Piese filatelice rare, scrisoarea recomandată descoperită după explozia bombei de la Hiroshima, ce păstrează încă urme de radiaţii, celebra colecţie braziliană de mărci poştale "Ochi de Bour" şi alte exponate naţionale şi internaţionale vor putea fi văzute la Bucureşti, la EFIRO 2008, în iunie. Bucureştiul găzduieşte, în premieră, Expoziţia Filatelică Mondială (EFIRO 2008) în perioada 20-27 iunie, la complexul Romexpo. Organizată de Compania Naţională Poşta Română, în colaborare cu Federaţia Filatelică Română şi aflată sub înaltul patronaj al Preşedinţiei României, precum şi al Federaţiei Internaţionale de Filatelie (FIP), expoziţia va reuni peste 1.000 de colecţionari şi colecţii de mărci poştale din 74 de state, printre care Austria, Rusia, Danemarca, SUA, Portugalia sau Japonia.
În cadrul acestei expoziţii, vizitatorii pot admira peste 800 de colecții de piese filatelice, aparținând unui număr de peste 650 de colecționari din 74 de state. Anul acesta, organizatorii au pregătit o secţiune specială pentru tineri, aceştia fiind invitaţi la o serie de ateliere filatelice, concursuri şi evenimente speciale care abordează filatelia într-o manieră nouă şi interactivă. De asemenea, cu această ocazie, Romfilatelia va lansa emisiunea de timbre EFIRO 2008. Expoziţia va fi urmată, pe data de 28 iunie 2008, de cel de-al 70-lea Congres al Federaţiei Internaţionale de Filatelie. Federaţia Internaţională de Filatelie (FIP) a avut în vedere colecţionarii de timbre şi filateliştii încă din 1926, crescând de la o societate formată din câteva federaţii filatelice europene, la o federaţie cu o reţea internaţională, formată din 83 de membri permanenţi - federaţii filatelice naţionale, trei membri asociaţi - federaţii continentale şi membri promoţionali - un tip nou de membri, pentru administraţiile poştale. Domeniul filateliei a cunoscut o dezvoltare extraordinară în toată lumea, marca poştală reprezentând un veritabil studiu istoric şi cultural, o oglindă a civilizaţiei. Colecţionarea mărcilor poştale a avut un puternic impact în ţara noastră. Acest obicei european a ajuns în spaţiul românesc în jurul anului 1865, în perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu