Guvernul a aprobat, în şedinţa de ieri, o hotărâre privind normele metodologice de aplicare a Legii nr.61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, precum şi pentru reglementarea modalităţilor de stabilire şi plată a alocaţiei de stat pentru copii.
Actul normativ adoptat de Guvern explicitează modul de aplicarea a legii privind alocaţia de stat, fără a aduce modificări de fond.
Alocaţia de stat pentru copiii (inclusiv pentru tinerii de până la 18 ani care urmează cursurile învăţământului liceal sau profesional, până la terminarea acestora) se acordă pe bază de cerere completată şi semnată de reprezentantul legal al copilului, însoţită de originalul şi copia certificatului de naştere al copilului şi al actului de identitate al reprezentantului legal, precum şi documentele din care să rezulte situaţia juridică a copilului faţă de reprezentantul legal şi orice alte documente justificative, după caz.
Tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani şi repetă anul şcolar nu beneficiază de alocaţie de stat pentru copii, cu excepţia celor care repetă din motive de sănătate, dovedite cu certificat medical.
În cazul persoanei singure care are copii în întreţinere şi nu a împlinit vârsta de 18 ani, reprezentantul legal este părintele minor dacă are capacitate deplină de exerciţiu. În situaţia în care părintele minor nu are capacitate deplină de exerciţiu, plata alocaţiei pentru copii se face reprezentantului legal al copilului, respectiv părintelui minor.
Pentru copilul cu handicap, cererea este însoţită şi de copia certificatului de încadrare a copilului într-un grad de handicap.
Pentru cetăţenii străini sau apatrizi documentele din care rezultă identitatea reprezentantului legal, domiciliul sau reşedinţa acestuia şi a copiilor săi pe teritoriul României, precum şi situaţia juridică a copiilor sunt cele eliberate de autorităţile din ţara de origine traduse şi confirmate de autorităţile române sau, după caz, cele eliberate de autorităţile române.
Cererile pentru stabilirea alocaţiei de stat pentru copii şi actele din care rezultă îndeplinirea condiţiilor legale de acordare a acestui drept se depun şi se înregistrează la primăria comunei, oraşului, municipiului, respectiv sectoarelor municipiului Bucureşti, pe raza cărora îşi au domiciliul sau reşedinţa, după caz, reprezentanţii legali ai copiilor. Pentru aceste cereri se realizează o evidenţă separată.
Primarii au obligaţia de a transmite lunar direcţiilor teritoriale, până la data de 1 ale fiecărei luni, cererile înregistrate în luna anterioară, precum şi documentele justificative.
Acordarea alocaţiei se stabileşte prin decizie a directorului executiv al direcţiei teritoriale în termen de 10 zile lucrătoare de la transmiterea cererii de către primari.
Dreptul la alocaţia pentru copii se stabileşte începând cu luna următoare celei în care s-a născut copilul, iar plata drepturilor se face începând cu luna următoare depunerii cererii.
Alocaţia se plăteşte reprezentantului legal al copilului, iar după împlinirea vârstei de 14 ani plata se poate face direct titularului, cu încuviinţarea reprezentantului legal.
Plata alocaţiei se realizează prin mandat poştal, cont curent personal sau cont de card, în funcţie de opţiunea reprezentantului legal.
În cazul în care achitarea drepturilor de alocaţie se face prin mandat poştal, plata acesteia se suspendă dacă timp de 3 luni consecutive reprezentantul legal al copilului sau tânărul nu a încasat alocaţia. Reluarea în plată, inclusiv cu plata drepturilor restante, se face pe bază de cerere scrisă întocmită de reprezentantul legal al copilului sau de tânăr, care se înregistrează la direcţia teritorială.
În cazul în care optează pentru plata în cont curent personal sau cont de card, comunicarea este însoţită de extrasul de cont care cuprinde numele reprezentantului sau, după caz, al tânărului, codul IBAN, număr cont, banca şi filiala unde este deschis contul sau, după caz, de alte documente emise de unitatea bancară care să cuprindă aceste informaţii.
Alocaţia de stat pentru copii nu poate fi urmărită silit decât în vederea recuperării sumelor încasate necuvenite cu acest titlu.
Datele cuprinse în cererea privind acordarea alocaţiei de stat pentru copii sunt supuse confidenţialităţii cu respectarea legislaţiei privind datele cu caracter personal. Acestea vor putea fi folosite numai în scopul stabilirii dreptului şi al întocmirii unor situaţii statistice, precum şi în situaţii justificate de unele măsuri de incluziune socială.
Guvernul a aprobat, în şedinţa de ieri, suplimentarea bugetului Ministerului Culturii şi Cultelor cu suma de 2,4 milioane de lei, pentru construirea şi repararea unor lăcaşuri de cult, precum şi pentru achiziţionarea de imobile necesare desfăşurării activităţii unităţilor de cult.
De această sumă vor beneficia 82 de unităţi de cult din întreaga ţară. Printre acestea Biserica SF. Dimitrie cel Nou din Brăila, Parohia Valea Hotarului din Maramureş, Biserica Greco-Catolică Sf Nicolae din Borşa, Biserica Adormirea Maicii Domnului din Constanţa.
Banii vor putea fi utilizaţi, de asemenea, pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare ale acestor lăcaşuri de cult, pentru susţinerea activităţii de asistenţă socială şi pentru restaurarea bunurilor din patrimonial cultural naţional mobil aparţinând cultelor religioase recunoscute în România.
Guvernul a aprobat, în şedinţa din 28 mai, acordarea de sprijin financiar în anul 2008 producătorilor agricoli din sectorul vegetal – legume-fructe, sectorul viticol, hameiului, cartofului, plantelor medicinale şi aromatice, al florilor, plantelor dendrologice şi ornamentale.
Valoarea totală este de 126,986 milioane lei şi se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anul 2008.
Activităţile pentru care se acordă sprijin sunt:
- Implementarea Sistemului European de Bune Practici Agricole, EUREGAP, în domeniul legumelor şi fructelor, în procent de 70% din valoarea costurilor certificării şi ale tuturor analizelor sau avizelor necesare pentru certificarea unui contract; sprijinul nu poate depăşi 10.000 lei pentru un contract, suma totală alocată acestei activităţi fiind de 200.000 lei;
- Legumele produse în serele încălzite şi pentru ciupercile de cultură produse în spaţii climatizate – suma fixă pentru această activitate este de 600 lei/tonă, respectiv 800 lei/tonă; suma totală alocată acestui tip de sprijin - 22 milioane lei, respectiv 4,066 milioane lei;
- Legumele şi fructele destinate prelucrării industriale: 350 lei/tonă pentru tomate, 300 lei/tonă pentru mazăre boabe verzi, 350 lei/tonă fasole păstăi, 300 lei/tonă ardei, 150 lei/tonă castraveţi tip cornişon, 160 lei/tonă mere, 200 lei/tonă prune, 200 lei/tonă cireşe, 200 lei/tonă vişine, 300 lei/tonă piersici, 300 lei/tonă struguri de masă, 30% din valoarea unitară a ambalajelor şi materialelor necesare ambalării, dar până la 4 lei/bucata, pentru achiziţionarea de ambalaje pentru legume, căpşuni, pomi şi arbuşti fructiferi şi 30% din cheltuielile de depozitare, dar până la 70 lei/tonă/perioadă de depozitare pentru susţinerea cheltuielilor de depozitare la ceapă, rădăcinoase, mere, pere şi struguri de masă;
- Autorizarea plantaţiilor viticole destinate prodicerii strugurilor de vin cu denumire de origine controlată – 10 lei/ha, iar autorizarea certificării şi marcării vinurilor cu denumire de origine controlată – 12 lei/ha;
- Tratamente fitosanitare în plantaţiile viticole cu soiuri nobile pentru struguri de masă şi vin, inclusiv pentru vinuri cu denumire de origine controlată – 500 lei/ha;
- Susţinerea producţiei de hamei cu un conţinut ridicat în acizi alfa şi la cerinţele de calitate stabilite prin contract – 100 lei/tonă, dar 10% din contract;
- Sprijinirea producţiei de cartof pentru industrializare la calitatea şi cerinţele specifice normelor tehnice de procesare, stabilite prin contracte – 150 lei/tonă;
- Susţinerea cheltuielilor de depozitare a cartofilor – 30% din valoarea cheltuielilor de depozitare, dar până la 70 lei/tonă/perioadă de depozitare;
- Susţinerea producţiei de plante medicinale şi aromatice realizate în condiţii de calitate stabilite prin contract, pentru culturile de la care se utilizează sămânţa – cu 600 lei/tonă, iar pentru culturile de la care se utilizează planta întreagă sau rădăcina – 800 lei/tonă;
- Culturile de flori, plante dendrologice şi ornamentale, în câmp – 5000 lei/ha, culturi în sere – 10.000 lei/ha.
Guvernul a aprobat, în şedinţa din 28 mai, acordarea unor ajutoare de urgenţă şi a unor fonduri suplimentare pentru persoanele afectate de inundaţiile din ultima perioadă, din judeţele Cluj şi Hunedoara.
Pentru populaţia din judeţul Cluj, afectată de inundaţii, vor fi distribuite alimente – conserve de carne, pateuri de ficat, ulei, zahăr – precum şi apă, în valoare totală de 32.000 de lei noi (320 milioane de lei vechi).
Ajutoarele de urgenţă se vor acorda cu sprijinul Instituţiei Prefectului judeţului Cluj.
Pentru judeţul Hunedoara, Guvernul a alocat suma de un milion de lei noi (10 miliarde de lei vechi). Banii sunt destinaţi finanţării unor acţiuni urgente pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale produse în zona municipiului Petroşani şi pentru sprijinirea persoanelor sinistrate.
***
Printr-o altă Hotărâre de Guvern, Executivul a alocat suma de 500.000 lei noi (5 miliarde de lei vechi) judeţului Alba, pentru finanţarea lucrărilor de reabilitare a drumului judeţean DJ 750 C, între localităţile Sălciua de Sus şi Teiuş.
Drumul a fost afectat, în perioada 2003-2006, de calamităţi naturale care au distrus partea carosabilă. Fondurile insuficiente alocate de autorităţile locale pentru reparaţii curente şi de întreţinere, precum şi creşterea semnificativă a traficului rutier au făcut ca, în prezent, drumul să fie impracticabil.
Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu a participat, astăzi, la Baia Mare, la ceremonia de arborare a noului drapel al judeţului Maramureş, la sediul Consiliului Judeţean.
Premierul Tăriceanu a evocat cu acest prilej importanţa păstrării tradiţiilor pentru promovarea României autentice, prin tot ceea ce înseamnă cultură, valori intelectuale, moştenire istorică.
Politicile de promovare a României trebuie continuate, a spus primul-ministru,
astfel încât România, a şaptea ţară ca mărime şi număr al populaţiei din UE, să-şi câştige locul pe care îl merită în Uniune.
„Avem interesul major ca România să nu fie doar una dintre ultimele ţări intrate în UE, ci să îşi ocupe locul pe care îl merită. Trebuie să promovăm o Românie autentică, o Românie care să se distingă în concertul ţărilor UE” a afirmat premierul Tăriceanu.
Maramureşul istoric reprezintă un bun exemplu în promovarea României prin valori autentice, a mai adăugat primul-ministru.
La ceremonia de ridicare a noii steme a judeţului Maramureş au fost prezenţi, alături de primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu, prefectul judeţului Maramureş, primarul oraşului Baia Mare, membri ai Consiliului Judeţean.
Declaraţia primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu la ceremonia de înălţare a noului drapel al judeţului Maramureş
Călin Popescu-Tăriceanu
Buna ziua doamnă prefect, domnilor parlamentari, domnule primar, doamnelor şi domnilor, stimaţi maramureşeni,
Îmi face mare plăcere să particip la acest moment festiv şi aş dori să spun câteva cuvinte nu despre simbolistica drapelului, aş vrea să încerc să subliniez câteva elemente care fac legătura dintre tradiţia istorică – prezent şi, mai ales, viitor.
/.../
În acest moment, în care suntem într-o competiţie acerbă în Uniunea Europeană şi avem un interes major ca România să nu rămână, alături de Bulgaria, printre ultimele ţări intrate, ci să-şi câştige locul pe care-l merită. Ţinânt cont că România este a şaptea ţară ca mărime a teritoriului şi a populaţiei în Uniunea Europeană, eu cred că putem să avem ambiţia să promovăm România ca a şaptea putere în UE.
Cred că modul în care maramureşenii gândesc despre viitorul ţinutului lor este exemplar pentru România, cu asemenea valori putem să promovăm România autentică, o Românie care să se distingă în concertul naţiunilor europene.
Vă felicit pentru acest gen, de a promova în mod oficial drapelul judeţului Maramureş care face legătura între trecut şi prezent cu viitorul pe care îl dorim cu toţii ţării noastre, România.
Specificul local reprezintă atu-ul turismului românesc, a declarat primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu, cu prilejul unei întâlniri cu investitorii în agroturism din judeţul Maramureş, desfăşurată la Castelul Teleky, din comuna Satulung.
„Avem nevoie de un turism de calitate şi autentic, şi să nu ne fie ruşine cu tradiţiile şi produsele noastre”, a spus premierul, adăugând că turismul şi agroturismul trebuie să se adreseze deopotrivă românilor şi străinilor.
Primul-ministru Tăriceanu i-a îndemnat pe investitorii maramureşeni să acceseze fondurile puse la dispoziţie atât de la bugetul de stat, cât şi de la Uniunea Europeană, pentru dezvoltarea proiectelor în turism şi de infrastructură.
Premierul i-a asigurat pe investitorii locali de tot sprijinul pentru a fructifica potenţialul uriaş al Maramureşului istoric, inclusiv prin dezvoltarea infrastructurii, pentru o bună legătură cu celelalte regiuni ale ţării, dar şi cu celelalte ţări din Uniunea Europeană.
Şeful Executivului s-a angajat să susţină în continuare investiţiile în acest domeniu şi a amintit o serie de proiecte incluse deja în strategia guvernamentală de dezvoltare a infrastructurii, precum aeroportul din Baia Mare, reabilitarea drumului expres Baia Mare - Satu Mare - Vaia, şi a drumului de legătură dintre Baia Mare şi Autostrada Transilvania.
De asemenea, Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu a declarat că se va implica personal pentru demararea proiectului de modernizare a podului de pe Tisa.
Participarea primului-ministru la ceremonia de arborare a noului drapel al judeţului Maramureş
Vizita primului- ministru Tariceanu la Castelul Teleky, din comuna maramureseana Satulung
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu