caracter temporar, a funcţiei publice de prefect al judeţului Neamţ de către domnul Archip Mihai
• Hotărâre privind încetarea exercitării funcţie publice de prefect al judeţului Mureş de către doamna Pop Felicia
• Hotărâre privind exercitarea, cu caracter temporar, a funcţiei publice de prefect al judeţului Mureş de către domnul Paşcan Emil-Marius.
• Hotărâre privind aplicarea mobilităţii pentru domnul Niculcea Zorinel din funcţia publică de prefect al judeţului Teleorman în funcţia publică de inspector guvernamental.
De asemenea, au fost adoptate următoarele decizii:
• Decizie privind numirea prin mobilitate a domnului Culeţu Dănuţ în funcţia publică de inspector guvernamental
• Decizie privind numirea prin mobilitate a domnului Gyorgy Ervin în funcţia publică de inspector guvernamental
• Decizie privind numirea prin mobilitate a domnului Dumitru Silviu în funcţia publică de inspector guvernamental.
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 29.01.2009
Declaraţii de presă susţinute de premierul Emil Boc la finalul şedinţei de guvern
Declaraţii de presă susţinute de viceprim-ministrul Dan Nica la finalul şedinţei de guvern
Declaraţii de presă susţinute de premierul Emil Boc la finalul şedinţei de guvern
Bună ziua tuturor.
Am adoptat astăzi, din punctul de vedere al Guvernului, forma bugetului de stat pe anul 2009, proiect de buget de stat ce urmează a fi discutat luni, cu partenerii sociali, după care va fi trimis la Parlament. În cazul în care, în urma discuţiilor cu partenerii sociali, vor mai apărea recomandări, sugestii de completat, Guvernul se va întruni într-o altă şedinţă pentru a discuta aceste lucruri.
Dar astăzi, din punctul de vedere al Guvernului, atât bugetul de stat, cât şi bugetul asigurărilor sociale, au forma finală pentru a fi prezentată partenerilor sociali, după care, înaintată Parlamentului.
De asemenea, astăzi, am adoptat, în acest context al adoptării legii bugetului, un set de măsuri pentru susţinerea creşterii economice şi limitarea efectelor crizei. În acest set de măsuri avem o componentă economică şi una socială. Şi vreau să fac precizarea că este primul set de măsuri cu privire la susţinerea creşterii economice şi limitarea efectelor crizei, urmând ca pe parcurs acest set de măsuri să fie completat.
În cadrul componentei economice am adoptat următoarele măsuri:
1. Alocarea a 20% din bugetul anului 2009 pentru investiţia publică masivă în infrastructură. Aici, când vorbim de infrastructură, ne referim la infrastructura din transporturi, la cea din domeniul mediului, a sănătăţii, a învăţământului, a reabilitării termice a blocurilor de locuit - un program extrem de important, generator de locuri de muncă şi de economii, atât în buzunarul populaţiei, cât şi în bugetele locale şi naţionale – şi, evident, infrastructura care se referă la drumuri judeţene, drumuri comunale, pietruiri, alimentări cu apă, tot ceea ce înseamnă practic infrastructură în România. Este principala măsură care susţine creşterea economică, şi principala măsură anticriză. Pentru că, pe de o parte, mizează pe menţinerea de locuri de muncă şi crearea de noi locuri de muncă, acolo unde este posibil, şi alimentarea evidentă a bugetului de stat cu acele sume necesare pentru a ne putea achita obligaţiile sociale pe care le avem.
2. Achitarea datoriilor guvernamentale guvernamentale cu privire la restanţele lăsate de vechiul guvern, a facturilor şi a subvenţiilor restante. Este o moştenire pe care o avem de plătit. Suntem convinşi că fără achitarea datoriilor restante economia se blochează şi, în loc ca Guvernul să fie un factor care să genereze creştere economică, ar fi un factor care ar crea blocaje în economie. Deşi efortul este uriaş, domnul vicepremier o să vă dea detalii concrete pe care le-am discutat de atâtea ori, el trebuie să fie făcut pentru a putea genera în continuare creştere economică în România.
3. Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor comunitare. Cunoaştem performanţele foarte slabe ale vechiului guvern. Din acest punct de vedere am înfiinţat un comitet inter-ministerial sub coordonarea Premierului şi a vice-premierului, care monitorizează săptămânal progresele făcute în absorbţia fondurilor comunitare.
4. Neimpozitarea profitului reinvestit. Această măsură va fi făcută printr-o ordonanţă de urgenţă pentru modificare Codului Fiscal.
5. Posibilitatea compensării TVA-ului de recuperat cu TVA-ul de plătit sau cu alte impozite datorate bugetului de stat şi în lunile ulterioare lunii în care s-au depus cererile de restituire, precum şi după expirarea termenului legal de 45 de zile. Din nou, o măsură, prin posibilitatea compensării TVA-ului de recuperat cu cel de plătit, să eliminăm blocajele, birocraţia, pierderile de timp care au loc în sistem şi prin care, pe de o parte, întreprinzătorii câştigă timp, îşi recuperează sumele financiare pe care le au, iar bugetul de stat este alimentat cu aceste sume din TVA necesare alocării în alte domenii. Pentru aceasta, va fi emisă o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Codului Fiscal.
6. Capitalizarea CEC-ului şi a Exim Bank-ului, măsuri foarte importante din perspectiva susţinerii IMM-urilor. Numai la CEC vorbim de o capitalizare cu aproximativ 250 de milioane de euro, pentru ca din această capitalizare să putem, pe de o parte, constitui resurse financiare pentru sprijinirea IMM-urilor, pentru a da o injecţie de capital în vederea susţinerii acestor întreprinderi atât de necesare funcţionării economiei româneşti în momentul de faţă.
7. De asemenea, coroborată cu această măsură: înfiinţarea fondului de contra-garantare a creditelor pentru IMM-uri şi, în cadrul CEC, aşa cum am spus, fondul de finanţare, nu numai de contra-garantare pentru IMM-uri.
8. Alocarea, prin bugetul de stat, a aceluiaşi volum de fonduri alocat pentru promovarea exporturilor, ca în anul 2008, precum şi majorarea contribuţiei statului pentru finanţarea acestei activităţi. Este o măsură pentru susţinerea exportului deja prevăzută în legea bugetului de stat.
9. Continuarea şi extinderea programului "Rabla" începând cu acest an. Sunt acceptate pentru intrarea în program şi maşinile care acum au o vechime de 12 ani. Înainte erau acceptate numai maşinile care aveau o vechime de 10 ani. Şi, pe de altă parte, noul program mai aduce ca noutate majorarea sumei acordate de la 3.000 de lei la 3.800 de lei, precum şi finanţarea a nu mai puţin de 60.000 de vehicule faţă de 40.000 în anul 2008. Deci, programul "Rabla", aşa cum am promis, merge mai departe cu alocările financiare pe care le-am precizat.
10. Includerea în bugetul general consolidat a veniturilor proprii ale instituţiilor şi agenţiilor guvernamentale. Asta înseamnă că acele agenţii guvernamentale sau instituţii care au venituri proprii - de fapt sunt tot venituri publice de la stat - vor fi incluse în bugetul consolidat al statului şi, evident, vor fi alocate resursele în concordanţă cu interesul general, şi nu cu interesul particular al unor persoane care conduc asemenea agenţii sau instituţii.
Din perspectiva componentei sociale, prima măsură anticriză pe care o vizăm se referă la cei cu pensii mici şi foarte mici. Din acest punct de vedere vom institui, în două tranşe, o pensie socială minimă de 350 de lei. Repet, o pensie socială minimă de 350 de lei, în două tranşe. Toţi cei care au venituri până în 300 de lei la 1 mai, cu achitarea în luna iunie, vor primi diferenţa de la ceea ce au acum sub 300 de lei, vor primi de la 1 iunie practic 300 de lei toţi pensionarii care au sub această valoare pensie. De la 1 octombrie, cu plata de la 1 noiembrie, toţi vor avea o pensie socială minimă de 350 de lei. Este un efort bugetar de 190 de milioane de euro. Şi, ca să fiu bine înţeles, în fapt, nu este vorba de o modificare a legii pensiilor, care merge pe baza principiului contributivităţii, ci este vorba, în esenţă, de un ajutor social care se acordă persoanelor care au cele mai mici venituri din perspectiva pensiilor din România. Repet, de la 1 mai, cu plata din luna iunie, până la 3.000.000 de lei vechi, de la 3.500.000 de la 1 octombrie cu plata de la 1 noiembrie. Repet, este un efort financiar, dar pentru susţinerea, într-adevăr, a acelor categorii sociale care sunt cel mai tare lovite de efectele crizei economice şi pentru care aceste sume de bani reprezintă un minimum necesar pentru a putea să aibă un nivel cât de cât decent de trai în România.
A doua măsură vizează compensarea cu 90% din preţul de referinţă pentru medicamentele compensate. Sau, altfel spus, compensarea cu 90% a medicamentelor pentru pensionari cu pensie mai mică de 600 de lei. Este un program al Ministerului Sănătăţii extrem de bine articulat. Compensarea aceasta şi a sumelor care vor fi alocate - aceste sume vin din taxa de viciu fără a afecta bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate alocat medicamentelor compensate. Este important de ştiut acest lucru.
În ceea ce priveşte persoanele care se află în şomaj tehnic avem următoarea măsură pentru acele categorii de persoane. Pentru veniturile din şomaj tehnic, timp de 3 luni de zile, nu se plătesc contribuţii şi impozite la bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat. Repet, pentru o perioadă de maximum 3 luni de zile. Să spunem că o persoană se află în şomaj tehnic la o anumită întreprindere. Pe o perioadă de maximum 3 luni de zile nu se plătesc la bugetul de stat contribuţiile de asigurări sociale, acestea fiind suportate de către stat. Evident că nici întreprinzătorul nu are foarte multe dorinţe ca să ţină o persoană în şomaj tehnic, pentru că plăteşte 75% din salariu. Dar, în acest efort, vine şi statul şi îl ajută cu scutirea plăţii acestor contribuţii la asigurările sociale şi a impozitelor pe care le are de plătit la bugetul de stat şi la bugetul asigurărilor sociale de stat. Şi, nu în ultimul rând, susţinerea cu 50% a formării profesionale continue pentru angajaţi şi şomeri. Măsura este deja prevăzută în bugetul de stat, ca de altfel şi măsură anterioară despre care am vorbit. Este vorba de o măsură prevăzută în bugetul de stat pe anul 2009.
În acest context am vorbit şi am decis şi astăzi suprataxarea produselor de lux şi taxarea la nivel european al jocurilor de noroc, ca o măsură prin care se pot găsi resurse financiare suplimentare la bugetul de stat.
Acum, câteva considerente despre bugetul de stat pe 2009 în contextul acestor măsuri anticriză pe care le-am prezentat, măsuri de susţinere a creşterii economice şi de limitare a efectelor crizei.
Construcţia bugetară porneşte de la câţiva indicatori macro economici pe care îi cunoaşteţi, dar îi repet: creştere economică prognozată 2,5% în anul 2009, deficit bugetar - 2%, rata inflaţiei - 5%, un PIB de 144,7 miliarde de euro, un buget total de 51 de miliarde de euro.
A doua observaţie cu privire la bugetul de stat pe anul 2009 este aceea că alocăm 20% din buget pentru investiţia publică masivă în infrastructură, aproape 10 miliarde de euro.
A treia componentă se referă la politica salarială şi a pensiilor. Aici vreau să vă spun că într-un an extrem de dificil din punct de vedere economic, într-un an în care venim după o creştere economică de 7,8%, în 2008, dar cu un deficit bugetar de 5,2% şi cu datorii restante de aproximativ 7 miliarde de euro - adică diferenţa între veniturile prognozate şi veniturile realizate -, suntem constrânşi, pe de o parte, în contextul scăderii creşterii economice de la 7,8% la 2,5 şi de la un deficit bugetar de 5,5 la 2% să găsim soluţii pentru ceea ce înseamnă infrastructură, adică motorul creşterii economice, dar în acelaşi timp să nu abandonăm politica salarială şi a pensiilor pe care avem obligaţia ca stat să o asigurăm. De aceea, resursele, din acest punct de vedere, sunt limitate şi chiar dacă ele sunt în cuantum mai mic în raport cu anii anteriori, vreau să vă spun că am făcut eforturi atât cu partenerii politici de la PSD, cât şi în discuţiile cu partenerii sociali, să găsim soluţii ca împreună, prin solidaritate, să putem trece acest an dificil. Din acest punct de vedere, politica propusă de Guvern în materia pensiilor şi a salariilor sau a salariilor şi a pensiilor este următoarea: în anul 2009 salariile şi pensiile se vor mări cu rata inflaţiei. Adică, cu 5%, după următorul scenariu: cu 3% din aprilie cu plata în luna mai şi cu 2% din octombrie cu plata în noiembrie. Asta înseamnă că, practic, în acest an vom avea o creştere a salariilor bugetarilor şi a pensiilor cu 5%. Am făcut menţiunea specială ca măsură anticriză cu privire la ajutorul social pentru cei care se află cu o pensie sub 3.500.000 de lei vechi, adică 350 de lei noi. Pe aceştia, în două tranşe, aşa cum am spus, de la 1 mai cu plata din iunie, îi vom aduce pe toţi la 3 milioane de lei vechi sau 300 de lei, iar de la 1 octombrie cu plata de la 1 noiembrie îi vom aduce pe toţi la o pensie minimă, pe baza ajutorului social de 350 de lei noi, ca o componentă a planului anticriză în măsurile de protecţie socială.
În ceea ce priveşte măsurile pe care le-am luat în vederea asigurării acestor resurse, ştiţi că am luat încă de la începutul mandatului nostru câteva măsuri dure prin care am limitat cheltuielile bugetare. Am suspendat, pe anul 2009, posturile restante din sistemul bugetar. Am luat acele decizii cu privire la bugetarii de lux, la participarea în consiliile de administraţie care le-au oferit resurse financiare. De asemenea, anul acesta va avea loc o compensare cu timp liber a orelor suplimentare şi ele, în consecinţă, nu vor fi plătite. De asemenea, nu vom putea acorda prime în cursul acestui an. Şi, nu în ultimul rând, vorbim de o reducere a cheltuielilor de personal de aproximativ 20%. Asta ce înseamnă ? Că obiectivul Guvernului este de a strânge cureaua, acolo unde se poate, într-un an de criză. Obiectivul nostru este să păstrăm locul de muncă, nu să-l trimitem pe om acasă. Dar, înainte de a ajunge la o soluţie de a disponibiliza pe cineva, vrem să eliminăm acele sporuri, prime, stimulente care astăzi împovărează sistemul public, iar într-un an de criză trebuie să fim solidari unii cu alţii. Şi, în consecinţă, îi spunem bugetarului, înainte de a putea să discutăm o măsură de disponibilizare, haideţi să gândim ce putem reduce în privinţa sporurilor, stimulentelor, primelor şi a altor bonusuri de acest fel, care să fie reduse, pentru ca, pe de o parte locul de muncă să fie păstrat, iar pe de altă parte, şi bugetul asigurărilor sociale să primească contribuţiile corespunzătoare. Aceasta este optica Guvernului, pentru că, vă vor spune colegii mei, cheltuielile de personal au fost scăpate de sub control în România.
Din nefericire, sporurile, stimulentele depăşesc de foarte multe ori salariul pe care o persoană îl are. De aceea, prima măsură pe care o luăm este să intervenim în acest domeniu, să-l aducem şi să le aducem la o limită decentă, pentru ca de acolo să economisim resurse financiare pentru a avea şi pentru componenta economică şi pentru componenta socială despre care am vorbit.
Şi, evident, stă pe buzele dvs. întrebarea cu privire la salariile profesorilor. Întrebare pe care toţi mi-au adresat-o în aceste zile şi v-am promis şi ieri că vom avea răspunsuri la cât mai multe întrebări pe care le aveţi dvs.
În privinţa salarizării profesorilor, în primul rând trebuie să fie clar două lucruri. Toţi bugetarii, anul acesta, vor avea o majorare de 5%. În al doilea rând, bugetul pentru educaţie va fi în jur de 6% din PIB. În privinţa majorării salariilor profesorilor, în afară de cele 5 procente obligatorii, totul va depinde - dacă se vor acorda unele susţineri financiare suplimentare - pe de o parte, de procesul de reformă din educaţie, de restructurarea din acest domeniu, adică acea formulă consacrată din Pactul Naţional pentru Educaţie "bani contra reformă" să fie efectuată şi în urma negocierilor pe care Ministerul Educaţiei, ministrul Educaţiei le va purta cu profesorii, este posibil să se acorde unele sporuri pentru performanţă în educaţie, condiţionate de realizarea unei reforme autentice bazată pe Pactul Naţional pentru Educaţie. În acel context se va putea discuta de unele, repet, sporuri pentru performanţă în educaţie şi pe care ministrul de resort a fost mandatat să le discute cu cadrele universitare, cu cadrele din învăţământul preuniversitar, cu sindicatele, pentru a putea pune aceste măsuri în practică. Să fim bine înţeleşi, acele resurse financiare sunt condiţionate de reformă. În ce cuantum şi în ce formă, vă vom putea spune doar mai târziu, dacă ele vor putea fi, evident, acordate în termeni concreţi.
Reporter: Vis-a-vis de alocările pe ministere...
Emil Boc: Va fi o conferinţă de presă şi un comunicat de presă cu toate datele.
Reporter: Ce se întâmplă cu împrumutul de la Comisia Europeană sau de la FMI ?
Emil Boc: Într-adevăr, avem o problemă legată de finanţarea deficitului. Avem mai multe soluţii, atât de la UE, cât şi alternativa Fondului. Nu le excludem pe nici una dintre ele. Vom lua o decizie în Guvern în perioada următoare.
Reporter: Am nevoie mai întâi de o precizare, vă rog. Ce se întâmplă de fapt cu bugetul din punct de vedere legal, juridic. A fost aprobat astăzi în şedinţa de Guvern? Sau urmează să primească undă verde într-o altă şedinţă ?
Emil Boc: Din perspectiva Guvernului noi avem forma finală. Din perspectiva partenerilor sociali, vom vedea. După discuţia cu partenerii sociali, dacă este nevoie de modificări, vom avea încă o şedinţă de Guvern şi îl vom înainta la Parlament. Dacă nu vor apărea obstacole majore, îl vom înainta în această formă. Aşa cum am discutat ieri cu partenerii sociali, înainte de a fi trimis la Parlament, după ce Guvernul şi-a formulat punctul de vedere, îl vom discuta încă o dată cu partenerii sociali, cu sindicatele şi patronatele.
Reporter: Dar cum putem să vorbim despre un buget aprobat de Guvern ?
Emil Boc: În forma Guvernului şi punctul nostru de vedere este acesta, urmând ca el să fie discutat şi cu partenerii sociali. Şi în urma discuţiei cu partenerii sociali va fi înaintat la Parlament.
Reporter: Aţi vorbit despre o reducere a cheltuielilor de personal cu 20%. Asta în traducere liberă înseamnă de fapt o scădere a veniturilor lunare ale bugetarilor din administraţia centrală, aparatul central ? Sau pe tot sistemul bugetar ?
Emil Boc: Este vorba de reducerea per ansamblu a cheltuielilor de personal. Asta înseamnă diminuarea acelor stimulente, prime, sporuri care, repet, pot constitui o alternativă. Şi să nu vorbim despre disponibilizări de personal. Deci, noi dorim o reducere a cheltuielilor cu personalul şi nu o disponibilizare a personalului din administraţie.
Reporter: Am înţeles. Dar asta înseamnă o scădere a salariului. Aveţi şi cifre ?
Cam cu cât ar putea să scadă veniturile în urma eliminării acestor .... ?
Emil Boc: Per global va fi o scădere a cheltuielilor de personal cu 20%. Vom vedea concret, la fiecare. Nu se va aplica mecanic acest lucru la fiecare angajat bugetar din România. Va fi o analiză. Se vor face toate constatările necesare şi se va aplica o asemenea reducere de către ordonatorii principali de credite.
Reporter: Măsurile sociale sunt incluse în buget ? Veţi da ordonanţe ulterior ? Am înţeles că la măsurile economice unele vor reprezenta modificări ale Codului Fiscal prin ordonanţă.
Emil Boc : Unele da.
Reporter: Dar în privinţa măsurilor sociale ?
Emil Boc: Bineînţeles că ele vor fi actualizate pe baza unor acte normative.
Reporter: Sunt incluse în buget ? Sunt trecute ? Sunt menţionate ?
Emil Boc: Ele sunt finanţate din buget şi acolo unde va fi cazul, cum va fi de exemplu pensia socială minimă de 350 de lei, va fi reglementată printr-un act normativ care va fi adoptat până la 1 mai.
Reporter: Încă o clarificare despre prime şi sporuri. Veţi renunţa la toate primele şi sporurile sau numai la o parte în funcţie de situaţie ?
Emil Boc: Va fi în primul rând o analiză a ordonatorului de credite care va trebui să facă ordine în sistemul cheltuielilor de personal şi acolo să elimine acele stimulente, prime, indemnizaţii sau ce or mai fi prin tot felul de sisteme pentru a putea asigura o reducere a cheltuielilor de personal, per ansamblu, cu 20%. Încă o dată, repet, asta înseamnă că orele suplimentare, de exemplu, se vor compensa cu ore libere şi nu vor fi plătite. Primele, la fel, nu vor fi plătite. Alte stimulente, alte modalităţi de acest fel vor fi analizate de la caz la caz de către ordonatorii principali de credite. Vă mulţumesc.
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 29.01.2009
“Am adoptat astăzi forma bugetului de stat pe anul 2009, urmând ca acesta să fie discutat luni, cu partenerii sociali, după care va fi trimis spre dezbatere şi aprobare Parlamentului”, a afirmat primul-ministru Emil Boc, la finalul şedinţei Executivului. Premierul a adăugat că în cazul în care, în urma discuţiilor cu partenerii sociali, vor mai apărea recomandări sau sugestii, Guvernul se va întruni într-o altă şedinţă pentru a le discuta.
Tot în şedinţa de astăzi, în contextul adoptării bugetului, Guvernul a aprobat un set de măsuri pentru susţinere a creşterii economice şi de limitare a efectelor crizei.
“În acest set de măsuri avem o componentă economică şi una socială. Este primul set de măsuri cu privire la susţinerea creşterii economice şi limitarea efectelor crizei, urmând ca pe parcurs să fie completat”, a precizat primul-ministru.
Şeful Executivului a prezentat măsurile adoptate în cadrul componentei economice a setului de măsuri pentru susţinerea creşterii economice şi limitarea efectelor crizei.
• Alocarea a 20% din bugetul pe anul 2009 pentru investiţia publică masivă în infrastructură (infrastructura în domeniile transporturi, mediu, sănătate, învăţământ), precum şi pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuit. “Este un program extrem de important, generator de locuri de muncă şi de economii, atât în buzunarul populaţiei, cât şi în bugetele locale şi naţionale”, a explicat primul-ministru.
• Achitarea datoriilor guvernamentale, a facturilor şi a subvenţiilor restante. “Este o moştenire pe care o avem de plătit. Suntem convinşi că fără achitarea datoriilor restante economia se blochează şi, în loc ca Guvernul să fie un factor care să genereze creştere economică, ar fi un factor care ar crea blocaje în economie”, a arătat primul-ministru.
• Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor comunitare.
• Neimpozitarea profitului reinvestit, măsură care va fi luată printr-o ordonanţă de urgenţă pentru modificare Codului Fiscal.
• Posibilitatea compensării TVA-ului de recuperat cu TVA-ul de plătit sau cu alte impozite datorate bugetului de stat şi în lunile ulterioare lunii în care s-au depus cererile de restituire, precum şi după expirarea termenului legal de 45 de zile. În acest sens urmează să fie promovată o ardonanţă de urgenţă pentru modificarea Codului Fiscal.
• Capitalizarea CEC şi a EximBank, măsuri foarte importante din perspectiva susţinerii IMM-urilor, măsură coroborată cu o altă decizie privind înfiinţarea fondului de contra-garantare a creditelor pentru IMM-uri
• Alocarea, prin bugetul de stat, a aceluiaşi volum de fonduri alocat pentru promovarea exporturilor, ca în anul 2008, precum şi majorarea contribuţiei statului pentru finanţarea acestei activităţi.
• Continuarea şi extinderea programului "Rabla" începând cu acest an. “Noul program aduce ca noutate majorarea sumei acordate de la 3.000 de lei la 3.800 de lei, precum şi finanţarea a nu mai puţin de 60.000 de vehicule faţă de 40.000 în anul 2008”, a precizat primul-ministru.
• Includerea în bugetul general consolidat a veniturilor proprii ale instituţiilor şi agenţiilor guvernamentale.
În ceea ce priveşte deciziile adoptate în cadrul componentei sociale a setului de măsuri pentru susţinerea creşterii economice şi limitarea efectelor crizei, premierul Emil Boc a menţionat:
• Instituirea, în două tranşe, a unei pensii sociale minime de 350 de lei. “Persoanele care au venituri până în 300 de lei la 1 mai, cu achitarea în luna iunie, vor primi diferenţa de la ceea ce au acum sub 300 de lei, iar de la 1 octombrie, cu plata de la 1 noiembrie, toţi vor avea o pensie socială minimă de 350 de lei”, a explicat primul-ministru.
• Compensarea cu 90% din preţul de referinţă pentru medicamentele compensate în cazul persoanelor cu o pensie mai mică de 600 de lei.
• Scutirea de la plata contribuţiilor şi impozitelor la bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru o perioadă de maximum 3 luni, pentru veniturile din şomaj tehnic, acestea urmând să fie suportate de către stat.
• Susţinerea cu 50% a formării profesionale continue pentru angajaţi şi şomeri.
Vice-prim-ministrul Dan Nica a afirmat că Executivul a introdus acest pachet social în programul de relansare a economiei româneşti întrucât România, ca stat membru al UE, are obligaţia de convergenţă cu planul de relansare a economiei europene.
Primul-ministru a prezentat, de asemenea, construcţia bugetară pe acest an, arătând că aceasta porneşte de la următorii parametrii macro-economic: creştere economică prognozată 2,5% , deficit bugetar - 2%, rata inflaţiei - 5%, un PIB de 144,7 miliarde de euro, un buget total de 51 de miliarde de euro.
Şeful Executivului a subliniat că prin bugetul pe 2009 vor fi alocate fonduri în volum de 20% din buget pentru investiţia publică masivă în infrastructură, respectiv aproximativ 10 miliarde de euro.
Ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a adăugat că volumul cheltuielilor bugetare din 2009 se vor ridica la 51,16 miliarde euro, din care 10 miliarde de euro se vor îndrepta către infrastructură, iar 22,4 miliarde de euro vor reprezenta cheltuielile de administrare a ţării. "Ne-am propus să avem o politică bazată pe rezultate, nu pe procente din PIB. Toate cheltuielile bugetare din acest an se ridică la 51,16 miliarde de euro. Acestea vor include alocarea a 7% din Produsul Intern Brut (PIB), sau 10 miliarde de euro, pentru investiţii, 18,7 miliarde de euro, care vor reprezenta contribuţiile României la Uniunea Europeană, şi 22,4 miliarde de euro pentru administrarea ţării", a spus ministrul Pogea.
De asemenea, ministrul Finanţelor a afirmat că circa 18,7 miliarde de euro va reprezenta cheltuieli legate de pensii şi contribuţia României la Uniunea Europeană.
În ceea ce priveşte politica salarială şi a pensiilor, primul-ministru a arătat că acestea vor fi majorate cu rata inflaţiei, respectiv 5%, în două etape, mai şi octombrie, în condiţiile în care fondurile alocate cheltuielilor de personal vor fi reduse cu 20%. „Vrem să eliminăm acele sporuri, prime, stimulente care astăzi împovărează sistemul public”, a afirmat primul-ministru.
În privinţa salarizării cadrelor didactice, primul-ministru a menţionat că pe lângă majorarea cu 5% de care beneficiază toţi bugetarii, această categorie va putea beneficia de unele sporuri în funcţie de performanţele în educaţie pe care le vor obţine. „Se va putea discuta de unele sporuri pentru performanţă în Educaţie şi pe care ministrul de resort a fost mandatat să le discute cu cadrele universitare, cu cadrele din învăţământul preuniversitar, cu sindicatele, pentru a putea pune în practică aceste măsuri”, a precizat primul-ministru.
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 29.01.2009
Dan Nica
Bună seara,
Aş dori să fac câteva precizări. În această perioadă au fost foarte multe discuţii şi speculaţii pe tema politicii pe care Guvernul o are în privinţa cheltuielilor sociale, salarii, pensii, şi aşa mai departe. S-au discutat scenarii care s-au dovedit a fi nerealiste – de reducere, de îngheţare, şi aşa mai departe.
Deciziile care au fost luate astăzi se referă la indexarea salariilor şi a pensiilor cu 5% şi vreau să va fac precizarea că pentru pensii indexarea cu 5% va face ca punctul de pensie să ajungă la valoarea de 43,2% din salariul mediu brut. Iată, deci, o măsură socială şi un pachet de măsuri care, împreună cu ceea ce înseamnă pensia socială minimă garantată, va permite ca un număr de 1 milion de persoane să aibă o bază minimă care să le permită supravieţuirea.
În al treilea rând, faptul că pentru pensionarii cu pensii mici, cei sub 6 milioane lei, accesul la sănătate va fi mult uşurat prin faptul că medicamentele compensate vor fi compensate într-un procent de 90%, reprezintă un alt lucru care este extrem de important şi trebuie menţionat.
De ce am introdus acest pachet social în acest program de relansare a economiei româneşti şi care se regăseşte în bugetul de stat şi în bugetul asigurărilor sociale pe anul 2009? Este foarte simplu: ca toate statele europene – şi România are o obligaţie de convergenţă cu planul de relansare a economiei europene, care, aşa cum a fost el întocmit de Comisia Europeană, are o componentă socială evidentă. Vă aduc doar aminte, măsura care a fost luată în Franţa prin care toate persoanele cu venituri mici, fie că sunt salariaţi cu venituri mici, familii cu mulţi copii şi care au venituri mici sau pensionari primesc 200 de euro în fiecare lună în cadrul acestui program.
Aş dori să vă spun câteva lucruri despre modul în care noi credem că trebuie făcută şi protecţia activă. Filosofia acestui Guvern şi modul în care am elaborat atât bugetul de stat, cât şi planul de măsuri este una foarte simplă: investind mult înseamnă că oamenii vor avea de lucru, punem în mişcare economia şi vom încerca să menţinem stabilitatea locurilor de muncă prin aceste măsuri active: 10 miliarde de euro, priorităţi de la construcţia de drumuri, autostrăzi, până la ceea ce înseamnă investiţii atât de necesare în mediul rural. Vreau să vă dau câteva exemple. Se va investi în tot ceea ce înseamnă drumuri judeţene şi comunale o sumă care se apropie de 1 miliard de lei noi. De asemenea, pentru tot ceea ce înseamnă lucrări de alimentare cu apă, canalizare – o sumă care este de 470 milioane lei. Vom păstra protecţia pe care am instituit-o în domeniul compensării creşterilor de preţuri, cu combustibilul la fel – o sumă de 480 milioane de lei. Pentru retehnologizări de centrale termice, multe dintre ele având costuri prea mari care se răsfrâng asupra cetăţeanului – 70 milioane de lei. Compensaţiile pe care le vom acorda pentru încălzirea cu lemne, cărbuni, petrol ş.a.ş.m.d – de 483 milioane de lei.
Foarte multe dintre obiectivele de investiţii se regăsesc, deci, la nivel naţional – şi ele se regăsesc în ceea ce înseamnă principalii ordonatori (ministere), fie că este vorba de infrastructura rutieră, infrastructura feroviară, fie că este vorba de infrastructura de mediu. În a doua categorie – se regăsesc investiţiile pe care le avem la comunităţile locale – primării, oraşe mari, mici şi foarte multe comune. Vreau să vă spun că numai în domeniul alimentărilor cu apă, canalizare şi celelalte componente care fac parte din programul de reabilitare a satului românesc sunt 1.150 localităţi prinse în acest program.
Aş dori să vă spun şi câteva lucruri despre dificultăţile cu care ne-am confruntat.
Spuneaţi că discutăm de multă vreme asupra bugetului. Este corect, dar am discutat mult nu despre ceea ce trebuie să facem în 2009 ca să avem creştere economică, ci despre modul în care putem scăpa de imensul pietroi pe care ni l-au legat de picioare cei care au fost guvernanţi anterior. 2 miliarde de euro. Sunt 7,7 miliarde de lei, până în acest moment, facturi care au fost raportate la Ministerul de Finanţe. Ele sunt în curs, pentru că a existat acea neîncredere a celor care au efectuat lucrările de a emite facturi, pentru că nu ştiau dacă le vor fi plătite de cineva şi nu vroiau să plătească TVA. 77 mii de miliarde de lei vechi, bani pe care trebuie să îi plătim acum, luna viitoare, şi sperăm să terminăm cea mai mare parte a acestor plăţi, dar, din păcate, nu sunt bani pe care ar fi trebuit să îi punem în lucrările care trebuie să înceapă de mâine, în lucrările noi. Şi acest lucru ar trebui spus, pentru că dificultatea mare în alcătuirea acestui buget vreau să vă spun că a constat în principal în modalitatea de achitare a acestei datorii. E responsabil, trebuie să ştiţi.
Aş vrea să vă mai spun că în perioada 2005-2008 - o altă cifră pe care nu aţi ştiut-o şi o voi spune acum – au fost angajate în plus 215.000 de persoane. Cheltuielile de personal aferente au înregistrat o creştere de suta la suta, practic, în ceea ce înseamnă bugetul de stat, dar aceste 215.000 de persoane au avut o “performanţă”, sau o contraperformanţă – mai direct spus. Voi menţiona doar două lucruri mai relevante: fostul Guvern a întreţinut o confuzie voită între fondurile de preaderare şi fondurile postaderare. Din fondurile structurale nu au atras decât 188 milioane lei în 2008, care nici aceia nu au fost pe proiecte, ci au fost, practic, pe nişte împrumuturi de garantare pentru IMM-uri. În 2007 –zero, în 2008 – practic zero - în condiţiile în care personalul angajat care să lucreze în acest domeniu este extraordinar de numeros şi o decizie pe care al luat-o la nivelul Guvernului este aceea că toate aceste persoane îşi vor primi sporul de 75% doar dacă îşi îndeplinesc obiectivul pe care noi îl avem în bugetul de stat de absorbţie a fondurilor europene. Aceasta înseamnă că nu îi mai chinuiesc pe cei care vin cu depunerea de proiecte, ci merg ei să îi ajute pe cei care depun proiecte. Dacă nu, nu primesc nici sporuri. Propunerea este ca ei să rămână cu salariul minim pe economie, pentru că nu îşi fac treaba. Nu putem, deci, ca pe de o parte, din taxe şi impozitele pe care toţi le plătim să avem acest tip de stimulant şi, în acelaşi timp, să constatăm această lipsă totală de implicare, indiferent despre ce domeniu vorbim. Este generalizată situaţia. Bătaie de joc, nesimţire şi o lipsă totală de responsabilitate.
Aş vrea să mai ştiţi un al doilea element. Aţi văzut că în ultimii patru ani de zile s-au mai făcut modificări. Existau mai multe tipuri de acţiuni, dar trebuie să ştiţi un lucru. Deşi am creat şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi multe alte instrumente de luptă împotriva evaziunii fiscale vreau să ştiţi doar o cifră: evaziunea fiscală demonstrată, cea din TVA, este de 28 de miliarde de lei, o cifră care este, practic, de 4 ori mai mare decât era în 2004 – undeva la 7,4 era cifra de atunci. Acest lucru înseamnă că practic nu a existat nici un fel de responsabilitate din partea celor care trebuiau să controleze, să verifice, pentru că acest fenomen a căpătat o proporţie, fie că e vorba de TVA-ul intracomunitar, fie că e vorba de TVA-ul naţional, absolut îngrijorătoare. Şi vorbind despre faptul că nu sunt foarte multe resurse la bugetul de stat, trebuie să ştiţi şi acest lucru.
Ar trebui să ştiţi că bugetul de investiţii pe care îl avem în acest an este un buget de investiţii cu bani reali, nu cu bani pe hârtie, şi nu există nici un fel de proiect care este un proiect pe hârtie, ci toate aceste proiecte sunt proiecte reale.
În ceea ce priveşte monitorizarea din partea Guvernului a fiecărei acţiuni, fie că este vorba despre un program de investiţii desfăşurat la nivelul unei comune, fie că este vorba de autostradă, va fi o monitorizare la nivelul cel mai înalt, al Guvernului, al primului-ministru şi a mea. Şi vreau să ştiţi că fiecare proiect şi fiecare euro care trebuie să intre în această ţară şi care poate să intre în acest moment, va intra în România. Primele 144 de proiecte pentru IMM-uri, vă spun cu plăcere, că au fost aprobate. Aceasta este vestea bună. Vestea proastă este că au fost aprobate după nouă luni. Nouă luni de zile în care nimeni dintre cei care lucrează în acest domeniu nu ştiu să explice de ce a trebuit să aşteptăm atât ca aceste întreprinderi mici să beneficieze de ajutor. Şi vă mai pot spune: sute de proiecte pe un domeniu important care au fost descoperite într-un loc foarte interesant – între toaletă şi chicinetă, depozitate. La Ministerul Mediului, puteţi să-l întrebaţi pe domnul ministru ce neplăceri a avut când au venit diverşi solicitanţi să întrebe ce s-a întâmplat cu proiectele lor. Căutându-le, după zece zile, au aflat unde erau aceste proiecte: în paza şi grija nimănui, şi acest lucru a caracterizat o guvernare fără nici un fel de responsabilitate, ruşinoasă, de altfel.
Gheorghe Pogea
Bună seara tuturor.
Intervenţia mea din această seară nu va fi prea lungă. Asigurându-vă că intenţionez să organizez o conferinţă de presă la Ministerul Finanţelor Publice - dumneavoastră veţi fi invitaţi - pentru a prezenta în detaliu anul 2008, pentru că sunt în posesia rapoartelor pe care le-am cerut colegilor mei din ministere, pentru a prezenta o situaţie reală a ce s-a întâmplat în anul 2008.
Din acest punct de vedere, voi vorbi doar în sinteză şi voi trage câteva concluzii pentru că sunt aşteptări pe care dumneavoastră, publicul larg şi investitorii le au. Mă voi referi în a doua parte a discursului la câteva elemente de fundamentare a politicii fiscal bugetare şi a bugetului pentru anul 2009.
Anul 2008 a fost un an în care România a înregistrat unul dintre cele mai mari deficite de după 1989, în condiţiile în care suntem după 6-7 ani de creştere economică continuă. Din ultimele noastre estimări, deficitul bugetului general consolidat se va situa la 5,2 puncte procentuale din produsul intern brut (PIB), după metodologia şi standardele europene (ESA 95). Concluzie: depăşirea plafonului de 3% din PIB, peste deficitul bugetar admis, conform Pactului de creştere şi stabilitate, pune România în situaţia de a i se aplica procedura de deficit excesiv. La prima mea participare la Ecofin, din această lună, una dintre problemele care s-au ridicat în legătură cu deficitul excesiv, şi pe care a prezentat-o şi comisarul Almunia, s-a referit la faptul că, în perioada imediat următoare, ţările care au înregistrat deficit excesiv vor fi supuse unei proceduri în care, dacă se demonstrează că deficitele excesive se datorează efectelor crizei economice, categoric va fi o oarecare îngăduinţă. Dacă nu, atunci probabil că fiecare ţară va avea de suportat consecinţele sau, dacă va fi o oarecare permisivitate, va fi o atragere a atenţiei foarte serioasă.
Data: 29.01.2009
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu