Discursul
preşedintelui României, Traian Băsescu,
la vernisajul expoziţiei dedicate aniversării a 150 de ani de la Unirea Principatelor Române
(Muzeul Naţional de Istorie a României, 23 ianuarie 2009)
Doamnelor şi domnilor,
Dragi copii,
Mă bucur foarte mult că la un asemenea eveniment sunt şi copii. Domnule director, vă mulţumesc pentru invitaţie şi vă mulţumesc pentru deschiderea acestei expoziţii. Personal revin cu plăcere la Muzeul Naţional de Istorie a României: anul trecut, am participat la deschiderea expoziţiei dedicate celebrării a 90 de ani de la Marea Unire, anul acesta Muzeul a pregătit o expoziţie despre un alt mare eveniment al istoriei românilor: Unirea Principatelor.
Aniversarea a 150 de ani de la Unirea Principatelor Române este o sărbătoare a României moderne; un prilej pentru cetăţenii României de astăzi de a cunoaşte mai bine momentul fondator de la 24 ianuarie 1859 şi de a reflecta împreună la valorile şi principiile care i-au animat pe făuritorii Unirii.
Aniversarea pe care o celebrăm solemn în aceste zile ne îndeamnă să facem apel la memoria naţiunii noastre, care s-a constituit în jurul aspiraţiilor de unitate, libertate, suveranitate: aspiraţii pe care le-a împlinit de-a lungul mai multor etape istorice.
24 ianuarie 1859 este data alegerii unanime în Ţara Românească a lui Alexandru Ioan Cuza, care fusese votat ca domn pe 5 ianuarie, în Moldova. Este o dată-simbol, care exprimă capacitatea românilor de a acţiona solidar şi de a răspunde cu înţelepciune exigenţelor timpului pe care îl trăiau.
Ceea ce condiţiile externe nu permiteau, dar nici nu interziceau în mod explicit, s-a realizat prin acest efort de voinţă naţională şi de inteligenţă politică. Astfel a început o „epocă nouă”, după cum spunea Kogălniceanu, un timp al reformelor, un proces de modernizare pe care îl continuăm astăzi.
Acesta este motivul pentru care putem vorbi despre Unirea de la 1859 ca de un moment de inaugurare al României moderne; un moment pe care îl datorăm nu numai circumstanţelor istorice, ci mai ales capacităţii unor personalităţi care au ştiut să exprime voinţa românilor şi să acţioneze pentru binele naţiunii.
L-am amintit pe Kogălniceanu, autorul faimosului discurs către noul domn Alexandru Ioan Cuza, discurs în care îi spunea: „Fă ca legea să înlocuiască arbitrariul! Fă ca legea să fie tare!”. Sunt cuvinte care trebuie să ne anime şi astăzi! Alături de Kogălniceanu, a stat poetul Vasile Alecsandri, care a îndeplinit apoi, de mai multe ori, funcţia de ministru de externe, au stat Costache Negri, Ion Ghica, Nicolae Creţulescu şi mulţi alţii.
Faptele acestor mari personalităţi ale românilor se cuvine să fie cunoscute şi preţuite. Avem nevoie de însufleţirea pe care curajul, devotamentul, încrederea lor în destinul naţiunii noastre ne-o transmit peste timp. Evocând contribuţia marilor nume ale Unirii Principatelor, cinstim valorile care i-au călăuzit şi prin care au rămas fideli idealurilor naţionale.
Astfel, expoziţia pe care o deschidem astăzi, la Muzeul Naţional de Istorie a României, este un prilej de a conştientiza faptul că istoria nu este doar memorie, ci şi un izvor de inspiraţie şi valoare.
Doresc să le mulţumesc organizatorilor şi tuturor celor care au contribuit la realizarea acestei expoziţii consacrate sărbătoririi Unirii Principatelor ca eveniment al României moderne.
Vă mulţumesc!”
Departamentul de Comunicare Publică
23 Ianuarie 2009
Galeria Foto - Autor Sorin Lupsa / Administraţia prezidenţială
| 23 ianuarie 2009 - Participare la vernisajul expoziţiei dedicate aniversării a 150 de ani de la Unirea Principatelor Române (Muzeul Naţional de Istorie a României) | |
 |  |
 |  |
 |  |
 |  |
 | |
Discursul
preşedintelui României, Traian Băsescu,
la momentul solemn dedicat aniversării a 150 de ani de la Unirea Principatelor
(Palatul Patriarhiei Române, 23 ianuarie 2009)
Doamnă preşedinte a Camerei Deputaţilor,
Domnule Prim-ministru,
Doamnelor şi domnilor miniştri,
Înalt Prea Sfinţiile şi Prea Sfinţiile Voastre,
Onoraţi membri ai Academiei Române,
Stimaţi membri ai Parlamentului României,
Doamnelor şi domnilor,
Am deosebita onoare şi bucurie de a fi împreună cu dumneavoastră pentru a aniversa 150 de ani de la Unirea Principatelor Române, aici, în Palatul Patriarhiei, fost Palat al Camerei Deputaţilor, ridicat acum un secol pe locul în care Adunarea Electivă a Ţării Româneşti l-a votat în unanimitate pe Alexandru Ioan Cuza, cel care fusese deja ales în Moldova, pe 5 ianuarie 1859.
Alegerea de la Bucureşti, din 24 ianuarie 1859, a fost reţinută de istorie ca dată-simbol a Unirii Principatelor. Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza este expresia capacităţii oamenilor vremii, adevăraţi patrioţi şi oameni de stat, de a răspunde politic constrângerilor externe şi a trece peste divizările interne şi interesele personale. Iată de ce putem spune că 24 ianuarie reprezintă un moment de graţie al istoriei românilor, un moment de înţelepciune politică, un moment fondator al naţiunii noastre.
Suntem aici, pentru a sărbători acest mare eveniment al istoriei României moderne, reprezentanţi ai instituţiilor statului, cât şi ai celui mai înalt for al culturii şi al ştiinţei româneşti – Academia Română, precum şi ai Bisericii Ortodoxe Române, ai cărei membri au contribuit, de-a lungul timpului, la împlinirea unităţii naţionale.
Sunt deosebit de onorat să evoc, în acest sens, personalitatea mitropolitului Nifon al Ţării Româneşti, precum şi a celorlalţi mitropoliţi sau episcopi care au participat la mişcarea unionistă, dovedind solidaritatea Bisericii Ortodoxe cu aspiraţiile poporului şi participarea acesteia la proiectul de modernizare a societăţii româneşti.
Aş dori să exprim, în acest moment aniversar, importanţa pe care Unirea Principatelor a avut-o pentru modernizarea României şi pentru dimensiunea sa europeană. Unirea de la 1859 reprezintă o primă izbândă în procesul de constituire a statului naţional, de recunoaştere politică a voinţei românilor şi a unităţii de neam şi de limbă. Prin ea, principiile generaţiei de la 1848 au putut fi aplicate şi consolidate. Alături de această victorie, dacă urmărim cu atenţie actele care au urmat proclamării Unirii, putem constata existenţa unui proiect al generaţiei unioniste, un proiect pentru societatea acelor timpuri şi totodată un extrem de important proiect vizionar.
Reformele care au urmat Unirii Principatelor, în pofida dificultăţilor, au inaugurat cu adevărat „epoca nouă” pe care o anunţa Kogălniceanu în cuvântul său de la Iaşi, şi au dat Principatelor dimensiunea civilizaţiei europene. În doar câţiva ani, consecinţele modernizatoare ale Unirii s-au făcut simţite în toate domeniile.
Lecţia cea mai însemnată a acestei Uniri, pentru noi, cei de astăzi, este cea oferită de curajul şi determinarea de a crede într-un proiect care construieşte naţiunea modernă şi dă sens istoriei. Aniversarea Unirii de la 1859 ne aminteşte de aceste idealuri, cât şi de responsabilitatea noastră de a acţiona în interesul naţiunii, de a exprima şi de a realiza aspiraţiile românilor.
Unirea Principatelor Române, desăvârşită de Marea Unire de la 1918, pe care o celebrăm în fiecare an cu prilejul Zilei Naţionale, rămâne pentru noi o victorie a spiritului naţional, un model de viziune pentru devenirea modernă a României.
Vă mulţumesc!”
Departamentul de Comunicare Publică
23 Ianuarie 2009
| 23 ianuarie 2009 - Participare la momentul solemn dedicat aniversării Unirii Principatelor Române (Patriarhia Română) | |
 |  |
 |  |
 |  |
 |  |
 |  |
 |  |
 |  |
 |  |
 |  |
 |  |
 |  |
 |  |
 |  |
(sursa: http://www.presidency.ro)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu