Potenţialul bun al Hotărârilor Guvernului pune în mişcare pensionarii într-un joc absurd instituit de premier.
Reţeta Boc îi trimite pe pensionari la coadă la primărie
08 Ian 2009 Oana Craciun, Dorin Petrisor
Când i-a liniştit pe pensionari că pot lucra cu convenţie civilă, premierul n-a ştiut că aceştia vor avea nevoie de statut de persoană fizică autorizată. Avocatul Poporului, Ioan Muraru, el însuşi pensionar angajat la stat, a contestat ordonanţa la CCR.
Lămurirea efectelor ordonanţei care interzice cumulul pensiei cu salariul, anunţată miercuri seară de premierul Emil Boc, creează alte confuzii şi păreri împărţite. După reacţiile negative ale opiniei publice, şeful Guvernului a explicat că vor fi exceptaţi de la această interdicţie profesorii, medicii şi actorii pensionari, care vor putea fi, totuşi, angajaţi la stat pe bază de convenţii civile. Modalitatea de angajare ar urma să apară într-un ordin comun al ministrului Finanţelor şi al celui al Muncii.
„Ordonanţa interzice cumulul dintre pensie şi salariu. Asta înseamnă că o persoană, care este, de exemplu, profesor pensionar şi are o activitate didactică, va putea în continuare, pe bază de convenţie civilă, să fie plătită pentru orele punctuale pe care le ţine la clasă.
Nu va mai putea să fie plătită însă cu un salariu, aşa cum era plătită până acum”, a explicat Boc, cu precizarea că acelaşi principiu va fi aplicat şi în cazul medicilor pensionari şi al actorilor, iar aceştia din urmă vor lucra cu contracte de drepturi de autor.
Modificarea propusă de premierul Boc nu este văzută însă ca o soluţie viabilă de liderii sindicali. „Nu există posibilitatea ca pe o activitate ce presupune muncă curentă să închei convenţii civile, mai ales că este vorba de meserii reglementate, care presupun anumite condiţii, cum ar fi cea de medic sau de profesor. O să îi pună pe medici să stea la cozi la primărie să se înregistreze ca persoane fizice autorizate (PFA - n.r.), cum sună PFA medic chirurg? În plus, nu înţeleg de ce se revine la o formulă care a fost desfiinţată de acelaşi Marian Sârbu, în 2003, când era ministru al Muncii, prin scoaterea convenţiei din Codul Muncii; în plus, sunt şi mai puţini bani care vor veni la stat, pentru că nu se plătesc contribuţii sociale, doar un impozit de 10%”, este de părere Petru Dandea, vicepreşedintele Cartel Alfa.
Şi Magda Volonciu, avocat specializat pe dreptul muncii, spune că e neclară baza legală pe care se vor putea face angajări prin convenţii civile, care, deşi au rămas în Codul civil, nu se ştie încă la ce tip de activităţi se referă. Avocata a adăugat că, în timp ce plata cu ora la profesori nu va întâmpina probleme legale, deşi e la limită, ca şi drepturile de autor pentru actori, o mare problemă va fi cu convenţiile civile pentru medicii pensionari. Ea spune că cea mai bună soluţie este „o reglementare juridică expresă pentru aceste categorii, medici, profesori, actori, care trebuia făcută mai demult”.
În schimb, directoarea compartimentului de legislaţie din Ministerul Muncii, Camelia Cărbunaru, spune că formula convenţiilor civile se foloseşte „pentru rezolvarea unor chestiuni punctuale”, dând exemplul unui restaurator angajat la Ministerul Culturii care reface un anumit număr de tablouri, sau cineva pe care îl angajezi pentru o zi ca să spele geamurile. La fel, un medic pensionar poate fi plătit pe convenţie civilă pentru o anumită operaţie la care este chemat sau altul să facă un număr de radiografii, a exemplificat Cărbunaru. Ea a mai spus că, spre deosebire de contractul de muncă, la convenţie nu există răspundere administrativă.
Pe de altă parte, Mariana Câmpeanu, fostul ministru al Muncii, a explicat că sintagma din ordonanţă - „venituri din exercitarea unei funcţii remunerate” - presupune că vor fi excluse orice forme de plată, inclusiv cele prin drepturi de autor sau convenţie civilă şi, deci, că reţeta Boc nu are cum să funcţioneze.
Avocatul Poporului a sesizat miercuri Curtea Constituţională a României (CCR) cu privire la ordonanţa ce interzice cumulul pensiei cu salariul primit de la stat, termenul de judecată fiind 15 ianuarie. Ioan Muraru, vizat el însuşi de prevederile ordonanţei întrucât cumulează o pensie cu salariul de Avocat al Poporului, a motivat sesizarea CCR prin faptul că interdicţia de a cumula pensia cu salariul echivalează cu o expropriere, pentru că salariul şi pensia sunt „bunuri proprietate privată, protejate de articolul 44 din Constituţie şi Primul Protocol Adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale“. Muraru a adăugat că în Constituţie se prevede că „nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire”, potrivit NewsIn. În aceeaşi situaţie de pensionar-angajat la stat se află, susţine vicepreşedintele PNL Norica Nicolai, şi patru din cei nouă magistraţi ai CCR: Ion Predescu, Aspazia Cojocaru, Nicolae Cochinescu şi Axinte Gaşpar. (sursa: Cotidianul, http://www.infoportal.ro)
Proiectele de Cod penal si Cod de procedura penala au fost retrase de la Parlament.
07 ianuarie 2009
UPDATE 7 ianuarie 2009: Ministerul Justitiei a dat publicitatii astazi urmatorul comunicat:
"Referitor la informatia aparuta pe site-ul Juridice.ro, pusa aparent in circulatie de catre decanul Baroului Bucuresti, potrivit careia proiectele de Coduri au fost retrase de la Parlament pentru a fi rediscutate de toti factorii implicati in actul de justitie, Departamentul Comunicare este imputernicit sa faca urmatoarele precizari:
Din informatiile primite de la Departamentul pentru Relatia cu Parlamentul, proiectele de Coduri au fost retrimise de la Senat la Departamentul sus-mentionat cu adresa nr. 615/23.12.2008 "intrucât nu au fost inscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent" si, conform uzantelor parlamentare, nu pot fi luate in dezbatere.
De altfel, in opinia MJLC, se impunea o retragere tactica a proiectelor de Coduri pentru a se intrerupe termenul de 60 de zile prevazut de art. 75, alin. 2 din Constitutie. Ministerul are in vedere adoptarea proiectelor de Coduri in anul 2009, urmând ca strategia pentru atingerea acestui obiectiv sa fie prezentata Guvernului.
Reamintim pe aceasta cale ca dezbaterea publica a inceput pentru Codul penal inca din anul 2007, iar pentru celelalte 3 coduri au fost efectuate dezbateri publice in perioada martie - noiembrie 2008, inclusiv cu factorii implicati in actul de justitie. S-au primit peste 1.500 de amendamente, care au fost analizate de membrii comisiilor de redactare, parte dintre acestea fiind incluse in proiecte."
NOTA JURIDICE.RO: "Informatia aparuta pe site-ul Juridice.ro, pusa aparent in circulatie de catre decanul Baroului Bucuresti" la care se refera comunicatul ministerului a fost difuzata de catre JURIDICE.RO avand in vedere comunicatul in acest sens al Baroului Bucuresti, care poate fi observat pe prima pagina a website-ului www.baroul-bucuresti.ro...
In acelasi sens, Victor Ponta a confirmat astazi pentru Mediafax ca au fost retrase Codurile si ca o sa fie retrimise in Parlament intr-o forma imbunatatita. Victor Ponta: "Nici nu grabim, pentru a avea timp de consultari si pentru a elabora o forma mai bunã a Codurilor, dar nici nu vrem sa tragem de timp."
(sursa: http://www.juridice.ro)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu