De mult timp am observat o alunecare socială care contaminează gândirea individuală şi raţiunea colectivă. Deşi aparent totul pare a înainta evolutiv, omenirea a ajuns deja la un punct de maxim şi acum se degradează accelerat. Am găsit în Revista Cuvântul un articol extrem de interesant şi elegant care încearcă o radiografie a acestei situaţii.
Identitate electiva
de Marin Pruteanu
Modernitatea de ultima ora contine promisiunea unei duble eliberari: eliberarea de constrangerile sociale - privatizarea moralei - si eliberarea de constrangerile naturale - omul spera sa ajunga propriul sau creator. Consecintele neasteptate ale acestor "eliberari" conduc, in mod paradoxal, catre o multiplicare a formelor de manipulare din partea unei puteri anonime. Criticii identitatilor standardizate si ai tehnologiei au devoalat alienarea sociala indusa de ideologia individualismului si a progresului. Analiza societatii occidentale, considerata exemplara din aceasta perspectiva, devenise prin anii 1980 aproape in exclusivitate o analiza a "dominatiei" si "controlului". Desigur, dupa cum observa Norbert Elias, cei care vorbesc despre "control" pleaca, cel mai adesea, de la postulatul ca acesta - la fel ca si manipularea - este doar opera celorlalti, nu si a lor insisi.
Pe de alta parte, societatile neoccidentale, care au asimilat modernitatea intr-o maniera precara, sunt scena unei inflatii a identitatilor conflictuale. Ele isi cauta o identitate fantasmatica, mistificata de catre dominatia occidentala. Totodata, exacerbarea particularismelor etnice este, paradoxal, o sursa de omogenizare fortata, deoarece intr-o anumita arie geografica nu se accepta decat prevalenta unei singure etnii. In concluzie, este deci o forma de dominatie interna. O viziune facila acrediteaza in mod periculos ideea unei lumi divizate intre o societate de consum, tehnicizata, occidentala, si societati condamnate sa fie purtatoarele eterne ale unor valori tribale.
Ipoteza pe care o avansez in acest articol este ca modernitatea a generat o criza a identitatilor istorice care este peste tot aceeasi. Critica sterila si abuziva a societatii de consum sau incercarile de a raspunde printr-o reintoarcere la o traditie reinventata cred ca si-au demonstrat incapacitatea lor de a gestiona aceasta problematica identitara, sintagma pe care o prefer aceleia de criza identitara. Suntem cu totii imbarcati in modernitate, chiar daca avem bilete de clase diferite, iar a sustine altceva este dovada unui irealism suspect. Reificarea identitatii individuale si colective nu poate rezolva aceasta "criza". Analiza integrarii prin intermediul unor concepte cum sunt deculturarea sau dominatia simbolica implica presupozitiile acestei reificari.
De aceea, eu consider mondializarea ca pe un proces inevitabil si in multe aspecte pozitiv. Daca ea este perceputa uneori cu frustrare ca o noua aservire la o ideologie sau o arie geografica este deoarece noi o percepem ca pe o ordine ierarhica intr-o lume de identitati inchise cu interese divergente si sisteme de valori ireconciliabile si imuabile. Or, mi se pare ca suntem pe cale de a trai intr-o lume care este, dimpotriva, compusa din subansamble fluide cu o integrare supranationala multiforma. Instante diferite ale puterii se suprapun si coexista in cadrul aceluiasi spatiu social. La nivelul vietii cotidiene, individualizarea violenta (prin stigmatizare, de exemplu) si disolutia intr-o lume de aparente fugitive sunt imbricate. Sociabilitatea este definita de solidaritati sociale multiple si revocabile: solidaritati microcomunitare si transnationale ce se impletesc. Apare in acest moment o noua responsabilitate colectiva fondata pe recunoasterea universala a valorii morale a exigentelor, care se refera la respectul vietii, a bunastarii si a implinirii celuilalt.
Nu poate fi explicata "occidentalizarea" lumii exclusiv din perspectiva unei viziuni etnocentrice si restrictive precum "dominatia occidentala". Este mult mai bine sa ne raportam la proprietatile structurale ale lumii contemporane, unde identitatea pierde caracterul sau imanent si involuntar, pentru a deveni optionala, utilitara si conventionala. In mod paradoxal, o astfel de lume este posibila gratie activitatilor critice precedente care au vrut sa apere identitatile fixate de traditie, dar in acelasi timp au pus in lumina arbitrariul ordinii sociale si ierarhice, ca si natura construita a oricarei identitati. Complexitatea incontrolabila a simultaneitatii si spontaneitatii si densitatea alegerilor mixte predetermina noile forme de identitate individuala. Ceea ce ghideaza individul este pierderea modurilor de a se orienta. Nu este vorba cu adevarat de o pierdere a referintelor identitare, ci de proliferarea lor. Individul intra in interactiune actualizand competentele sale sociale in functie de oportunitati si de inspiratia de moment. Individul nu este nici o fatalitate a culturii clasei sale sociale si nici sinteza culturii unui grup etnic. Imersat in retelele tehnice, economice si sociale globalizate, individul testeaza si plagiaza comportamente, fiind solicitat sa improvizeze identitati fluctuante pentru a se putea reprezenta. Nevoit sa utilizeze codurile multiple ale comunicarii sociale (vestimentar, verbal, economic, politic, profesional etc.), ajunge in situatia in care semnificatia comportamentelor sale excede persoana propriu-zisa. Referintele la categorii predeterminate precum clasa, nationalitatea, sexul, religia, educatia s.a. joaca inca un rol important, dar ele nu sunt obligatorii. Ele pot fi eludate, deturnate, ironizate. In timpul actiunii, individul ia distanta fata de determinarile sale decantate de istoria personala. El poate recurge la referinte sincretice pentru a-si facilita integrarea in retele care necesita o adaptare supla. Grija de a se distinge de ceilalti este inlocuita de autoproductia neintrerupta a sinelui. Flexibilitatea fata de cadrele definitionale in schimbare mi se pare cruciala pentru identitatea oamenilor de astazi. Identitatea poate fi abandonata si recompusa daca este nevoie.
Impactul modernitatii ultratehnologice pe care o traim astazi asupra modurilor de viata conduce, in mod tendential, la o negare a geografiei si a istoriei. Marile distinctii sunt ocultate eufemistic. Explozia de mici semne de distinctie si personalizare, practica bricolajului cultural, ofera spectacolul unui peisaj social eterogen. Modurile de viata se descompun sub presiunea acestei entropii intr-o diversitate de stiluri de viata care protejeaza individul proteiform de obligatia reproducerii unui model central. Diversificarea si regionalizarea instabila a practicilor sociale sunt acompaniate insa de o convergenta a valorilor si de fenomene de alienare functionala, care cer un efort de intelegere a situatiilor de imperfectiune, si nu o culpabilizare a priori. Eroarea de a vedea in generalizarea institutiilor occidentale un neocolonialism si in difuzarea tehnologiei instrumentul acestui imperialism cultural si economic este atat de absurda ca m-a uimit de fiecare data cand am citit-o. Acceptarea convergentei se justifica printr-o prodigalitate a optiunilor, un mai bun control al individului asupra timpului, o mai buna comunicare si simultaneitatea schimburilor, o accelerare a miscarii in spatiu. In noua economie consumul este imprevizibil si este directionat mai curand de dorinte decat de nevoi intr-un univers coextensiv cu inventarul marfurilor. Deodata, totul se transforma in marfa: educatia, cultura, arta, creatia si chiar fericirea. Visele devin o marfa care se poate cumpara si vinde. Identitatea nationala devine si ea, prin prelucrare turistica, un exotism vandabil, o fictiune din exploatarea careia te poti imbogati. Datorita impulsului dat de imaterialitatea schimburilor, economia revine la o evaluare afectiva a lucrurilor. Noile structuri de tranzactionare pun accent pe sentimente si perceptii. Consumatorii, confruntati cu o supraabundenta a ofertei, nu au alt criteriu de a face alegeri decat propriile lor capricii, care sunt incontrolabile la scara mare, deoarece apartin unei identitati instabile, elective.
(sursa: http://www.cuvantul.ro)
(sursa foto: http://agonia.ro)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu