Campania electorală pentru alegerile locale a ajuns la final. Aşa cum a fost ea, pe alocuri senzaţionalistă, adeseori anostă, a fost oglinda politicii româneşti la această ora.
La fel, cred eu, votul este expresia implicării noastre, a tuturor, în procesul decizional ce ne priveşte direct. Democraţia ne oferă instrumentul cel mai potrivit pentru a aproba sau a sancţiona un program sau un comportament politic.
Renunţând la această cale de a influenţa mersul lucrurilor într-un stat de drept, abdicăm, în cele din urmă, de la condiţia noastră de cetăţeni. Înţeleg opţiunea unora pentru absenteismul de la vot ca sancţiune faţă de lipsa de oferte potrivite. Dar democraţia nu este, nu trebuie să devină expresia voinţei unei minorităţi. Votul nu este doar un drept.
Este, poate, o datorie faţă de noi înşine şi faţă de lumea în care credem. Câtă vreme ne punem speranţele în democraţie şi libertate - nu neapărat în forma în care există ele în România de azi - nu trebuie să uităm că ele depind, într-o măsură foarte mare, de votul nostru. Într-o lume democratică, votul este esenţa puterii cetăţeanului. Şi nu, nu e o vorba în vânt. E speranţa mea ca fiecare dintre noi poate schimba lumea în care trăieşte, pentru a-i fi mai bine, lui şi alor lui.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu