Guvernul României...

---

Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu, va fi, în perioada 14-15 mai, la Linz, în Austria şi la Munchen, în Germania. Vizita va avea o componentă puternic economică, primul-ministru fiind însoţit de o importantă delegaţie de oameni de afaceri români.
Un punct important al vizitei în Germania este întrevederea premierului Călin Popescu-Tăriceanu cu primul-ministru al Bavariei, Gunther Beckstein, landul situat pe primul loc între landurile germane în ceea ce priveşte volumul schimburilor comerciale cu România şi exporturile româneşti în Germania.
Primul-ministru Tăriceanu va participa la Forumul de afaceri româno-german pentru întreprinderile mici şi mijlocii, găzduit de Camera de Comerţ şi Industrie din Munchen. Forumul economic româno-german este organizat cu sprijinul Comitetului pentru Economia de Est din Germania şi are ca participanţi reprezentanţii ai unora dintre cele mai importante companii germane interesate de dezvoltarea de afaceri în România.
În aceeaşi zi, Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu va vizita şi fabrica BMW.
În data de 14 mai, premierul Tăriceanu va face o escală la Linz, unde va vizita unităţile de producţie ale Companiei Voestalpine şi va avea convorbiri cu conducerea acestei companii.
Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu va fi însoţit în acestă vizită de Varujan Vosganian, ministrul Economiei şi Finanţelor, Ovidiu Silaghi, ministru pentru I.M.M., Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, şi Dorin Marian, Şeful Cancelariei Primului-Ministru.
Informaţii de background
Germania este principalul partener comercial al României, cu un volum total al schimburilor comerciale de 9.972,5 milioane Euro, şi a treia ţară în ceea ce priveşte capitalul investit în România.
Anul trecut în România erau înregistrate aproape 16.000 (15.572) de societăţi cu capital german. Aceste date definesc foarte bine relaţiile economice excelente dintre ţările noastre.
Prezenţa unor companii germane precum E.On (utilităţi), Siemens, TMK – Resita (conducte petroliere), RWE, Continental (componente auto), Grupul Metro - creează premisele unei dezvoltări economice şi sociale a întregii zone sau chiar regiuni în care aceste firme operează. Expertiza germană contribuie, prin parteneriatele sau companiile existente, la dezvoltarea sectorului energetic şi al gazelor naturale, a sectorului telecomunicaţiilor, a sectorului minier, a industriei de componente pentru mijloace de transport şi în proiectele de infrastructură.

Saptamana viitoare, întâlnirea primului ministru cu reprezentanţii transportatorilor
Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu a fost informat în legătura cu solicitările şi propunerile transportatorilor, precum şi cu discuţiile preliminare purtate în aceste zile cu reprezentanţii Uniunii Naţionale a Transportatorilor din România. Ca urmare, s-a convenit ca o delegaţie a acestora să fie primită la începutul săptămânii viitoare de primul-ministru, la Palatul Victoria. Între timp, ministerele vor analiza propunerile prezentate.

Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu i-a informat pe membrii cabinetului, la începutul şedinţei de Guvern, că a avut ieri o discuţie telefonica „pozitivă” cu ministrul italian de Externe, Franco Frattini, privind măsurile privind imigraţia pe care autorităţile italiene le au în vedere.
„Ministrul de Externe italian m-a informat că setul de măsuri privind imigraţia pe care autorităţile italiene îl pregătesc este destinat cetăţenilor statelor care nu fac parte din UE. Nu se intenţionează măsuri care să afecteze cetăţenii comunitari iar reglementările europene vor fi respectate”, a afirmat primul-ministru.
Şeful Executivului i-a informat pe membrii Cabinetului că ministrul de interne, Cristian David va efectua, începând de mâine, o vizita la Roma. Ministrul de Interne va avea mandat clar în discuţiile cu autorităţile italiene în ceea ce priveşte situaţia imigranţilor români aflaţi în Italia, a afirmat premierul. De asemenea, premierul Tăriceanu a arătat, la începutul şedinţei, că intenţionează să trimită în Italia o echipă mixtă, formată din poliţişti şi procurori, pentru a sprijini autorităţile italiene în eforturile lor de combatere a criminalităţii.
Primul-ministru Tăriceanu a precizat că a propus autorităţilor italiene organizarea unei şedinţe bilaterale în cadrul căreia să fie abordate relaţiile dintre România şi Italia şi situaţia romanilor care trăiesc în Italia, la care să participe mai mulţi membri ai Guvernului român. În perspectiva acestei reuniuni, premierul Tăriceanu a cerut ministerelor să colaboreze pentru realizarea unui set de măsuri, care să fie inclus într-un program mai amplu de colaborare cu partea italiană. „Am încredere că România şi Italia, din poziţia de state europene, vor avea capacitatea, înţelepciunea şi echilibrul de a depăşi cu bine această situaţie”, a afirmat premierul Călin Popescu-Tăriceanu.

Guvernul a adoptat în şedinţa de miercuri proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii 119/1996 privind actele de stare civilă.
Actul normativ stabileşte crearea unui Registru naţional de evidenţă a persoanelor, informatizat, prin intermediul căruia să existe un flux permanent de informaţii între autorităţile administraţiei publice locale şi cele centrale. Va fi organizat un sistem care să permită transmiterea on-line a acestor informaţii în Registrul de evidenţă.
Asigurarea suportului tehnic necesar actualizării prin mijloace informatice a Registrului naţional de evidenţă a persoanelor cu datele conţinute de certificatele sau extrasele de stare civilă eliberate cetăţenilor români de autorităţile străine care au fost înscrise (transcrise) în registrele de stare civilă române, se va realiza eşalonat, de la data intrării în vigoare a prezentei legi astfel:
 În termen de doi ani, la nivelul serviciilor publice comunitare locale locale de evidenţă a persoanelor;
 În termen de trei ani, la nivelul primăriilor din unităţile administrativ teritoriale în care nu funcţionează servicii locale de evidenţă a persoanelor.
Totodată, proiectul de Lege are în vedere armonizarea legislaţiei în materia stării civile cu normele incidente din conţinutul altor acte normative.
Alte obiective urmărite prin promovarea acestui proiect de Lege vizează descentralizarea unor activităţi, prin transferul unor competenţe ale autorităţilor administraţiei centrale la instituţiile cele mai apropiate din comunitate, precum şi simplificarea procedurilor specifice şi reducerea timpului alocat soluţionării cererilor.
Atribuţiile de stare civilă vor fi îndeplinite, pe lângă consiliile judeţene, respectiv de Consiliul general al municipiului Bucureşti, de serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor, în unităţile administrativ-teritoriale în care acestea sunt constituite şi de ofiţerii de stare civilă din cadrul unităţilor administrativ-teritoriale în care nu funcţionează servicii publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor. Totodată, persoanele fără cetăţenie vor putea solicita înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor şi, după caz, de la primăria competentă. În prezent, aceste informaţii pot fi solicitate de la autorităţile administraţiei publice locale competente.
Conform aceleiaşi propuneri, şefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare de carieră ale României vor încheia căsătorii între doi cetăţeni români sau dacă unul dintre aceştia este român, numai dacă unul dintre cei doi soţi au domiciliul sau reşedinţa în circumscripţia consulară a misiunii diplomatice sau a oficiului consular. Până în prezent, această menţiune nu a fost obligatorie.
În ceea ce priveşte modificările intervenite în statutul civil al cetăţenilor români aflaţi în străinătate se înscriu de ofiţerul de stare civilă prin menţiune pe marginea actelor de stare civilă , cu aprobarea Inspectoratului Naţional pentru Evidenţa Persoanelor.
Activitatea de control al activităţii de stare civilă va reveni preşedinţilor de consilii judeţene şi primarului general al municipiului Bucureşti.
Cererile de transcriere a certificatelor sau extraselor de stare civilă înregistrate în străinătate, depuse anterior intrării în vigoare a legii, se soluţionează potrivit reglementărilor în vigoare la data depunerii cererii.
Proiectul de Lege va fi transmis spre dezbatere şi adoptare Parlamentului.


Orice persoană are dreptul ca, în cazul în care se consideră discriminată pe baza criteriului de sex în ceea ce priveşte accesul la bunuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi servicii, să formuleze sesizări/reclamaţii către furnizorul de bunuri şi servicii sau împotriva lui, dacă acesta este direct implicat.
Guvernul a adoptat, în şedinţa de astăzi, o ordonanţă de urgenţă privind implementarea principiului egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte accesul la bunuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi servicii.
Utilizarea elementului sex, ca factor în calcularea primelor şi beneficiilor, în cadrul serviciilor de asigurare şi a serviciilor financiare conexe nu trebuie să determine diferenţe în materie de prime şi beneficii pentru persoana asigurată, în toate contractele noi, încheiate după data de 21 decembrie 2007.
Sunt exceptate contractele care conţin diferenţe proporţionale în materie de prime şi beneficii pentru persoanele asigurate, încheiate cu respectarea următoarelor condiţii:
• elementul sex este un factor determinant în evaluarea riscului;
• metoda de calcul a primelor şi beneficiilor se bazează pe date actuariale şi statistice relevante şi realiste, prelucrate, publicate şi actualizate regulat.
Autoritatea de supraveghere în domeniul asigurărilor şi Autoritatea de supraveghere în domeniul pensiilor private au obligaţia să comunice anual derogările către Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi (ANES), însoţite de datele statistice relevante. Prima comunicare va fi făcută la un an de la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă.
condiţiile aplicabile contractelor de asigurare, pensii private şi servicii financiare conexe, în ceea ce priveşte utilizarea elementului sex ca factor în calcularea primelor şi beneficiilor vor fi reglementate de ANES în termen de 5 ani de la adoptarea ordonanţei de urgenţă.
Societăţile care oferă servicii de asigurare, servicii financiare conexe şi pensii private au obligaţia să analizeze existenţa, în cadrul contractelor pe care le încheie, a oricăror costuri legate de sarcină şi maternitate, pentru persoanele asigurate, care determină diferenţe în materie de prime şi beneficii, în vederea eliminării acestora până la data de 21 decembrie 2009.
Menţinerea în cadrul contactelor, după data de 21 decembrie 2009, a oricăror clauze care să determine, pentru persoana asigurată, diferenţe în materie de prime şi beneficii ca urmare a costurilor legate de sarcine şi maternitate, este interzisă.
Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi ANES vor colabora , pe bază de protocoale, cu autorităţile de supraveghere competente în domeniul asigurărilor, pensiilor private, serviciilor financiare conexe şi al prestării de servicii.
După intrarea în vigoare a actului normativ ANES, CNCD, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) şi Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) au obligaţia de a asigura informarea corespunzătoare a tuturor persoanelor interesate şi de a încuraja dialogul cu organismele interesate, cu privire la prevederile acestuia.
Cererile persoanelor care se consideră discriminate pe baza criteriului de sex în ceea ce priveşte accesul de bunuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi servicii, adresate instanţelor judecătoreşti competente, sunt scutite de taxa de timbru.
Orice tratament sau consecinţă nefavorabilă ca reacţie la o plângere sau acţiune în justiţie referitoare la aplicarea principiului egalităţii de tratament în ceea ce priveşte accesul la bunuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi servicii este interzis.
Încălcarea prevederilor ordonanţei de urgenţă constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 400 la 8000 de lei.
Constatarea şi sancţionarea contravenţiilor se face de către CNCD.

Guvernul a aprobat, în şedinţa de astăzi, un proiect de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti, la 28 decembrie 2007 şi a Acordului de asistenţă financiară nerambursabilă dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind controlul integrat al poluării cu nutrienţi, semnat la Bucureşti, la 28 decembrie 2007.
Astfel, România va împrumuta 50 de milioane euro de la BIRD în baza Acordului de împrumut pentru finanţarea proiectului „Controlul integrat al poluării cu nutrienţi”, în vederea alinierii României la prevederile Directivei Nitraţi a UE (Directiva Consiliului 91/676/CEE) privind poluarea cu nitraţi din surse agricole şi va primi 5,5 milioane dolari SUA asistenţă financiară nerambursabilă, conform Acordului de asistenţă între România şi BIRD.
Proiectul „Controlul integrat al poluării cu nutrienţi” vizează realizarea de investiţii la nivelul a 91 de comune, în vederea protecţiei resurselor de apă împotriva poluării cu nutrienţi, prin implementarea de sisteme îmbunătăţite pentru colectarea şi managementul gunoiului de grajd provenit de la animale şi a gunoiului menajer, lucrări de reabilitare a păşunilor şi plantarea de perdele vegetative pentru protecţia cursurilor de apă, reabilitarea sau extinderea sistemelor de canalizare şi tratare a apelor uzate, promovarea aplicării Codului de bune practici agricole.
Proiectul privind controlul integrat al poluării cu nutrienţi se realizează de către Unitatea de Management a Proiectului (UMP) înfiinţată în cadrul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile.
Prin implementarea acestui proiect se are în vedere reducerea deversărilor de nutrienţi (azot şi fosfor) şi de alte substanţe poluante de origine agricolă în apele de suprafaţă şi subterane, îmbunătăţirea calităţii apei, reducerea cazurilor de intoxicaţii acute cu nitriţi.
Finanţarea proiectului va beneficia, pe lângă împrumutul BIRD de 50 milioane euro şi asistenţa nerambursabilă de la Fondul Global de Mediu de 5,5 milioane dolari SUA, de 3,63 milioane euro de la bugetele locale ale comunelor beneficiare ale proiectului, de 1,40 milioane lei reprezentând sume repartizate prin hotărâre a Consiliului Judeţean către bugetele locale ale comunelor aflate în aria de implementare a proiectului şi de 1 milion de euro din bugetul propriu al Administraţiei Naţionale „Apele Române”.
Împrumutul BIRD va fi disponibilizat în tranşe, în baza cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul proiectului. Ministerul Economiei şi Finanţelor va efectua tragerile din fondurile împrumutului, destinaţia sumelor fiind stabilită conform legislaţiei în vigoare.
Ministerul Economiei şi Finanţelor va încheia cu Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile un acord subsidiar, prin care se vor stabili drepturile şi obligaţiile părţilor în aplicarea prevederilor acordului, precum şi o Convenţie, prin care sumele aferente asistenţei financiare nerambursabile vor fi trase direct de către Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile.
Fondurile necesare în vederea rambursării împrumutului extern, achitarea dobânzilor, comisioanelor şi a altor costuri aferente împrumutului se vor asigura de la bugetul de stat, din sumele prevăzute anual cu această destinaţie, prin bugetul Ministerului Economiei şi Finanţelor.
Proiectul de lege autorizează Guvernul ca, prin Ministerul Finanţelor Publice, de comun acord cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, să introducă pe parcursul utilizării împrumutului şi a asistenţei financiare nerambursabile, amendamente la conţinutul acestuia care privesc realocări de fonduri, modificări de termene, precum şi orice alte modificări care nu sunt de natură să sporească obligaţiile financiare ale României faţă de BIRD sau să determine noi condiţionări economice faţă de cele convenite iniţial între părţi.

Guvernul a aprobat, în şedinţa de astăzi, o Hotărâre privind aprobarea Acordului de finanţare dintre Guvernul României, reprezentat de Ministerul Economiei şi Finanţelor şi Fondul European de Investiţii (FEI), privind programul JEREMIE (Joint European Resources for Micro to Medium Enterprises – Resurse europene comune pentru întreprinderile mici şi mijlocii) în România, semnat la Bucureşti la 18 februarie 2008.
Implementarea programului JEREMIE în România a fost convenită în baza Memorandumului de Înţelegere semnat în data de 23 ianuarie 2007, între Guvernul României, prin Ministerul Finanţelor Publice, şi Fondul European de Investiţii, aprobat şi publicat prin Hotărârea Guvernului nr.776/2007.
La 18 februarie 2008, Guvernul României, prin Ministerul Economiei şi Finanţelor şi FEI, au semnat la Bucureşti un Acord de Finanţare, împreună cu scrisoarea de costuri, în baza căruia Guvernul României a donat Fondului dreptul de a utiliza 100 milioane euro din sumele de prefinanţare primite de la Comisia Europeană din contribuţia Fondurilor Structurale şi de Coeziune la programele operaţionale, în vederea accesului la finanţare pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii.
Prin acest Acord de finanţare, FEI este numit unic manager al programului JEREMIE în România, urmând ca această instituţie să asigure administrarea a 100 milioane de euro din sumele de prefinanţare primite de la Comisia Europeană din fondurile Programului Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice” în vederea implementării domeniului major de intervenţie „Accesul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii la finanţare” din cadrul axei prioritare 1 - „Un sistem de producţie inovativ şi eco-eficient”.
Prin instrumentul JEREMIE se va asigura un acces mai bun la finanţare pentru IMM-uri, contribuindu-se în mod semnificativ la stimularea antreprenoriatului, creşterea competitivităţii întreprinderilor şi contribuţia la un mediu de afaceri dinamic.
Conform Acordului de Finanţare se va constitui un Comitet de Investiţii format din 5 membri numiţi de Guvern, prin Ministerul Economiei şi Finanţelor şi Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, dintre care 3 membri vor fi experţi în domeniul IMM-urilor.
Responsabilităţile Comitetului de Investiţii vor fi următoarele:
 la propunerea FEI, va aproba amendamentele sau modificările Strategiei şi Programului de Investiţii, după obţinerea în prealabil a aprobării Autorităţii de Management;
 la propunerea FEI, va aproba fiecare Plan de afaceri, Prognoza anuală a cheltuielilor, Operaţiunile împreună cu Planurile de afaceri aferente, regulamentele sale interne de organizare, recomandările pentru co-investiţii;
 împreună cu Autoritatea de Management, va analiza progresul şi strategia Fondului JEREMIE, va aproba Rapoartele de progres şi prognoza anuală a cheltuielilor bugetare;
 la propunerea FEI, va aproba bugetul anual pentru costuri, după consultarea prealabilă cu Autoritatea de management;
Autoritatea de Management care coordonează Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice” va colabora direct cu FEI în vederea implementării eficiente a operaţiunilor, cu respectarea reglementărilor naţionale şi europene aplicabile.
Cheltuielile de organizare şi funcţionare ale Comitetului de Investiţii vor fi asigurate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei şi Finanţelor, aprobat în condiţiile legii.
Hotărârea autorizează Guvernul României ca, prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, de comun acord cu Fondul European de Investiţii, să introducă pe parcursul implementării programului JEREMIE în România, amendamente la conţinutul Acordului de finanţare, în funcţie de condiţiile de derulare a acestuia.


Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile va asigura, din bugetul aprobat pe anul 2008, suma de 382.028,52 euro necesară finalizării implementării proiectelor de „Management comun pentru conservarea biodiversităţii la graniţa dintre România şi Republica Moldova” şi „Sistem integrat pentru monitoringul factorilor de mediu, biodiversitate şi resurse naturale din Rezervaţia Biosferei Transfrontalieră „Delta Dunării” România-Ucraina”.
Cele două proiecte beneficiază de granturi acordate prin Programul naţional PHARE 2004, iar implementarea va fi realizată de Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi, respectiv Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Deltei Dunării”.
Proiectul „Management comun pentru conservarea biodiversităţii la graniţa dintre România şi Republica Moldova” va contribui la creşterea eficienţei politicilor de protecţie a mediului şi de protecţie a naturii prin cooperarea şi armonizarea transfrontalieră. Se are în vedere elaborarea unui sistem integrat pentru conservarea biodiversităţii în zona tranfrontalieră, îmbunătăţirea capacităţii de acţiune a autorităţilor de mediu în implementarea legislaţiei din domeniul conservării naturii, schimburi de experienţă între autorităţile de mediu din România şi Moldova şi stabilirea de acţiuni comune în zona de graniţă pentru conservarea biodiversităţii.
Prin implementarea celui de-al doilea proiect, „Sistem integrat pentru monitoringul factorilor de mediu, biodiversitate şi resurse naturale din Rezervaţia Biosferei Transfrontalieră „Delta Dunării” România-Ucraina”, autorităţile din ambele ţări estimează că vor putea lua deciziile corecte în utilizarea resurselor naturale, asigurând astfel o dezvoltare susţinută a regiunilor protejate şi că vor putea menţine echilibrul între dezvoltarea economică şi protecţia mediului.

Guvernul a decis, printr-o hotărâre adoptată astăzi, rechemarea lui Romeo Săndulescu din calitatea de consul general, şef al Consulatului General al României la Cernăuţi, Ucraina, odată cu încheierea mandatului.
Activitatea acestuia va înceta în cel mult 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial a Hotărârii Guvernului prin care s-a decis rechemarea sa de la post.

Guvernul a decis, în şedinţa de astăzi, acordarea unui sprijin de urgenţă în valoare de 100.000 euro pentru Birmania/Myanmar, teritoriu afectat de ciclonul Nargis. Suma va fi alocată prin intermediul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
România răspunde astfel apelurilor de urgenţă lansate de ONU, Uniunea Europeană şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii, pentru ajutorarea populaţiei afectate de ciclonul Nargis.

Briefing de presă susţinut de ministrul muncii, Paul Păcuraru, la finalul şedinţei de Guvern
Paul Păcuraru: Astăzi, în şedinţa de Guvern, a fost discutat şi a fost adoptat un memorandum privind elaborarea unei strategii demografice a României şi a unui plan de măsuri care să corecteze tendinţele demografice.
De foarte multă vreme, România se confruntă cu o problemă demografică, adică cu înrăutăţirea indicatorilor de natalitate, de mortalitate. Această înrăutăţire a făcut ca România să se confrunte cu un declin al populaţiei, estimându-se că, în perioada 1990-2008, a fost înregistrat un deficit de 1,7 milioane de locuitori.
Practic, există două mari componente ale reducerii numărului populaţiei: scăderea naturală prin schimbarea raportului dintre mortalitate şi natalitate, în contextul reculului considerabil al natalităţii, a situării nivelului acesteia sub nivelul mortalităţii.
Viitorul demografic al României este obligatoriu o preocupare pentru orice Guvern şi, din acest motiv, considerăm că starea de fapt va trebui să fie monitorizată, iar la nivelul Guvenului va trebui să adoptăm o strategie naţională care să încerce să corecteze deficienţele pe care le înregistrăm, în aşa fel încât să realizăm o reechilibrare a situaţiei în acet domeniu.
Obiectivul strategiei este ameliorarea situaţiei demografice în vederea îmbunătăţirii situaţiei demografice a României. Orizontul de timp al strategiei este perioada 2009-2050, pentru că în strategii demografice trebuie să ai un orizont pe termen lung.
Scopul strategiei este încetinirea declinului demografic şi obţinerea unui echilibru populaţional optim, pe termen lung, precum şi asigurarea unei înalte calităţi a capitalului uman.
Obiectivele sunt legate de încetinirea proceselor demografice, reducerea efectelor negative ale îmbătrânirii populaţiei, îmbunătăţirea caracteristicilor calitative ale capitalului uman, limitarea disparităţilor teritoriale ale populaţiei şi realizarea coeziunii sociale şi a egalităţii de şanse.
Ca direcţii strategice de acţiune, pe care noi ni le-am propus să le ducem până la nivel de plan de acţiuni şi de politici publice, pentru ca obiectivele să fie îndeplinite, voi menţiona: creşterea natalităţii, crearea de condiţii favorabile creşterii, îngrijirii şi educării copiilor, promovarea reconcilierii vieţii de familie cu viaţa profesională, elaborarea de politici de susţinere a familiei, îndeosebi a familiei tinere cu copii, asigurarea accesului cu şanse egale a întregii populaţii la servicii de calitate de sănătate a reproducerii, creşterea speranţei de viaţă şi a speranţei de viaţă sănătoasă, promovarea principiului îmbătrânirii active şi echilibrarea raportului de dependenţă în sistemul de pensii, asigurarea accesului persoanelor vârstnice, în special a celor din mediul rural, la servicii medicale şi sociale de calitate, în special servicii de îngrijire de lungă durată, elaborarea unor politici de imigrare adecvate obiectivelor strategiei demografice, adaptarea sistemului de educaţie la evoluţia demografică şi la nevoile pieţei muncii, creşterea şi diversificarea ofertei de locuri de muncă, limitarea disparităţilor în distribuţia teritorială a populaţiei.
Aceste direcţii strategice de acţiune vor fi analizate, fiecare în parte, de către echipe de specialitate interministaeriale, în aşa fel încât în fiecare direcţie să găsim cele mai bune opţiuni, cele mai concrete activităţi şi cele mai rezonabile planuri (şi în planul costurilor în în planul eficienţei) în aşa fel încât această strategie, pe care ne propunem s-o realizăm până la sfârşitul anului, aplicabilitatea strategiei fiind cu 1 ianuarie 2009, să aibă coerenţa necesară unor politici publide de lungă durată.
A doua temă pe care am să o v-o prezint în rezumat, fiind o altă iniţiativă pe care o avem, este aprobarea în şedinţa de guvern de astăzi a unui memorandum pentru a analiza oportunităţile de modificare a prevederilor legii 19/2000 privind sistemul public de pensii, în ceea ce priveşte luarea în calcul a problematicii privind grupele de muncă – fiind vorba de grupa I şi a II de muncă.
Vă pot spune că în România, în momentul de faţă, principala problemă cu care mă confrunt, în ceea ce priveşte sistemul public de pensii, nu este nivelul pensiei, pentru că majorările efectuate până acum au îmbunătăţit considerabil veniturile pensionarilor. În momentul de faţă, oriunde parcurg România, din Suceava până în Mehedinţi, de la Constanţa până la Baia Mare, una din problemele care mi se ridică în mod constant este acea cu privire la grupele de muncă, inechităţile care se păstrează în sistemul public de pensii.
Pe legea 3/1977, vechea lege a pensiilor, problema grupelor avea o anumită abordare şi o recunoaştere în ceea ce priveşte atât reducerea stagiului de contribuţie cât şi formula de calcul a pensiei, în schimb în legea 19 grupa de muncă, anii de activitate desfăşuraţi în grupa de muncă, grupa I sau a II-a, au avut o recunoaştere doar în ceea ce priveşte reducerea stagiului.
Cu privire la legea 19, această activitate desfăşurată în grupele de muncă era recunoscută şi în reducerea de stagiu şi în formula de calcul punctajului mediu. Legea 19 nu a mai prevăzut recunoaşterea în formula de calcul a anilor de grupă decât în ceea ce priveşte reducerea de stagiu, adică aveai dreptul la ieşi mai repede la pensie funcţie de anii lucraţi, în grupa de muncă, dar nu se regăsea în formula de calcul, în punctaj, o recunoaştere financiară a perioadei lucrate în condiţii grele sau foarte grele de muncă.
Această inechitate deranjează foarte mult pentru că cei care s-au pensionat înainte de aprilie 2001 beneficiază de un tratament preferenţial în raport cu cei care s-au pensionat pe Legea 19, iar operaţiunea de recalculare a pensiilor înfiinţată în 2005, nu a corectat această inechitate, oamenii au rămas cu această nemulţumire.
Voi putea spune că problema grupelor este greu de soluţionat şi este o dificultate pe care noi o avem, nu pentru că pe hârtie sau în lege nu am găsi o formulă de a corecta această inechitate, ci pentru că suportul financiar suplimentar pentru a corecta această inechitate este foarte mare. Aceste efort este foarte mare datorită faptului că în România anului 1990 lucraseră în grupa a I sau a II-a de muncă câteva sute de mii de persoane, aproximativ 400.000-500.000 de persoane, aceste locuri erau riguros limitate Nu puteai trece în grupa de muncă, deşi lucrai în condiţii grele decât dacă cineva elibera locul respectiv.
Era un fel de schemă în care locurile erau riguros reglementate, după 1990 datorită largheţei sau chiar a populismelor practicate, mă refer la decretul-lege 68/1990, însoţit de o serie de alte acte normative, numărul de persoane care au beneficiat de grupă de muncă a crescut considerabil. Se apreciază astăzi că după 1990, înregistrându-se de cinci-şase ori mai multe persoane cu beneficul de grupă de muncă, adică aproape două milioane de persoane, pot solicita astăzi calcularea pensiei ca şi cum ar fi lucrat în grupa I sau a II de muncă.
De exemplu, dacă ai lucrat în ramura chimie, nu faptul că ai lucrat direct cu agenţii corozivi, chimici etc., ci dacă ai fost director, dacă ai fost contabil, normator, pontator, dacă ai fost în ramura respectivă, ca persoană care ai lucrat în ramură, ai beneficiat automat în drepturi în cartea de muncă, de drepturile aferente grupei de muncă ceea ce sigur este o deformare a realităţii. Pentru că vom ajunge să constatăm că în România nu mai există condiţii normale de muncă, cele obişnuite pe care le avem toţi ci doar beneficiari de grupă de muncă, de grupa a I sau a II. Aici este ceea mai mare dificultate, care încarcă costurile soluţionării acestui subiect. Pentru că în loc de 400.000-500.000 de beneficiari care au lucrat efectiv în condiţiile din subteran, din siderurgie, din o ramură sau alta, care a avut efecte adverse şi condiţii cu efecte asupra sănătăţii, securităţii, cu efecte asupra capacităţii de muncă şi aşa mai departe, nu mai avem un număr restrâns, ci dimpotrivă avem un număr foarte mare. Astăzi am aprobat în şedinţa de Guvern să începem în Casa Naţională de Pensii o serie de teste şi să simulăm în ceea ce priveşte costurile diversele soluţii posibile pe care le avem la dispoziţie pentru a corecta această inechitate.
Asta înseamnă că vom încerca să vedem pe diverse paliere, să încercăm pe diverse procente de recunoaştere a anului de grupă în ceea ce priveşte punctajul realizat.
Recunoaştere financiară, la asta mă refer. Prin diverse alocări financiare poţi să încerci să repari această inechitate, ceea ce nu înseamnă că vom putea găsi mâine foarte mulţi bani, pentru că toţi cei aproximativ 1,8 milioane persoane care au dreptul la evaluarea financiară şi din perspectiva anilor de grupă de muncă vor găsi o recunoaştere maximală, astfel ca toată lumea să aibă satisfacţia totală.
Noi vrem să demarăm soluţionarea acestei probleme. În Parlament sunt foarte multe proiecte de lege care bat la acest subiect, inechitatea şi nedreptatea pentru cei care au lucrat în grupele de muncă este o realitate, o recunoaştem. Numai că trebuie să vedem ce soluţie vom găsi şi avem ca termen luna următoare să facem simulări şi evaluări care să fie suportabile financiar, adică să nu încarce bugetul de asigurări sociale foarte mult, să permită o soluţionare la această nemulţumire pe care majoritatea pensionarilor o au în momentul de faţă.
La capătul acestei luni vom prezenta în Guvern, rezultatele analizelor şi simulărilor, vom prezenta opţiunile pe care le are ministerul, vom vedea şi evaluările pe care le fac şi împreună cu Ministerul de Finanţe, pentru că până la urmă este o problemă de costuri, nu de recunoaştere a unor drepturi, să fie costuri suportabile. Bugetului asigurărilor sociale are în primele patru luni de execuţie un excedent. Un excendent nu foarte mare. Dar avem şi obligaţii legate de acest buget de păstrarea echilibrului şi de a nu ieşi echilibru, avem şi obligaţia pilonului II cu cei 2% pe care trebuie să îi transferăm pentru administrare privată. În aceste condiţii încercăm să soluţionăm şi această situaţie. După observaţiile mele este problema ceea mai frecventă pe care ne-o pun pensionarii din toate regiunile ţării, care se consideră nedreptăţiţi de faptul că în calculul pensiei nu se regăsesc şi recunoaştere şi a anilor lucraţi în condiţii foarte grele de muncă.


Întrebare: Aveţi o evaluare ...?
Paul Păcuraru: În soluţia maximală, care s-a avut în vedere anul trecut, când am preluat mandatul şi am făcut evaluarea, pe un coeficient de 0,5 pentru anul lucrat în grupa I de muncă şi de 0,25 coeficientul pentru anul lucrat în grupa II de muncă, ne-a dus la un necesar de aproximativ 800 milioane euro pe an, adică circa 8% din bugetul actual al Casei de Pensii. Dacă această evaluare a fost făcută pe plafonul maximal, putem încerca soluţii şi pe coeficientul 0,1 cu 0,5, adică putem să încercăm soluţii pe schimbare de coeficienţi, în aşa fel încât să reducem costurile. Dar o soluţie va trebui să fie găsită pentru că este un adevăr că este o inechitate şie ste o realitate faptul că foarte mulţi oameni sunt nemulţumiţi de faptul că un coleg care a lucrat în aceleaşi condiţii de muncă, dacă a avut şansa să i se calculeze pensia pe Legea 3 este beneficiar, în continuare, de diferenţa favorabilă, dacă a avut neşansa să fie pensionat pe Legea 19, chiar dacă munca a fost aceeaşi, condiţiile în care a lucrat au fost aceleaşi, nu a găsit grupa de muncă în calculul final al pensiei.

Întrebare: /..../
Paul Păcuraru: Foarte greu. Această sumă, 8%, este foarte mult într-un buget, nue ste puţin. Gândiţi-vă şi în bugetul dvs., orice buget, mare sau mic, procentul înseamnă acelaşi lucru. Suma este mare, dar acest plafon maximal de 800 de milioane este pe formula maximală, care a fost pe proiect de lege.
Ca o anecdotă, când nu ştiam că voi fi în Guvern, am avut un proiect de elge, anul, trecut, în 2007, care încerca să soluţioneze această problemă cu coeficienţii de care v-am spus, 0,5 şi 0,25. Ulterior depunerii proiectului de lege am ajuns în Executiv şi a trebuit să mă uit mult mai atent în conturi şi în buget, decât o făceam ca parlamentar, şi a trebuit să dau aviz negativ la momentul anuluir espectiv, pe acest proiect de lege.

Întrebare: /..../
Paul Păcuraru: S-a discutat, dar în acest sens aveţi o declaraţie oficială care cuprinde toate elementele.

Întrebare: /..../
Paul Păcuraru: Domnul prim-ministru a urmărit şi dânsul dezbaterile pe care le-am avut la seminar şi în discuţiile de astăzi a insistat în a ne sublinia că va trebui să fim, caminsiter, mult mai activi şi mult mai prezenţi. Pe de o parte, în aplicarea şi ducerea la capăt a hotărârii de guvern pentru aducerea acasă a românilor din străinătate, pentru că până acum am făcut două campanii de informare, Burse la Castellon şi la Roma, dar români nu sunt numai acolo. Sunt şi la Milano şi la Torino şi la Madrid şi în alte comunităţi. Va trebui să diversificăm şi să multiplicăm prezenţa naostră acolo unde sunt mari comunităţi de români, pentru a face două lucruri în mod esenţial. Primul, să le prezentăm noile condiţii de muncă din România, cu pachtele salariale, cu configuraţia actuală a ofertei de muncă în România şi cu nivelurile corespunzătoare de salarii.
Vă pot spune că am fost în urmă cu trei săptămâni la Bursa de locuri de muncă din Bucureşti şi am găsit locuri de muncă pentru munca necalificată cu 12 milioane lei net plus tichete de masă, am găsit locuri de muncă pentru munca calificată, peste 20 de milioane lei net plus tichete de masă. În aceste condiţii, vă spun că oferta salarială în România este incomparabil superioară momentului plecării şi începe să devină interesantă pentru cei care doresc să se întoarcă.
Eu vă pot spune că atunci când am fost la Roma, un lucru mi-a fost foarte clar: că
interesul de întoarcere acasă este foarte ridicat. Interesul românilor de a se întoarce acasă este foarte ridicat pentru că în Italia situaţia stătea în felul următor: crescuseră preţurile, scăzuse nivelul lor de trai şi dacă iniţial lucrau şi din ceea ce câştigau trăiau bine şi acumulau, nu mai reuşeau să acumuleze. Spuneau că doar reuşesc să trăiască, nu mai acumulează.
În Spania lucrurile s-au modificat nu în sensul înrăutăţirii condiţiilor de trai, a creşterii indicatorilor costurilor vieţii, ci s-au modificat în sensul că s-a prăbuşit piaţa imobiliară. Deci, asta înseamnă că nu au mai avut oferte de locuri de muncă chiar dacă erau calificaţi, chiar dacă puteau să obţină un loc de muncă bine plătit, peste 1000 de euro. În Spania, piaţa imobiliară a intrat într-o stagnare şi într-un recurs ceea ce face ca ei să nu mai găsească locuri de muncă şi, sigur, că vom avea un flux de migrator de întoarcere acasă.

Întrebare: /.../
Paul Păcuraru: În mod evident, vom organiza mai multe burse şi campanii de informare. Vreau să mai subliniez un lucru: faptul că s-a numit bursa, s-a creat o anumită aşteptare sau o întrebare tipic, punctuală: câţi vor veni, cum vor veni, câte contracte de muncă, etc. În afară de bursă, extrem de importantă este campania de informare a românilor din străinătate asupra drepturilor pe care le au. În Italia mi s-a spus foarte clar: „domnule ministru este pentru prima dată când autorităţile române dau semn că sunt prezente lângă noi, că le pasă de noi şi că se ocupă de noi.” Deci, este un câştig imens faptul că românii au putut să vadă că nu sunt abandonaţi, pentru că exista o senzaţie de abandon, că au plecat pe cont propriu şi că nimeni nu se interesează de ei, nimeni nu are grijă de ce li se-ntâmplă. Astfel, şi această campanie de informare va continua.
Revenind la întrebarea iniţială: Ce măsuri active vom avea de făcut pentru a acoperi mai bine deficitul de forţă de muncă? După opinia mea consider că vom avea de făcut un lucru: în mediul rural există un rezervor de forţă de muncă care este insuficient exploatat şi, din păcate, nu mai avem acum condiţiile de transport ca să ducă forţa de muncă tur-retur, loc de muncă-domiciliu. Va trebui ca împreună cu angajatorii şi administraţiile locale să vedem dacă putem să reiniţializăm sistemul de cursă, navetă, de ducere-aducere înapoi la domiciliu, pentru că foarte mulţi oameni s-au obişnuit acum că nu au cum să ajungă la 50 km, pentru că este departe. După observaţiile mele ca sociolog, am constat că în mediul rural, foarte mulţi tineri sunt în afara circuitului ocupării, în afara circuitului calificării, formării profesionale, deci nu sunt intraţi în sistem. Avem obligaţia şi ca ţară, şi ca nevoi, şi ca interese, să aducem cât mai multă lume în circuitul activ.
O altă categorie, de această dată calificată şi uneori înalt calificată, care este retrasă în rural şi nu a revenit înapoi pe piaţa muncii deşi condiţiile s-au schimbat, o reprezintă personale care au fost disponibilizate cu ocazia restructurărilor, disponibilizărilor colective din anii 1998-2004. Sunt segmente foarte importante de forţă de muncă, cu vârste cuprinse între 50-55 ani care mai au încă 10 ani de activitate până îndeplinesc condiţiile de pensionare, care sunt calificate şi cu categorii mari. Această categorie, sigur, va trebui recalificată, perfecţionată, adusă la zi cu pregătirea. Mi se pare absolut nefiresc ca segmente importante de populaţie care au deja calificarea, au lucrat în mediul industrial, să rămână aşteptând asistenţă sau ajutor de la stat în condiţiile în care locurile de muncă sunt prezente, solicită oameni şi ne gândim să aducem oameni din China, Vietnam. Cred că această campanie va trebui făcută. Va trebui, de asemenea, să gândim dacă mai avem oportunitatea unor locuinţe sociale – despre acest lucru a vorbit astăzi domnul prim-ministru. Dacă ne gândim la practica care exista în România când întreprinderile îşi construiau cămine, bune-rele cum erau, care asigurau locuinţe de locuit. Din păcate, această practică nu mai continuă şi va trebui să regândim în noile condiţii de piaţă şi de economie de piaţă, dacă găsim mecanisme prin care putem să reiniţializăm sistemul locuinţelor sociale pentru forţa de muncă care vine din rural şi vrea să lucreze în mediul urban şi nu poate să facă naveta. Toate aceste teme ne-au fost subliniate şi astăzi de către domnul prim-ministru ca priorităţi să ne gândim la ele, să găsim soluţii pentru că şi eu cred că înainte de a ne gândi să aducem forţă de muncă din străinătate va trebui întâi să epuizăm bazinele interne şi resursele interne de forţă de muncă.



Întrebare: Vă rog să-mi răspundeţi scurt la câteva întrebări: s-a discutat despre o Companie naţională în domeniul energiei?
Paul Păcuraru: Nu

Întrebare: Era vorba despre o concentrare...
Paul Păcuraru: Nu. Domnul ministru Vosganian nu a fost astăzi la şedinţa deguvern. A fost doamna Doina Dascălul.

Întrebare: Despre Registrul Comerţului s-a discutat?
Paul Păcuraru: Nu.

Întrebare: Şi nici despre vreun transfer de acţiuni către SIF.. ?
Paul Păcuraru: Nu. Vă mulţumesc