Preşedinţie - declaraţie de presă Traian Băsescu la plecarea spre Bruxelles
Traian Băsescu: Obiectivul major al întâlnirii cu preşedintele Comisiei Europene, cu domnul Barroso, este legat de fixarea priorităţilor României pentru anul 2009, mai ales că este vorba de o întâlnire la care particip cu reprezentanţi ai noului Guvern, inclusiv cu noul premier, cu viceprim ministrul, cu alţi miniştri membri ai cabinetului. Cu siguranţă subiectele de discuţie dincolo de priorităţile României vor fi legate de criza economică la nivel european şi soluţiile pe care România le vede în context european, soluţiile de diminuare a efectelor crizei. Un alt subiect de discuţie va fi legat de accelerarea utilizării fondurilor europene şi dacă la Consiliul din decembrie s-a stabilit scurtarea procedurii de aprobare a proiectelor naţionale la Bruxelles de la 87 de zile la 30 de zile, trebuie să clarificăm cu preşedintele Comisiei cum facem acelaşi lucru şi pe plan naţional. Noi avem o legislaţie care vizează utilizarea fondurilor europene şi care face ca procedurile să treacă mult de 90 de zile, uneori atingând 180 de zile. Ori noi considerăm că trebuie făcută o adaptare a procedurilor româneşti la imperativul european de a aproba proiectele în 30 de zile, şi în acelaşi timp la imperativele de ordin practic ale crizei economice. În situaţie de criză, aşa cum am susţinut şi în decembrie la consiliu, statele trebuie să acţioneze prin proceduri care să fie adoptate nevoii de rapidă implementare a proiectelor. Nu în ultimul rând, unul din subiectele care vor fi abordate în discuţia cu Comisia, şi ne interesează foarte mult viziunea Comisiei cu privire la întâmplarea sau la criza gazelor generată de disputa dintre Federaţia Rusă şi Ucraina. De asemenea, pe agenda discuţiilor va figura abordarea noastră cu privire la Comisia Europeană, la structura Comisiei Europene şi din acest punct de vedere vă pot spune că România rămâne fermă pe poziţia anterioară şi anume aceea că orice formulă ar exista pentru Comisie, pentru noua Comisie care va fi aleasă în toamna acestui an, România nu poate accepta să nu fie reprezentată de un comisar în structura Comisiei Europene. Nu în ultimul rând, probleme legate de finanţarea agriculturii vor face obiectul discuţiilor cu preşedintele Comisiei Europene. Cam aceasta este agenda discuţiei de circa o oră şi jumătate cu preşedintele Barroso. Sperăm ca în urma acestei discuţii clarificările pe care le vom avea să ne permită să utilizăm cu mai mare eficienţă fondurile europene. Aici aş face o observaţie, şi vă rog să luaţi notă de faptul că nu este o observaţie critică la adresa vreunei persoane. Toate rapoartele Comisiei Europeane arată că dacă există un minister care a fost incapabil să promoveze vreun proiect care să fie aprobat, acesta este Ministerul Transporturilor. Ori exact zona de maxim interes este cea mai rămasă în urmă din punct de vedere al aprobării proiectelor. Va trebui să găsim o soluţie, să ne vedem care sunt şi soluţiile pe care le propune Comisia pentru ca lucrările de infrastructură să poată demara în acest an. Acestea sunt cele ce consider că trebuia să vi le transmit înainte de plecare. După întâlnirea cu preşedintele Barroso va fi o declaraţie de presă a preşedintelui Barroso, a primului ministru Emil Boc şi a mea. Vă mulţumesc mult.
Reporter: ...
Traian Băsescu: Nu comentez probleme de politică internă la plecarea în deplasări externe. Vă mulţumesc.
(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 09:41)
Declaraţii PSD înainte de şedinţa BPN
Marian Oprişan: Nu, eu cred că este mai important bugetul ţării. Sunt mai importante măsurile pe care trebuie să le luăm pentru pensionari, pentru cetăţeni. Este mai important ca împreună cu Guvernul să alocăm circa 40 de mii de miliarde în acest an prin bugetul de stat pentru echilibrare administraţiei locale. Pentru că administraţia locală reprezintă în România cel mai important lucru. Pentru că, vă spun cât se poate de clar, motoarele de dezvoltare ale societăţii româneşti le reprezintă judeţele şi în perspectivă regiunile de dezvoltare economică.
Reporter: Vă întrebam o părere personală în legătură cu ce s-a întâmplat cu domnul Gabriel Oprea. O părere personală. Ce credeţi că ar trebui să i se întâmple?
Marian Oprişan: Nu cred că s-a întâmplat nimic cu ministrul Administraţiei şi Internelor. Pe echipa numită la conducerea Ministerului de Interne nu pot fi supăraţi, decât, pe de o parte, unii colegi care şi-au dorit foarte mult acest minister, sau, pe de altă parte, grupurile generatoare de crimă organizată în România. Pentru că PSD, Parteneriatul pentru România, Guvernul României este hotărât să asigure cetăţenilor din România un climat cât se poate de normal, în care să nu plătească costurile crizei şi în care Ministerul de Interne, Guvernul să le asigure siguranţa, să le asigure locuinţele, să le asigure locuinţele proprietate personală şi să trăim într-un climat civilizat ca într-o democraţie europeană şi consolidată. Vă mulţumim.
(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 10:18)
***
Adrian Năstase: Bună dimineaţa. La mulţi ani.
Reporter: Domnule Năstase, ce sancţiune ar trebui să primească astăzi Gabriel Oprea?
Adrian Năstase: Aş vrea întâi să ascult ce doreşte să ne spună Gabi Oprea ca să înţeleg raţiunile pentru care a încălcat sau în orice caz, nu a respectat nişte decizii interne şi în cadrul partidului. Şi să înţeleg, de asemenea, de ce Emil Boc nu a respectat înţelegerile cu partidul nostru. După aceea mă voi pronunţa. Am preferat să aştept să văd, poate există anumite raţiuni, anumite argumente pe care Gabi Oprea ni le poate prezenta şi după aceea să pot să-mi spun o părere în cunoştinţă de cauză.
Reporter: Unii colegi de-ai dumneavoastră spun că astăzi Gabriel Oprea nu poate fi sancţionat pentru că de fapt nu el a greşit. A greşit în primul rând premierul, şi în al doilea rând o decizie a Biroului Permanent nu poate să fie mai puternică decât o decizie a Comitetului Executiv care, de altfel, l-a însărcinat pe Gabi Oprea să fie ministru.
Adrian Năstase: Bun. Să nu ne minţim. Nu sunt, până la urmă, probleme de ordin superformal ş.a.m.d. Este o chestiune de principiu. În momentul în care s-a decis ca prima opţiune a PSD-ului, din câte am înţeles eu, la întâlnirile şi negocierile cu PD-L-ul, să fie Ministerul de Interne şi al Reformei Administrative, această decizie s-a bazat pe anumite considerente. Rămâne de văzut dacă acele considerente nu mai sunt valabile, dacă o decizie privind schimbarea acelor considerente putea să fie făcută numai cu cei de la partid. De aceea, repet, prefer să nu intru în discuţii legate de aspecte statutare sau chestiuni legate de sancţiuni până când nu înţeleg, probabil Gabi Oprea ne va explica, ce anume şi cine anume a determinat această decizie intempestivă, în timp ce preşedintele partidului era plecat, în condiţiile în care preşedintele partidului spune că nu a fost informat de aceste decizii. După aceea vom judeca.
(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 10:40)
***
Marian Vanghelie: Deci nu ştiu, cred că este important în primul rând să îl ascultăm pe domnul ministru Gabriel Oprea. S-ar putea să fie, dânsul să aibă dreptate, s-ar putea să fie norme NATO, reglementări în CSAT şi dânsul să aibă o motivaţie foarte serioasă pentru ce a făcut, aceste propuneri. S-ar putea ca domnul Ardeleanu să fie o necesitate pentru România şi atunci s-ar putea să nu trebuiască nici o sancţiune. Este în funcţie de ceea ce spune domnul ministru.
Reporter: Veţi propune o sancţiune a domnului ministru?
Marian Vanghelie: Păi v-am spus. Dacă se stabileşte că domnul Ardelean este foarte important pentru CSAT nu pot să propun. E o chestie firească, nu?
Reporter: ...
Marian Vanghelie: Nu am participat la şedinţa CSAT-ului. Cred că domnul ministru a avut o şedinţă scurtă cu domnul Traian Băsescu. S-ar putea să fi ieşit, să afle normele înaintea noastră şi acum poate ne uimim şi noi la această şedinţă.
Reporter: Dacă se dovedeşte că domnul Ardelean e aşa important?
Marian Vanghelie: Asta este viaţa.
Reporter: ...
Marian Vanghelie: Dacă se dovedeşte e păcat de Dumnezeu nu? Îl ţinem acolo.
Reporter: Dacă nu se dovedeşte.
Marian Vanghelie: Dacă nu se dovedeşte înseamnă că se duce la pensie.
(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 10:56)
***
Ion Iliescu: Nu ştiu. NU se prestabilesc asemenea chestiuni înainte de a discuta lucrurile.
Reporter: Dar cum vedeţi dumneavoastră această problemă? A greşit ministrul de Interne?
Ion Iliescu: Nu ştiu. De aia ne întâlnim să discutăm, să ascultăm. Şi mie nu-mi place execuţia ante-faptă şi nici execuţie în presă şi la piaţa publică. De aia există structuri politice de partid, oameni responsabili, structuri responsabile să judece şi să analizeze cu seriozitate.
(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 10:59)
***
Gabriel Oprea: Am venit să transmit colegilor mei de partid, cu tot respectul, că numirea secretarilor de stat au fost numiţi cei agreaţi de conducerea partidului. Toţi sunt profesionişti, respectând atât disciplina de partid, cât şi interesele partidului care se regăsesc în programul de guvernare, dar în primul rând interesele naţionale ale României.
(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 11:01)
PDL - conferinţă de presă Theodor Stolojan şi Gheorghe Flutur
Theodor Stolojan: După cum ştiţi, preşedintele partidului se află în vizită la Bruxelles. Am avut la ordinea de zi problema evaluării propunerilor pe care organizaţiile le-au făcut, de candidaţi pentru funcţiile de secretari de stat, pentru preşedinţi la agenţiile unde PD-L trebuie să numească. Şi aici domnul vicepreşedinte Flutur Gheorghe vă va face o informare. De asemenea, domnul Gheorghe Pogea, ministrul Finanţelor, a informat membrii BPN asupra stadiului lucrărilor privind proiectul bugetului ţării pe anul 2009 şi dânsul ne-a dat asigurări la toţi că până la sfârşitul lunii ianuarie Guvernul va prezenta proiectul de buget. Lucrurile nu sunt simple. După cum ştiţi deficitul bugetar este mult mai mare decât cel pe care îl anticipam la începutul lunii decembrie, va trece de 5%. Şi acest deficit bugetar este deficitul de casă al bugetului ţării, adică încasări şi plăţi efectuate prin conturile şi casieriile instituţiilor publice. Mai există însă foarte multe cheltuieli efectuate, angajate în anul precedent şi care nu sunt achitate. Lucrări executate pentru care foarte multe firme mici şi mijlocii aşteaptă să primească banii de la bugetul ţării. Deci se face şi această evaluare şi la vremea potrivită, sigur, veţi fi şi dumneavoastră informaţi asupra stării finanţelor publice ale României. De asemenea, domnul ministru al Finanţelor, domnul Gheorghe Pogea, a informat membrii BPN că va acorda prioritate unor programe care vor contribui şi la rezolvarea problemelor, sau parte din problemele crizei, cum este de exemplu programul pentru izolarea termică a clădirilor, nu numai a clădirilor publice, dar şi a locuinţelor. Deci se va acorda prioritate la asemenea programe care pot pune în mişcare foarte rapid o ofertă pentru firmele mici şi mijlocii care se ocupă de asemenea lucrări, dar care răspunde şi unei cerinţe esenţiale a României, şi anume economisirea energiei. În acelaşi timp, un alt punct care a fost dezbătut astăzi este mobilizarea membrilor PD-L, în primul rând, sigur, a celor care deţin funcţiile de demnitari, să treacă imediat la aplicarea Legii cu privire la descentralizarea administraţiei publice. PD-L şi-a luat acest angajament. Este înscris în programul de guvernare şi îl va realiza. Cadrul legal actual permite să se facă paşi concreţi în ceea ce priveşte descentralizarea administraţiei publice, nu numai din punct de vedere al atribuţiilor, dar şi financiară. Iar proiectul de buget pe anul 2009 va face un pas concret în această direcţie a descentralizării. Îl rog pe domnul vicepreşedinte Gheorghe Flutur să vă prezinte concluziile rezultate din analiza stadiului evaluării propunerilor de candidaţi ai PD-L pentru diferite funcţii de demnitari sau alte funcţii.
Gheorghe Flutur: Bună ziua. După cum vă spuneam săptămâna trecută, în intervalul 5-12 ianuarie noi am avut această temă, de a selecta persoanele, personalităţile care să ocupe funcţiile de demnitate publică, secretari de stat, şefi de agenţii, de companii. O bună parte din aceste propuneri s-au materializat prin numiri deja. Mai sunt nu foarte multe de finalizat. Credem că până la sfârşitul acestei săptămâni se va finaliza această operaţiune. De altfel, PD-L va avea şi un colegiu director. După ce se va întoarce preşedintele Emil Boc de la Bruxelles vom stabili când va fi acest colegiu director unde, de asemenea, vom discuta despre multe lucruri. Comisia formată din cei 10 colegi, am lucrat la selectarea CV-urilor candidaţilor şi, cum vă spuneam, în cea mai mare parte sunt numiţi. Urmează zilele acestea să se finalizeze. Principiile vi le-am spus şi data trecută: competenţă, efort, pregătire, spirit de echipă. Sunt lucruri pe care noi le-am avut în vedere şi suntem convinşi că oamenii trimişi de PD-L vor performa. Aş face şi eu câteva precizări legat de bugetul de stat, pentru că este o problemă fierbinte. Ministrul Pogea promite că la sfârşitul lunii ianuarie vom avea bugetul de stat pe 2009 votat. Este un lucru pe care-l aşteptăm. În special liderii de filiale, preşedinţii de consilii judeţene, primari, au cerut şi PD-L va ţine seama ca acest proces al descentralizării să înceapă acum. Este o prioritate pe care noi am avut-o şi o avem şi o avem şi în programul de guvernare: descentralizarea României, care trebuie să înceapă şi cu bugetul de stat pe 2009, şi cu inventarierea patrimoniului care trebuie făcut foarte amănunţit, pentru că aici probabil va fi vorba de transferarea de anumite bunuri de patrimoniu comunităţilor locale. Şi noi ţinem foarte mult la această descentralizare la nivelul comunităţilor locale. Şi acest lucru socotim că trebuie făcut la început de mandat şi în primele luni ale anului 2009. De asemenea, am făcut o inventariere a situaţiei gazului metan, a încălzirii din teritoriu şi nu sunt probleme deosebite. Nu avem semnale că ar fi probleme deosebite. Sunt în atenţie aceste lucruri din partea noastră şi sperăm să trecem cu bine această perioadă. Vă mulţumesc.
Theodor Stolojan: aş vrea să fac o precizare, ca să nu lăsăm loc de interpretări. Deci domnul ministru Gheorghe Pogea mi-a afirmat că până la sfârşitul lui ianuarie Guvernul va avea proiectul de buget definitivat, care, sigur, va fi depus în Parlament şi Parlamentul îşi va putea face şi el treaba pe care trebuie să o facă. Înterbări?
Reporter: PSD vă consideră vinovat pe dumneavoastră, PD-L ...
Theodor Stolojan: Nu cred că este cazul şi vor avea discuţii, cei doi preşedinţi de partide, sau la nivelul organismului de lărgit al celor două partide. Potrivit regulamentului politic de funcţionare al coaliţiei, vor discuta orice problemă, dacă există o problemă.
Reporter: ...
Theodor Stolojan: Deci rugămintea este să-i lăsăm pe cei doi preşedinţi de partide. Dacă au această problemă să o discute. Şi întâi sigur că este problema PSD-ului şi nu a PD-L.
Reporter: Dar cum va funcţiona acest organism? Doar în caz de divergenţe, sau vă veţi întâlni în anumite momente?
Theodor Stolojan: Este prevăzut în regulament cum se întâlneşte acest organism politic al celor două partide. Se întrunesc, discută orice problemă. Dar aceasta nu este o problemă.
Gheorghe Flutur: Organismul de conducere al coaliţiei se întâlneşte periodic, săptămânal, şi nu doar în caz de divergenţă pentru mediere. Deci este un organism de lucru comun.
Reporter: ...
Gheorghe Flutur: Am avut, atunci când am negociat, când am discutat strategiile. Urmează să avem zilele următoare.
Reporter: Dar aveţi vreo obiecţie faţă de numirea....
Theodor Stolojan: Nu vă pot răspunde eu la această întrebare. Nu am discutat acest subiect astăzi în BPN.
Reporter: ...
Theodor Stolojan: Partidele, după cum ştiţi, trebuie să susţină politic pe toţi cei care sunt numiţi în funcţie de demnitate în statul român şi din acest punct de vedere sunt stabilite criterii clare pentru cum şi cine face aceste propuneri. Deci miniştrii, secretarii de stat sunt propuşi de către partidele sau cele două partide politice.
Reporter: Dar nu trebuie să existe şi acordul celeilalte formaţiuni politice?
Theodor Stolojan: Aici putem să vă spunem că pot exista în cazuri în care nu sunt îndeplinite o serie de criterii. Dosare penale, ştiu eu, condamnări. Un partid politic trebuie să aibă răspunderea pentru propunerea de candidatură pe care o face pentru o funcţie de demnitate politică, să poarte această răspundere. Vă mulţumim.
(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 12:25)
PSD - declaraţie de presă Mircea Geoană
Reporter: ...
Mircea Geoană: Nu, au fost cele două subiecte de pe agenda noastră.
Reporter: În privinţa numirilor făcute de domnul Oprea ce veţi face? Le veţi revoca şi pe acelea, sau rămân?
Mircea Geoană: Vom cere revocarea tuturor acestor numiri, urmând ca să le reconfirmăm pe canalul omologat, canalul oficial. O parte din aceste numiri probabil că vor fi reconfirmate. Dar dorim să reintrăm într-un mecanism disciplinat, transparent, predictibil şi care să respecte regula pe care am stabilit-o împreună cu domnul prim ministru, Emil Boc.
Reporter: ...
Mircea Geoană: Am avut o discuţie şi pe acest subiect. Rămâne ca la nivelul Biroului Politic al coaliţiei să ridicăm acest subiect. Nu vreau şi nu dorim ca decizii ale Guvernului să fie comentate post factum de către partidul nostru. Dar am stabilit astăzi un mecanism de omologare a poziţiei politice a miniştrilor noştri înainte de şedinţele de Guvern. Deci din punctul nostru de vedere credem că trebuie găsită o formulă care să permită păstrarea principiului acestei ordonanţe. Într-adevăr, sunt pensii gigantice care se cumulează cu salarii foarte mari şi este un lucru nefiresc. Dar, evident, va trebui să găsim la nivelul Guvernului o formulă care să permită celor de care este nevoie în societate cu pensii mici, cu salarii mici, o formulă care să permită şi acoperirea unor nevoi sociale evidente în cadrul unor ministere.
Reporter: ...domnul Boc acele numiri dacă ştia că nu se respecta protocolul?
Mircea Geoană: Cred că a considerat de bună credinţă pe domnul Oprea. Altă explicaţie nu am.
Reporter: ...
Mircea Geoană: Domnul Virgil Ardelean nu reprezintă propunerea PSD-ului. Este o decizie pe care domnul Oprea a adoptat-o fără informarea noastră şi, evident, vom face împreună cu noul ministru de Interne propunerile necesare, inclusiv pentru această importantă structură a statului român.
Reporter: ...
Mircea Geoană: Tot ce înseamnă palier de demnitate publică la nivelul Guvernului şi cei care sunt asimilaţi secretarilor de stat, toată lumea trece prin acest mecanism de decizie politică a partidului nostru. Aşa face şi PD-L-ul. Aşa se face în orice sistem democratic.
Reporter: Ne puteţi spune cine s-a abţinut?
Mircea Geoană: Veţi afla, pe surse, în mod sigur.
Reporter: ...
Mircea Geoană: Sunt convins că se pot găsi soluţii şi trebuie să găsim soluţii. Va trebui să găsim soluţii ca acolo unde există puncte sensibile, reale, să se poată găsi un mecanism flexibil şi cred că acest lucru poate fi făcut chiar înainte de întrunirea Parlamentului.
Reporter: Domnul Boc a vorbit despre...
Mircea Geoană: Evident.
Reporter: Şi ce a spus?
Mircea Geoană: Este dreptul suveran al fiecărui partener în a coaliţie să desemneze sau să revoce membrii din Guvern pe care aceste formaţiuni le propun. Deci l-am informat cu privire la faptul că domnul Oprea nu avea girul conducerii partidului pentru acele propuneri. A fost surprins. Şi, evident, îi voi comunica după întoarcerea de la Bruxelles, decizia noastră de astăzi.
Reporter: Aveţi în vedere o persoană pentru preluarea...
Mircea Geoană: Eu am să-i sugerez domnului prim ministru Boc, şi sper să fie de acord, ca până la numirea unui nou ministru, Dan Nica, vicepremierul care ne reprezintă în Guvern, să asigure interimatul acestui minister. Nu dorim ca ministerul să rămână fără conducere. Şi foarte rapid, repet, vom veni cu o propunere pe care o vom vota în ...şi o vom înainta primului ministru şi, evident, Parlamentului.
Reporter: ...
Mircea Geoană: Nu avem încă o propunere. De asta am fost surprins de graba suspectă a domnului Oprea cu privire la numirea în această funcţie importantă. Deci încă nu am hotărât şi vom face, evident, acest anunţ în mod normal către primul ministru, pentru că ministrul îl propunem şi primul ministru, evident, trebuie să decidă.
Reporter: ...
Mircea Geoană: Foarte curând. Astăzi sau mâine după întoarcerea de la Bruxelles. Este o temă care trebuie să o rezolvăm rapid şi care, evident, trebuie să se închidă în condiţii cât mai clare şi mai rapide pentru a putea să continue activitatea.
Reporter: ...
Mircea Geoană: Este o supoziţie pe care evident nu o luăm în calcul. Este, până la urmă, o decizie a partidului nostru. Nu-mi face plăcere situaţia creată. Vreau să îmi şi cer scuze pentru faptul că am creat un subiect, până la urmă, artificial. Dar disciplina de partid şi coerenţa deciziilor noastre trebuie să fie respectate indiferent de numele celui care se află într-o demnitate publică sau alta. Vă mulţumesc foarte mult.
(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 14:01)
PNL - conferinţă de presă Călin Popescu Tăriceanu
Călin Popescu Tăriceanu: ...la o strategie coerentă care să imprime o anumită direcţie de acţiune pentru actualul Guvern. Cu alte cuvinte, ne-am fi aşteptat să spună că strategia Guvernului este îndreptată sau vizează creşterea economică, sau crearea de locuri de muncă, sau combaterea crizei economice. Acestea fiind câteva din subiectele cele mai presante cu care se confruntă actualul Guvern. Sau este îndreptat către întocmirea unui program de măsuri sociale, de protecţie socială. În fine, în funcţie de priorităţile pe care şi le-au stabilit. Ce constatăm? Constatăm, din păcate, că actualul Guvern a luat câteva măsuri, nu numeroase, dar fiecare de fapt poartă amprenta pompierismului, improvizaţiei, incompetenţei, ceea ce este foarte grav. De la primul moment această incompetenţă este evidentă, cred că, pentru toată lumea. Şi aceste măsuri nu se înscriu în nici un fel într-o acţiune cât de cât coerentă, ci mai degrabă una care poate fi catalogată ca populistă. Şi am să încerc să vă explic. Mă refer cu precădere la măsura care plafonează câştigurile, obligând cetăţenii să opteze pentru pensie sau pentru salariu. Nu mi se pare că într-o societate capitalistă şi democratică ideea de a încerca să plafonezi câştigurile este una oportună. Cred că, din contră, trebuie să stimulăm oamenii să lucreze cât mai mult şi să câştige cât mai mult. Şi, evident, câştigurile care le realizează întotdeauna sunt impozitate şi aduc venituri la buget, din care se pot acoperi cheltuielile cu diferite proiecte pe diferite domenii şi, inclusiv, cheltuielile sociale. Sigur că există cazul pensiilor, aş spune, care ies în afara sistemului şi unde această măsură o consider justificată. Dar ea putea fi luată punctual. De exemplu la Ministerul de Interne sau Ministerul Apărării, fără să fie nevoie de o ordonanţă de urgenţă care să lovească o serie de categorii profesionale formate, cu precădere, din intelectuali sau alte categorii profesionale, cum sunt, de exemplu, asistenţii maternali sau pentru handicapaţi, care-i fac să sufere pe cei care au nevoie de ajutorul lor. Cred că trebuie să observăm cu toţii un anumit lucru: că există foarte mulţi oameni care sunt trecuţi de 60-65-70 de ani şi care din punct de vedere intelectual reprezintă o prezenţă activă, care din punct de vedere profesional sunt adevărate valori, fie că vorbim de mediul universitar, fie că vorbim de mediul artistic, şi cărora trebuie ca această posibilitate de creaţie a lor, de contribuţie să le fie, aş spune, stimulată şi nu barată. Am fost recent în Statele Unite unde am văzut oameni în vârstă de 80 de ani care lucrează şi unde valoarea nu ţine cont de vârstă nici când e prea mică, nici când este prea mare. Şi cred că aceasta ar trebui, dacă vreţi, dacă vrem să fim o ţară cu adevărat democratică şi o ţară care să-ş folosească valorile şi individul, care este cel mai de bun preţ al unei societăţi democratice şi liberale în sensul larg al cuvântului, trebuie să înţelegem că oamenii aceştia nu trebuie baraţi şi să le punem bariere în a munci mai mult. Din contră, trebuie să-i stimulăm. După cum o măsură la fel de greşită mi se pare plafonarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului la tinerele mame, unde trebuie să ţinem cont că cele care au venituri mai mari au şi o contribuţie mai mare la buget şi este, în mod normal şi firesc şi logic şi moral, ca cei care au avut o contribuţie mai mare să primească la rândul lor o susţinere mai mare pentru creşterea copilului. De fapt aceste măsuri spuneam că nu poartă decât amprenta unui populism de stânga şi cu această ocazie cred că imaginea pe care PD-L-ul a încercat să şi-o creeze, de partid de centru dreapta, este clar anulată de aceste măsuri pe care le-a luat împreună cu PSD-ul în coaliţia pe care o formează. Sigur că de la PSD nu mă aşteptam la altceva, nu e o problemă de compatibilitate la PSD cu astfel de măsuri. Dar pentru PD-L reprezintă o serioasă problemă. Sigur că o să ne punem problema de ce s-au luat aceste măsuri. O explicaţie a fost dată de Guvern spunând: „Încercăm să diminuăm cheltuielile". Încercăm să diminuăm cheltuielile bugetare. Dacă este aşa atunci am să întreb cum justifică domniile lor înfiinţarea de nu mai puţin de 3 ministere noi, o structură umflată de viceprimministru la care au înfiinţat 35 de posturi noi, 71 de posturi noi la Ministerul Turismului plus posturile aferente cabinetului care nu sunt în schemă, 4 secretari de stat în plus la Ministerul Economiei. V-am dat aceste date ca să înţelegem clar un lucru: că de fapt aşa-zisele economii pe care le fac nu reprezintă decât sume cu care trebuie să acopere finanţarea acestor posturi noi create pentru clientela de partid. Deci pentru clientela de partid se găsesc resurse, şi resursele sunt generate de ce? De amputări aberante, care nu au nici o justificare economică. Din contră, sunt contra-economice, anti-economice ca măsuri şi am să vă explic de ce. Fiecare post care este tăiat, care este în momentul de faţă acoperit de un profesor universitar pensionar. Ce înseamnă? Că toate contribuţiile aferente la bugetul de stat pentru asigurări, pentru sănătate dispar. Deci aceste bugete în final sunt diminuate şi nu se face nici un fel de economie. Din contră, se diminuează veniturile şi pe cale de consecinţă vor trebui să fie diminuate şi cheltuielile. Sigur că în ceea ce priveşte efectele economice ale ordonanţei prin care se interzice cumulul pensiei cu salariul va trebui să facem o prezentare mai amplă noi, pentru că din partea Guvernului nu am asistat până în momentul de faţă la o evaluare a impactului acestei măsuri. Sigur că nu se poate face un calcul exact, dar măcar ca să ne convingă că nu este vorba numai de populism descentrat ar fi trebuit să vină cu câteva cifre care să fie convingătoare, că aceste măsuri au sens din punct de vedere economic. Şi sigur că în acest context nu mă mir că va trebui să vină reprezentanţi ai FMI-ului să facă puţină ordine, pentru că actualul Guvern se dovedeşte incapabil să îşi alcătuiască o politică fiscală şi bugetară. Şi în acest context vreau să subliniez încă un lucru: Că se întârzie în mod nepermis prezentarea bugetului. În momentul de faţă nu există un buget. Sigur că la acest lucru a contribuit suprapunerea alegerilor cu perioada în care în mod normal ar fi trebuit să se dezbată bugetul în Parlament. Dar cred că prima prioritate a acestui Guvern ar fi trebuit să fie elaborarea rapidă a bugetului. În prealabil să vină şi să spună foarte clar care vor fi taxele şi impozitele pe care românii le plătesc în anul 2009 pentru a susţine bugetul domniilor lor. Pentru că trebuie să înţelegem foarte clar: Bugetul se construieşte pe venituri şi cheltuieli. Iar veniturile sunt asigurate de taxele şi impozitele pe care cetăţenii, firmele, operatorii economici trebuie să le plătească. Nici într-un caz, nici în altul nu avem nici cea mai mică idee. Se lucrează, probabil, dar nu ştim dacă se lucrează. Nu ştim cât de bine se lucrează. După ce am asistat la elaborarea şi adoptarea de 7 ordonanţe, fiecare cu probleme, stau şi mă îngrozesc ce o să fie Codul Fiscal pentru anul acesta şi bugetul pe 2009. Un lucru aş mai dori să adaug, în final. După cum ştiţi Guvernul pe care l-am condus a adoptat anul trecut un program de măsuri anticriză pe care l-am denumit „Programul de creştere economică şi locuri de muncă". Am observat că aceste măsuri au fost anulate. Sigur că putem să spunem că este dreptul Guvernului să o facă. Are acest drept, nu îl contest. Dar m-aş fi aşteptat ca măsurile pe care le-am adoptat, şi anume: stimulul fiscal pentru plata înainte de termen a contribuţiilor la buget de către persoanele fizice şi persoanele juridice, stimulul fiscal de 5%. Prima de 1 mie de euro pentru angajarea oricărui şomer care este de mai mult de 3 luni de zile în şomaj. Stimulentele pentru investiţii. Măsurile de reducere a contribuţiilor de asigurări sociale care, după cum ştiţi, au permis în perioada 2005-2008 să scoatem la suprafaţă un mare număr de locuri de muncă, să sporim contribuţiile la bugetul general şi la bugetele de asigurări sociale, fapt care ne-a permis să angajăm numeroase cheltuieli pe proiecte şi cheltuieli sociale. Deci mă aşteptam ca toate aceste măsuri care au fost adoptate şi pe care actualul Guvern le-a anulat să fie înlocuite cu ceva.
(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 14:43)
Conferinţă de presă comună Barroso - Băsescu - Boc la Bruxelles
Jose Manuel Barroso: ...Este un important nou început. Avem foarte mari speranţe şi sperăm să avem posibilitatea de a duce mai departe reforma în cadrul UE. Stabilitatea poate face ca reforma să fie accelerată. De asemenea, am discutat şi situaţia de securitate. De asemenea, situaţia din Rusia şi Ucraina care afectează, evident, şi alte ţări din Europa, printre care şi România. Această criză dintre Rusia şi Ucraina durează de prea mult timp şi vom face totul posibil pentru a relua furnizarea de gaze către Europa. Ieri seară, la cererea mea, prim ministrul ucrainean Timoşenko a acceptat să fie partener într-un nou acord dintre Rusia şi UE. Vicepremierul Putin mi-a confirmat că în momentul în care vor fi semnate aceste acorduri furnizarea gazelor va fi reluată. Spre că această promisiune din partea domnului Putin va fi confirmată. Cei care monitorizează această situaţie din cele două ţări sunt în continuare în teren şi suntem conştienţi că în continuare cetăţenii din UE nu pot continua fără a beneficia de aceste gaze din Rusia. Am discutat din nou şi cu preşedintele Ucrainei şi el mi-a dat, de asemenea, asigurări că nu vor fi excepţii în ceea ce priveşte tranzitul gazului din Rusia prin Ucraina şi apoi spre UE. Alte importante subiecte importante au fost discutate astăzi, de asemenea, cu reprezentanţii României. Un plan în ceea ce priveşte criza economică. Am discutat importanţa politicilor fiscale din România. Am discutat despre cum putem monitoriza această situaţie. De asemenea, despre fondurile structurale am discutat cu cei doi reprezentanţi ai României. Am fost mulţumit să aflu că preşedintele îmi susţine suplimentarea cu o sumă foarte mare, 5 miliarde de euro, a finanţărilor externe. Le-am dat asigurarea celor doi că banii pentru proiectele din domeniul energetic. Le-am dat asigurarea că aceste proiecte europene vor primi finanţare. De asemenea, vor fi suplimentate aceste fonduri. De asemenea, reforma în domeniul juridic trebuie să continue şi trebuie să vedem rezultate concrete. România poate să convingă Comisia Europeană că merge pe drumul cel bun din punctul de vedere al justiţiei şi sperăm să vedem şi rezultate concrete. România are un rol crucial în această regiune a Europei şi doresc să continuăm în cei mai buni termeni colaborarea pentru a aduce beneficii concrete populaţiei României. Şi pentru a scoate la iveală aceste contribuţii pe care le are România în contextul european.
Traian Băsescu: A fost o discuţie ce s-a prefigurat a avea loc încă din luna decembrie. Pentru mine, ca şef al statului şi pentru noul prim ministru, pentru noii membri ai cabinetului, era foarte important un prim contact cu preşedintele Comisiei Europene pentru ca obiectivele noului Guvern să fie foarte bine cunoscute Comisiei. În acelaşi timp una din preocupările şi motivaţiile pentru care a avut loc această întâlnire a fost legată de utilizarea mai eficientă a fondurilor europene, atât din punct de vedere al proiectelor propuse de România, dar şi din punct de vedere al scurtării perioadelor de evaluare, dar şi de implementare a proiectelor. Unul din subiectele extrem de importante discutate a fost să existe un corespondent între acţiunea Comisiei Europene de a reduce timpul de evaluare a proiectelor transmise de România de la 87 de zile, conform procedurilor obişnuite, la 30 de zile. Dar în acelaşi timp trebuie să existe un corespondent şi în legislaţia românească, un corespondent care să ne permită să scurtăm foarte mult timpii de implementare, de la pese 90 de zile tot la aproximativ 30 de zile. În acest sens am convenit ca în timpul cel mai scurt, în următoarele 7 zile, să trimitem Comisiei o propunere de modificare a Legii achiziţiilor publice care funcţionează în România. Şi de ce ne trebuie această consultare cu comisia? Pentru că legea achiziţiilor publice a fost discutată cu Comisia înainte ca România să devină membru al UE. Deci obiectivul nostru este modificarea legislaţiei române şi adaptarea ei atât la reacţia Comisiei, care devine acum foarte rapidă în aprobarea proiectelor, cât şi la realităţile crizei. Un alt subiect pe care l-am discutat a fost cel legat de mecanismul de cooperare şi verificare în domeniul justiţiei. Şi din acest punct de vedere l-am informat pe preşedintele Barroso că obiectivul actualului Guvern şi a actualei majorităţi este să obţinem un raport care în cursul anului 2009 să permită ridicarea monitorizării pentru România. Nu în ultimul rând am abordat problema energetică, iar România susţine fără rezerve crearea de proiecte alternative care să garanteze aprovizionarea cu energie a statelor membre a UE. De asemenea, România a fi un suporter al proiectelor propuse de Comisie. În mod deosebit cele legate de interconectarea reţelelor de transport gaze. Şi România este interesată în mod deosebit de sistemul de conectare al infrastructurii de transport gaze din România cu sistemul de transport al Ungariei. Vă mulţumesc. Vă rog domnule prim ministru Boc.
Emil Boc: Am discutat despre priorităţile cabinetului şi foarte pe scurt despre buget. În al doilea rând, despre problema menţinerii şi creării de noi locuri de muncă şi de sprijinire a IMM-urilor. În al treilea rând despre absorbţia fondurilor comunitare ca prioritate a Guvernului. L-am informat despre decizia Guvernului României de a înfiinţa comitetul interministerial sub coordonarea primului ministru şi a vicepremierului pentru atragerea fondurilor europene. În al patrulea rând am discutat despre componenta socială, ca în contextul acestei crize economice categoriile sociale cele mai defavorizate şi vulnerabile să nu fie afectate. Şi, evident, despre justiţie. Obiectivul nostru fiind ca în anul 2009 să ridicăm monitorizarea pe justiţie a Comisiei Europene, ca România să devină cu adevărat un membru cu drepturi depline al UE. Prin măsurile interne pe care le vom lua, în primul rând de a elimina orice amestec al politicului în actul de justiţie, şi pe de altă parte de a promova acele acte normative care să garanteze în continuare independenţa justiţiei. De asemenea, am primit confirmarea preşedintelui Comisiei că acea decizie prin care s-a majorat de la 2% la 4% valoarea avansului pe care România îl primeşte în privinţa fondurilor structurale. Asta ce înseamnă? Că în procesul de atribuire de fonduri structurale către ţările membre sunt 3 etape: avansul, plăţile intermediare şi plata finală. În privinţa avansului s-a majorat procentul de la 2% la 4%, astfel încât în anul 2009 avansul pe care trebuia să-l primească România era de 515 milioane de euro, iar acum va fi de 768 de milioane de euro. De aceea şi mecanismele interne pe care le-am pus la dispoziţie vor fi tocmai pentru a fructifica această capacitate de absorbţie a fondurilor comunitare. Vă mulţumesc.
Reporter: Pentru domnul preşedinte Traian Băsescu. Domnule preşedinte, în contextul discuţiilor pe care le-aţi avut astăzi legate de criza dintre Rusia şi Ucraina, cum comentaţi declaraţiile premierului rus, Vladimir Putin, din urmă cu două zile? Şi mai exact, propunerea concretă pe care a făcut-o către România. aţi primit o propunere oficială în acest sens? Pentru că au fost multe speculaţii la Bucureşti, inclusiv că ar fi vorba de o glumă. Ce intenţionează să facă în perioada următoare Comisia Europeană pentru a creşte securitatea pentru membrii UE în ceea ce priveşte situaţia furnizării gazelor din Rusia?
Traian Băsescu: În ce priveşte speculaţiile presei române cu privire la declaraţiile premierului Putin, în legătură cu discuţia pe care eu am avut-o cu premierul Putin vă rog să mă credeţi că nu am nici o predispoziţie să intru în speculaţiile presei. În ceea ce mă priveşte, discuţia pe care am avut-o cu premierul Vladimir Putin a fost discuţie care nu are nici un motiv să fie publică şi, aşa cum nici eu nu am făcut-o publică, nu a făcut-o publică nici premierul Putin. Conţinutul acestei discuţii a rămas între cei doi. Deci nu văd de ce aş intra în jocul presei să speculăm ce om fi discutat.
Jose Manuel Barroso: În ceea ce priveşte ceea ce putem face pentru următori ani în privinţa situaţiei energetice din UE s-au făcut progrese, dar nu îndeajuns de multe. Am discutat despre schimbările climatice, am adoptat acorduri în acest sens. Dacă ne concentrăm pe problema energiilor alternative, a combustibilor alternativi atunci vom avea noi surse de energie. Vom putea să ne lărgim acest orizont. Sperăm că membrii vor fi de acord cu aceste măsuri. Unii dintre ei ar trebui deja să adere la ele. Unii membri ar trebui să aibă un minimum de rezerve de combustibil. Şi propunem o mutualizare a acestor rezerve, o lărgire a acestui spectru. De asemenea ar trebui să luăm în considerare şi alte variante, şi anume proiectul Nabucco. Din cauza acestei crize trebuie să luăm în calcul obiective pe termen mediu şi lung. Şi avem toate motivele să ne continuăm proiectele. Şi ar trebui să creăm un acord general în ceea ce priveşte aceste resurse de energie, resurse alternative. Şi ar trebui să luăm în considerare şi securizarea acestor surse.
Reporter: Cum credeţi că va evalua relaţia dintre UE şi Rusia în acest context? E o problemă în acest caz. Credeţi că la un moment dat Nabucco nu va fi singurul proiect al UE? Şi de vreme ce vorbim de justiţia din România, lucrurile nu sunt clare. Mecanismul de monitorizare ar trebui să fie oprit în iunie 2009 sau ar trebui să continue.
Traian Băsescu: Mecanismul poate să continue până când standardul pe care ni l-am propus poate fi atins. Sperăm ca mecanismul de monitorizare să fie ridicat până la sfârşitul acestui an. Este obiectivul României. CU privire la relaţia UE cu Federaţia Rusă, România continuă să creadă că federaţia rusă este un partener inevitabil al UE şi va trebui să găsim resursele de diplomaţie şi uneori chiar de răbdare pentru ca parteneriatul cu Federaţia Rusă să devină o realitate. Acesta este.
Jose Manuel Barroso: Preşedintele Traian Băsescu deja a răspuns la această întrebare. Lucrăm împreună cu partenerii noştri români. Contează în acest moment care sunt rezultatele în România în ceea ce priveşte reforma în domeniul juridic. Şi depinde de ei dacă acest raport de monitorizare va fi ridicat, dacă monitorizarea va fi ridicată. Acesta este principalul interes al României, să obţină un progres în acest domeniu. Şi de aceea acesta este şi mecanismul principal al colaborării noastre. În ceea ce priveşte Rusia am spus de multe ori că este important să înţelegem că suntem interdependenţi, UE şi Rusia. Rusia are nevoie de o piaţă şi UE este de departe cea mai bună piaţă de desfacere pentru Rusia, pentru produsele ruseşti, în primul rând pentru gazele ruseşti. De aceea dorim să avem o relaţie bună cu Federaţia Rusă. De aceea am şi primit această propunere de a monitoriza situaţia din Ucraina şi din Rusia, de a încerca să găsim un punct comun între cele două. Dar ce se întâmplă în acest moment şi în ceea ce priveşte acest subiect este clar o problemă în ceea ce priveşte furnizarea de gaze din Rusia. Ruşii spun că nu este vina lor, este vina ucrainenilor. Dacă îi întrebi pe ucraineni ei spun că este vina ruşilor. Şi noi, ca şi consumatori europeni, putem să ne dăm seama că lucrurile nu stau aşa cum ar trebui. De aceea ţările membre ar trebui să-şi diversifice sursele de energie. Nu dorim să judecăm intenţiile nici uneia dintre ţări. Pur şi simplu aceasta este situaţia obiectiv privită. Trebuie să fim mai puţin independenţi. Putem să economisim energie, să fim mai eficienţi şi să ne diversificăm sursele de energie. Nu spune că acest proiect este bun sau celălalt nu este bun. Dacă vor trece de toate condiţiile din punct de vedere tehnic, ideea diversificării resurselor de energie ar fi cea mai bună pentru ţările UE. Aceasta este politica noastră. NU este împotriva unei ţări anume, nu a unei companii din Rusia sau din Ucraina. Este ideea de diversificare în general. Aceasta este recomandarea noastră, din partea UE, ca toate ţările membre să ia în calcul această variantă a diversificării surselor de energie. Unele proiecte au nevoie de o implicare puternică din partea europenilor. Şi aceasta este politica noastră din punct de vedere energetic. O ultimă întrebare.
Reporter: Cei din Rusia spun că ar trebui să fie semnat din nou acest acord în ceea ce priveşte furnizarea gazelor. Cum a ajutat România prezenţa în UE în ceea ce priveşte situaţia gazelor?
Jose Manuel Barroso: Cea mai nouă problemă este că ucrainenii au adăugat câteva pasaje în plus, pasajele scrise de mână, în acest acord dintre Rusia şi Ucraina, şi ruşii nu au fost, evident, de acord. Am vorbit astăzi cu preşedintele Ucrainei şi i-am spus că Ucraina poate să-şi ceară drepturile. Preşedintele ucrainean, dar şi partea rusă, au declarat că acest acord va fi semnat. Au ajuns la un acord, aşa că mâine dimineaţă ar trebui reluată furnizarea gazelor dinspre Rusia. Nu a fost greu să se ajungă la acest acord. Spunând acest lucru, dacă totul va merge mâine, tranzitul va fi reluat. Rămân totuşi două probleme: Problema dintre Rusia şi Ucraina, problema pur şi simplu dintre cele două ţări, diferendul. Suntem pregătiţi să îi ajutăm să găsească o soluţie, pentru că este în interesul tuturor celor din UE ca această relaţie dintre Rusia şi Ucraina să fie stabilă şi vrem să păstrăm o relaţie constructivă cu cele două ţări.
Traian Băsescu: În ceea ce priveşte modul cum România a fost afectată de criza gazelor vă pot spune că România are un consum zilnic de circa 61 de milioane de metri cubi de gaze şi importul mediu pe timp de iarnă este 9,1 milioane de metri cubi. Deci segmentul care revine importului zilnic de gaze este destul de redus în economia românească, iar soluţia pe care noi am avut-o a fost să trecem imediat termocentralele pe păcură pentru a substitui cele 9,1 milioane de metri cubi de gaze pe care le importam din Federaţia Rusă în fiecare zi. Practic România nu a fost în dificultate în această perioadă şi nici nu poate fi în perioada următoare. Avem resurse de păcură suficiente pentru a produce energie electrică. Vital pentru noi este să avem gazele, pe care le avem din producţie proprie, pentru a asigura populaţia cu gaze... Din păcate această criză ne-a arătat că lipsa de interconectare a sistemului românesc ne-a pus în poziţia de a nu fi apţi să sprijinim ţări din jurul nostru în condiţiile în care aveam oarecare resurse să fie puse la dispoziţie. În afară de a furniza energie electrică, sistemul de transport gaze nu a fost interconectat, deci nu am putut sprijini nici un vecin.
(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 15:24)
(sursa: http://www.monitoring.ro/)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu